Zona metropolitană Timișoara
| Zona Metropolitană Timișoara | |
| — Zonă metropolitană — | |
 | |
 Zona Metropolitană Timișoara (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°47′N 21°17′E / 45.783°N 21.283°E | |
|---|---|
| Țara | România |
| Regiune de dezvoltare | Vest |
| Județ | Timiș |
| Reședință | Timișoara |
| Suprafață | |
| - Total | 2.439,19 km² |
| Altitudine maximă | 120 m m.d.m. |
| Altitudine minimă | 84 m m.d.m. |
| Populație (2016)[1] | |
| - Total | 468.162 locuitori |
| - Densitate | 192 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3lat) |
| Cod poștal | 300702-300425 |
| Prefix telefonic | +40 256/356 |
| Plăcuțe de înmatriculare | TM |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Zona metropolitană Timișoara (ZMT), este o unitate administrativ-teritorială din județul Timiș, constituită din municipiul Timișoara, orașul Recaș, și alte 26 de comune periurbane. Zona are o suprafață de 2.439,19 km², și o populație de 468,162 de locuitori, formată prin asociere în baza unei convenții, stabilindu-se relații de cooperare economică, socială și culturală, de amenajare a teritoriului, echipare tehnico-edilitară și protecție a mediului, fiecare localitate păstrându-și autonomia.[2]
Zona metropolitană Timișoara este regiunea cu cea rapidă urbanizare din România, trendul demografic fiind în creștere, datorită fenomenului de migrație internă, corelat cu dezvoltarea economică accelerată a Județului Timiș. Trendul se va accentua și mai puternic odată cu aderarea României la Spațiul Schengen și celelalte structuri euro-atlantice, datorită proximității imediate la Granița de Vest și accesului rapid al Timișoarei la piețele din Occident.[3]
Zonele metropolitane în România au fost reglementate prin legea 351 din 6 iulie 2001[4] ca fiind o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate la distanțe de până la 30 km.
Această asociere se dorește a fi un instrument administrativ eficient în scopul creșterii economiei zonei prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților și creșterea standardului de viață regional prin implementarea unui pachet de măsuri care vor influența în mod pozitiv activitatea prezentă și care vor contribui în mod categoric la dezvoltarea armonioasă pe termen lung.
Conceptul de zonă metropolitană
[modificare | modificare sursă]Tendința de dezvoltare economică a orașelor cunoaște după anul 1990 o nouă etapă și anume "etapa orașelor înfrățite." Treptat tot mai multe orașe din România au înțeles că fără a aduce know-how în administrația locală nu se pot dezvolta economic. În acest sens ele au încheiat parteneriate de cooperare cu alte orașe din lume. Așa au luat parte așa- zisele orașe înfrățite. Conceptul de oraș înfrățit a apărut în Europa puțin timp după cel de al 2-lea Război Mondial, ca o cale de apropiere și înțelegere între cetățenii europeni și o metodă de a promova proiecte transnaționale reciproc avantajoase.
Prin "înfrățirea orașelor" se oferă ocazia de a afla mai multe despre viața cotidiană a cetățenilor din alte țări europene, de a intra în contact și a face schimb de experiență, de a iniția proiecte pe subiecte de interes comun, cum ar fi dezvoltarea locală, mediul înconjurător, dezvoltare economică și diferențe culturale. Principala sursă de finanțare a proiectelor de înfrățire între orașe o reprezintă programul de Twinning al Comisiei Europene, înființat în anul 1989.
Un alt motor de dezvoltare locală îl reprezintă Zonele Metropolitane care au fost realizate cu scopul de a dezvolta economic anumite localități, de a putea accesa mai ușor fonduri europene. Practic localitățile care s-au asociat într-o zonă metropolitană pot beneficia de fonduri europene nerambursabile mult mai consistente. Se urmărește prin înființarea de zone metropolitane crearea unui parteneriat echilibrat între orașe și zonele rurale, între orașele mici, medii sau mari. Problemele și deciziile de politică urbană nu mai pot fi privite în mod izolat, la nivelul fiecărui oraș, ci acestea trebuie să fie puncte de concentrare pentru dezvoltarea regiunilor și să își asume responsabilitatea pentru coeziunea teritorială [5][6].
Componență
[modificare | modificare sursă]- Municipiul Timișoara
- Orașul Recaș
- Comunele: Becicherecu Mic, Bucovăț, Biled, Chevereșu Mare, Dudeștii Noi, Dudeștii Vechi, Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Jebel, Liebling, Moșnița Nouă, Mașloc, Orțișoara, Parța, Pădureni, Pișchia, Peciu Nou, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Șag, Săcălaz, Sânandrei, Sânmihaiu Român și Satchinez.
Mai multe comune învecinate cu municipiul Timișoara au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare semnificativă. Comunele Ghiroda, Giroc, Dumbrăvița, Chișoda, Moșnița Nouă, și Utvin, au ajuns suburbii ale municipiului datorită dezvoltării facilităților, utilităților și a infrastructurii, alipindu-se teritorial de oraș. Alte comune au cunoscut și ele o dezvoltare semnificativă, cel mai corect fiind încadrate la o zonă peri-urbană aflată în planul secund față de municipiul Timișoara, împrumutând de asemenea caracteristici urbane specifice. Printre acestea punem enumera: Giarmata, Săcălaz, Remetea Mare, Sânmihaiu Român, Sânandrei, Șag, Dudeștii Noi, ș.a.
