Șurub

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări. Este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Marcat din ianuarie 2012. Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din ianuarie 2012. Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din ianuarie 2012.  Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Număr serie standard
Capete de șuruburi
	Plat (Cap cu șanț plat)
	Phillips PH
	Pozidriv (SupaDriv) PZ
	Profil Pătrat
	Robertson (Cheie Pătrată)
	Hexagonal (Profil hexagonal)
	Imbus (Allen cu Cheie imbus internă)
	Torx T & TX (Stelat)
	Torx securizat TR
	Tri-Wing (Trei-Aripi)
	Torq (Patru Aripi Pline)
	Cap cu Prinderi (Ochi de Șarpe)
	Triplu pătrat XZN
	Cap Poly
	Unidirecțional
	Splinat
	Dublu hexagonal
	Bristol
	Pentalobular
Această infocasetă: vizualizare • discuție • modificare

Se numește șurub un organ de mașină în forma unei tije cu cap, care are o nervură elicoidală numită filet extern, utilizat la realizarea de fixări mecanice, de îmbinări demontabile a două ori a mai multor piese, sau pentru transmitere de forțe și mișcări într-un mecanism. Există, tehnic și alte utilizări ale șurubului. Se folosește frecvent împreună cu organul de mașină pereche, numit piuliță care are un filet intern.

Primul organ de mașină cunoscut utilizând o tijă elicoidală este în șurubul lui Arhimede (dar aceasta este o utilizare dinamică de tip "elicoid"). Principiul nu a fost utilizat până în perioada Renașterii ca mijloc de fixare, în ceasuri, mașini de război, precum și alte construcții mecanice. Leonardo apoi a dezvoltat metode pentru fabricarea lor. Cu toate acestea, ele continuă să fie făcute manual și fără standardizare, chiar și după începutul revoluției industriale.

Șuruburile sunt fabricate industrial din secolul al XIX-lea. Șuruburile făcute în secolul al XIX-lea s-au crestat. Apoi la începutul secolului al XX-lea, pentru a preveni șurubelnița să alunece pe capul șurubului, canadianul Peter L. Robertson a inventat șuruburile cu cap pătrat. În același timp, un american a inventat șuruburile Phillips pentru a rezolva aceeași problemă. Șuruburile cu cap pătrat sunt foarte populare în Canada, în timp ce șuruburile Phillips sunt foarte populare în întreaga lume. Cu toate acestea, s-a impus includerea și găsirea tuturor tipurilor de șuruburi în toate țările.

Șurubul se compune din următoarele părți:

• o tijă cilindrică sau conică extern filetată, pe toată lungimea sa sau numai pe o porțiune,
• un cap de șurub de diverse forme,
• o parte cilindrică netedă, opțională, care poate fi susținută pe gaura de tijei,
• secțiuni filetate, opționale, asigurând tensionarea îmbinării șurub, de ex. bolturi filetate,
• un vârf conic, opțional, care asigură dirijarea șurubului sau alezajul la substrat.

Șurubul se realizează în general, din metal, dar și din lemn sau material plastic. Există un caz particular în care filetul ia forma unei spirale reliefate pe o suprafață plană. Acesta se aplică la construcția universalului cu trei bacuri utilizat (și) la mașini unelte.

• Șuruburi cu cap cilindric
  • cu cap cilindric striat
  • Șuruburi cu cap cilindric și locaș hexagonal
  • Șuruburi cu cap cilindric crestat
  • Șuruburi cu cap cilindric și locaș cruciform
• Șuruburi cu cap pătrat
• Șuruburi cu cap pătrat mic
• Șuruburi cu cap pătrat excentric
• Șuruburi cu cap hexagonal
• Șuruburi cu cap înecat
  • Șuruburi cu cap înecat și locaș hexagonal
  • Șuruburi cu cap înecat crestat
  • Șuruburi cu cap înecat și locaș cruciform
  • Șuruburi cu cap înecat și nas
• Șuruburi cu cap semiînecat
  • Șuruburi cu cap semiînecat și crestătură
  • Șuruburi cu cap semiînecat și locaș cruciform
• Șuruburi cu ochi
• Șuruburi cu cap bombat
  • Șuruburi cu cap bombat și nas
  • Șuruburi cu cap bombat și locaș cruciform
  • Șuruburi cu cap bombat și locaș hexagonal
  • Șuruburi cu cap bombat și crestătură
• Șuruburi fără cap (știfturi filetate)
  • Șuruburi fără cap cu crestătură
  • Șuruburi fără cap cu locaș hexagonal
  • Șuruburi fără cap cu locaș cruciform
• Șuruburi cu două capete filetate stânga - dreapta (tiranți)
• Prezoane
• Tije filetate

• Șuruburi de fixare
• Șuruburi pentru realizarea de îmbinări demontabile
• Șuruburi pentru transmiterea de forțe și mișcări
• Șuruburi pentru reglare (pozițională)
• Șuruburi pentru măsurare
• Șuruburi autofiletante, care "taie" singure filet în materialul "contrapieselor" (lemn, os, tablă, masă plastică)

Este cel mai frecvent și mai puțin costisitoar de tip de șuruburi. Acesta este caracterizat prin nevoia ca șurubul să fie accesat din exterior, practic fiind folosit în locuri unde acest lucru este posibil. Sunt disponibile aproape toate modelele, cum ar fi șuruburi pentru lemn, șuruburi autofiletante, șuruburi metrice și inch (piuliță) și multe alte variante. Pentru înșurubare poate fi folosită o cheie stelară tubulară. Există mai departe cu secțiune filetată partial (MSZ 2363, DIN 933, ISO 4014), cu secțiune filetată complet (DIN 2360, DIN 931, ISO 4017), versiune cu flanșă (DIN 6921) și versiunea cu adancitură hexagonală (ISO 4762).

• Curea de transmisie
• Filet
• Lagăr
• Lanț
• Nit
• Organe de mașini
• Piuliță
• Simering
• Șaibă

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Şurub