Conilurus capricornensis

Stare de conservare
Conilurus capricornensis
specie dispărută^[1]
Clasificare științifică
Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Animalia
Subregn	Eumetazoa
Încrengătură	Chordata
Subîncrengătură	Vertebrata
Infraîncrengătură	Gnathostomata
Supraclasă	Sarcopterygii
Clasă	Mammalia
Subclasă	Tetrapodomorpha
Infraclasă	Elpistostegalia
Supraordin	Euarchontoglires
Ordin	Rodentia
Magnordin	Boreoeutheria
Subordin	Myomorpha
Suprafamilie	Muroidea
Familie	Muridae
Subfamilie	Murinae
Gen	Conilurus
Nume binomial
Conilurus capricornensis
Cramb, Hocknull, 2010
Modifică date / text

Conilurus capricornensis^[2] este o specie dispărută de șobolan din genul Conilurus. A fost descrisă ca specie nouă în 2010 și este cunoscut doar prin rămășițele dentare din Pleistocen și Holocen. Epitetul speciei se referă la peșterile Capricornului, Queensland, Australia, unde au fost dezgropate rămășițele speciei.

Descriere

Conilurus capricornensis poate fi distins de alte specii de șobolani prin molarii săi. Acesta avea molarii mai largi decât orice altă specie de Conilurus.^[3]

Note

^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ Andrew Burbidge, John Woinarski & Peter Harrison (2014). The Action Plan for Australian Mammals 2012. CSIRO Publishing. pp. 568–569.
^ Jonathan Cramb & Scott Hocknull (2010). „New Quaternary records of Conilurus (Rodentia: Muridae) from eastern and northern Australia with the description of a new species”. Zootaxa. 2634: 41–56.

[2293e90c87a0a01555698b508382a34a-1] The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

[Burbidge-2] Andrew Burbidge, John Woinarski & Peter Harrison (2014). The Action Plan for Australian Mammals 2012. CSIRO Publishing. pp. 568–569.

[3] Jonathan Cramb & Scott Hocknull (2010). „New Quaternary records of Conilurus (Rodentia: Muridae) from eastern and northern Australia with the description of a new species”. Zootaxa. 2634: 41–56.

[1]

[2]

[3]