A șaptea pecete: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 18 martie 2023 09:01

Prezență online
A șaptea pecete The Seventh Seal Det sjunde inseglet

Rating
Titlu original	Det sjunde inseglet
Gen	film fantastic dramă film istoric[*] Listă de filme despre războaie din Evul Mediu
Regizor	Ingmar Bergman
Scenarist	Ingmar Bergman
Bazat pe	Wood painting[*] (de Ingmar Bergman)^[1]
Producător	Allan Ekelund
Distribuitor	AB Svensk Filmindustri
Director de imagine	Gunnar Fischer
Montaj	Lennart Wallén
Muzica	Erik Nordgren
Distribuție	Gunnar Björnstrand Bengt Ekerot Nils Poppe Max von Sydow Bibi Andersson Inga Landgré Åke Fridell
Premiera	16 februarie 1957 (1957-02-16) (Suedia) 13 august 1958 (1958-08-13) (SUA)
Durata	96 minute^[2]
Țara	Suedia
Locul acțiunii	Suedia
Limba originală	suedeză latină
Nominalizări	International Submission to the Academy Awards[*] (Suedia, 1958)
Buget	US$150.000^[3]
Parte a seriei	lista Vaticanului cu cele mai bune filme
Cineplex
Modifică date / text

A șaptea pecete (în suedeză Det sjunde inseglet - The Seventh Seal) este un film dramatic și fantastic din 1957, în regia și scenariul lui Ingmar Bergman.

Rezumat

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În Scandinavia, unde domneau ciuma și disperarea, se întoarce din Cruciada nobilul cavaler Antonius Block. Pe plajă, la întoarcerea sa, îl așteaptă Moartea, care voia să îl ia cu ea în acel moment. Cavalerul îi propune o partidă de șah, pentru a-și prelungi astfel viață cu câteva zile. Jocul se desfășoară în cursul a diverse întâlniri dintre cavaler și Moarte.

În timp ce partida de șah continuă, Antonius și pajul sau Jons, traversând Scandinavia, întâlnesc multe persoane care, în pradă fricii de moarte se supun unor practici violente pentru a se purifica de păcate, dar și persoane care vor să își satisfacă plăcerile personale înainte de a muri. Cavalerul întâlnește astfel o familie de acrobați, care par a nu-și da seama de tragedia ce îi înconjoară, fiind uniți de iubirea și respect reciproc. Aceasta întâlnire îl ajută pe Antonius să își regăsească credința în Dumnezeu, și acepta să moară sacrificându-se pentru a salva familia acrobaților.

Moartea nu câștigă jocul cu Antonius în condiții de egalitate. Într-adevăr Antonius, cu o mișcare a brațului, lovește piesele de șah în mod intenționat și le face să cadă, susținând că nu mai știe cum erau aranjate. În acest mod distrage atenția Morții și permite familiei de acrobați să fugă.

Cavalerul se reîntoarce acasă unde îl aștepta soția sa, și în timp ce stau la masă cu tovarășii de călătorie (pajul, o femeie salvată de acesta, un fierar și nevasta acestuia), apare Moartea să îi ia.

Tematica cea mai importantă a filmului este raportul dintre om și Dumnezeu înaintea vieții efemere, prezentată prin intermediul unui parcurs în care protagonistul se confruntă cu teama și disperarea oamenilor în față morții, o teamă ce poate fi înțeleasă ca și lipsa de credință.

Distribuție

Gunnar Björnstrand – Jöns
Bengt Ekerot – Death
Nils Poppe – Jof
Max von Sydow – Antonius Block, knight
Bibi Andersson – Mia
Inga Landgré – Karin
Åke Fridell – Blacksmith Plog
Inga Gill – Lisa
Erik Strandmark – Jonas Skat
Bertil Anderberg – Raval
Gunnel Lindblom – Mute girl
Maud Hansson – Witch
Gunnar Olsson – Albertus Pictor, pictorul
Anders Ek – The Monk
Benkt-Åke Benktsson – Merchant
Gudrun Brost – Maid
Lars Lind – tânrăul monah
Tor Borong – Farmer
Harry Asklund – Inn keeper
Ulf Johanson – Jack's leader

Premii

Premiul special al juriului la Cannes (1957)