Timișoara, polul național de creștere din Regiunea Vest, este în același timp și un motor al dezvoltării. În planul dezvoltării intra-regionale Timișoara se distanțează de celelalte comunități. Atractivitatea sa se datorează poziției geografice, infrastructurii de transport și rețelei de utilități dezvoltate, economiei dinamice și forței de muncă calificate.
Timișoara este totodată, unul din cele patru centre universitare și academice naționale, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, stabilite prin HG de Ministerul Educației Naționale și a Învățământului, adunând cca. 10-12% din totalul studenților de la nivel național înscriși în programele de licență, masterat, doctorat și rezidențiat. Învățământul superior este accesibil prin prezența a opt universități, patru publice și patru private:
- Universități de stat: Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului.
- Universități private: Universitatea Tibiscus, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, Universitatea Mihai Eminescu și Universitatea Ioan Slavici.
Demografie
[modificare | modificare sursă]| Nume | Populație (2002) | Populație (1 iulie 2016) | Suprafață (km²)**** | Densitate (loc/km²)** |
|---|---|---|---|---|
| Timișoara | 317.660 | 331.927 | 130,51 | 2446,58 |
| Becicherecu Mic | 2.798 | 3.158 | 61,42 | 46,45 |
| Bucovăț | 1.597 | 1.804 | 32,35 | 49,49 |
| Biled | 3.907 | 4.062 | 63,23 | 88,10 |
| Chevereșu Mare | 2.489 | 2.272 | 81,17 | 27,99 |
| Dudeștii Noi | 2.563 | 3.341 | 53,96 | 58,91 |
| Dumbrăvița | 2.693 | 8.935 | 18,98 | 396,31 |
| Ghiroda | 4.907 | 6.802 | 34,13 | 181,65 |
| Giarmata | 5.670 | 7.261 | 71,50 | 90,93 |
| Giroc | 5.896 | 11.753 | 55,28 | 151,73 |
| Jebel | 3.097 | 3.614 | 78,41 | 42,79 |
| Liebling | 2.987 | 4.160 | 82,26 | 45,26 |
| Moșnița Nouă | 5.146 | 7.890 | 66,37 | 93,46 |
| Mașloc | 2.432 | 2.489 | 82,91 | 27,56 |
| Orțișoara | 4.080 | 4.600 | 145,63 | 28,77 |
| Parța | 1.910 | 2.372 | 44,59 | 48,71 |
| Pădureni | 1.789 | 1.749 | 42,33 | 45,78 |
| Pișchia | 3.006 | 3.148 | 123,61 | 24,68 |
| Peciu Nou | 5.342 | 5.570 | 129,74 | 38,46 |
| Remetea Mare | 2.111 | 2.603 | 105,41 | 21,83 |
| Recaș | 8.765 | 9.584 | 229,81 | 37,41 |
| Sacoșul Turcesc | 2.786 | 3.205 | 124,53 | 26,55 |
| Șag | 2.759 | 3.437 | 95,39 | 47,27 |
| Săcălaz | 6.876 | 8.807 | 119,49 | 60,29 |
| Sânandrei | 5.371 | 6.902 | 92,40 | 61,87 |
| Sânmihaiu Român | 4.396 | 7.272 | 75,26 | 81,33 |
| Satchinez | 4.784 | 5.026 | 99,88 | 47,49 |
| Total | 447.131 | 468.162 | 2439,86 | 192 |
Obiective
[modificare | modificare sursă]- Alinierea Zonei Metropolitane Timișoara la standardele economice și sociale euro-atlantice, în consens cu cele naționale
- Instaurarea în Zona Metropolitană Timișoara a unui climat de piață aliniat procedurilor competiționale internaționale
- Creșterea coeziunii economico-sociale din Zona Metropolitană Timișoara
Avantaje
[modificare | modificare sursă]- Descongestionarea municipiului Timișoara
- Satisfacerea cererii de locuințe noi a populației
- Fonduri bugetare mai mari pentru localitățile limitrofe
- Beneficii economice din creșterea atractivității zonelor pentru investitori
- Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și de transport
- Extinderea rețelelor de utilități
- Crearea de noi locuri de muncă bine plătite
- Creșterea nivelului de trai al populației
- Dezvoltarea regională și euroregională integrată
- Accesarea fondurilor structurale ș.a.
Parteneriate
[modificare | modificare sursă]- Institutul Național de Statistică
- Agenția pentru Dezvoltare Regională
- Oficiul Național al Registrului Comerțului
- Ordinul Arhitecților din România
- Eurostat
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitehttp://www.insse.ro/cms/ro/content/popula%C5%A3ia-rom%C3%A2niei-dupa-domiciliu-la-1iulie-2016 - ^ „Timișoara își pregătește zona metropolitană”. Ziarul Financiar. .
- ^ „Rezultate 2011 – Recensamantul Populatiei si Locuintelor”. Accesat în .
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „https://renasterea.ro/veste-uriasa-timisoara-topul-bugetar-metropolitan-ritmul-de-dezvoltare-al-economiei-este-uluitor/”. Legătură externa în
|title=(ajutor) - ^ „https://renasterea.ro/veste-uriasa-timisoara-locul-1-în-topul-bugetar-metropolitan-național-ritmul-de-dezvoltare-al-economiei-este-uluitor/”. Accesat în . Legătură externa în
|title=(ajutor)[nefuncțională] - ^ „http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_la_1_iul_2016_0.pdf” (PDF). Legătură externa în
|title=(ajutor) - ^ https://www.infotimis.ro/adetim/Welcome.do[nefuncțională].
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||