Primire

„Fascinant palimpsest medieval, apolog cu multiple rezonanțe morale ce trebuie descifrat în straturi suprapuse, despre om și angoasele sale, în care ample scene populare alterneazÄ cu procesiuni bruegeliene și tablouri intimiste, fascinante prin plastica inspirată parcă de picturile medievale pe lemn. […] Din punct de vedere stilistic, este influențat de expresionism, de Dreyer și de frescele medievale.” (Dicționar universal de filme, 2002)
„Scopul meu a fost să pictez ca un zugrav din Evul Mediu, cu aceeași angajare obiectivă, cu aceeași sensibilitate și aceeași bucurie. Personajele mele râd, plâng, țipă, se tem, vorbesc, răspund, joacă, suferă, întreabă. Sunt terorizate de ciumă, de Ziua de Apoi, de Steaua care se numește Absint. Astăzi, temerile noastre sunt de altă natură, dar cuvintele rămân aceleași. Întrebarea persistă.” (Ingmar Bergman) (Cinemaa¦ un secol și ceva, 2002)
„Această alegorie, cu viziuni apocaliptice îmbină desăvârșit poezia cu filozofia într-o operă de o deosebită profunzime, susceptibilă de multiple interpretări. Punîndu-și întrebări asupra sensului vieții, Bergman realizează ‘cel mai profund și mai ambițios film din istoria cinematografului suedez și se aproprie de operele lui Strindberg și Lagerkvist’ (Peter Cowie).” (Cinema… un secol și ceva, 2002)
„O suită de tablouri de gen de o fenomenală frumusețe și una dintre rarele reprezentări medievale credibile în cinema.” (Gilbert Salachas) (Cinema… un secol și ceva, 2002)
„Demers poetic și filozofic, tributar mai curînd picturii de frescă naivă medievală și gîndirii existențialiste (Kirkegaard practic omniprezent la Bergman, considerat asimilat în cultura țărilor nordice), filmul este dezvoltarea cu mijloace cinematografice a unei scurte piese de teatru, ‘T – Trämalning’ (‘Pictură pe lemn’), scrisă de Bergman cu doi ani înainte (jucată la Paris în 1959). Filmul, ca și piesa, implantează în imagistica medievală, familiară și obsedantă pentru Bergman încă din copilărie, fațete ale unei angoase contemporane sau, mai exact, prelungirea în contemporaneitate a unor spaime și neputințe omenești ancestrale. Apare aici Bergman omul de teatru, care se exprimă pe sine cu mijloacele cinematografului și își propune să o facă în maniera pictorului medieval, care construia cu sensibilitate, măiestrie și bucurie o altă realitate, concepută de fantezie, o realitate creată în interiorul celei date.” (Andreia Mihăilă) (Almanah Cinema 1985)

Vezi și

A cincea pecete, film din 1976 în regia Zoltán Fábri
Lista Vaticanului cu cele mai bune filme

Referințe

^ „A șaptea pecete”, Det sjunde inseglet (în suedeză), Svensk Filmdatabas[*]
^ „THE SEVENTH SEAL (X)”. British Board of Film Classification. 25 octombrie 1957. Accesat în 29 iunie 2013.
^ Bragg 1998, p. 49.

Bibliografie

Bergman, Ingmar (1960). The Seventh Seal. Touchstone.
Bragg, Melvyn (1998). The Seventh Seal (Det Sjunde Inseglet). BFI Publishing. ISBN 978-0-85170-391-6.
Litch, Mary (2002). „Existentialism – Films: The Seventh Seal, Crimes and Misdemeanors, and Leaving Las Vegas”. Philosophy Through Film. Routledge. pp. 185–200. ISBN 0415938759. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Litch, Mary (2002). „The Problem of Evil – Films: The Seventh Seal and The Rapture”. Philosophy Through Film. Routledge. pp. 165–184. ISBN 0415938759. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Livingston, Paisley (1982). Ingmar Bergman and the Rituals of Art. Cornell University Press. ISBN 0-8014-1452-0

Legături externe

[0de1dec61e074486f6f58df339a35db7-1] „A șaptea pecete”, Det sjunde inseglet (în suedeză), Svensk Filmdatabas[*]

[2] „THE SEVENTH SEAL (X)”. British Board of Film Classification. 25 octombrie 1957. Accesat în 29 iunie 2013.

[FOOTNOTEBragg199849-3] Bragg 1998, p. 49.

[1]

[2]

[3]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
+{{Infocaseta Film
-'''A şaptea pecete''' - film de [[Ingmar Bergman]], lansat în anul [[1957]].
+| name           = A șaptea pecete <br />The Seventh Seal <br />Det sjunde inseglet
+| image =  Seventhsealposter.jpg
+| image_size     =
+| caption        =
+| director       = [[Ingmar Bergman]]
+| producer       = [[Allan Ekelund]]
+| writer         = Ingmar Bergman
+| starring       = [[Gunnar Björnstrand]]<br />[[Bengt Ekerot]]<br/>[[Nils Poppe]]<br />[[Max von Sydow]]<br />[[Bibi Andersson]]<br />[[Inga Landgré]]<br />[[Åke Fridell]]
+| music          = Erik Nordgren
+| cinematography = [[Gunnar Fischer]]
+| editing        = Lennart Wallén
+| distributor    = [[AB Svensk Filmindustri]]
+| released       = {{Film date|df=y|1957|02|16|Suedia|1958|08|13|SUA}}
+| runtime        = 96 minute<!--Theatrical runtime: 96:09--><ref>{{cite web|title=''THE SEVENTH SEAL'' (X)|url=http://www.bbfc.co.uk/releases/seventh-seal-1|work=[[British Board of Film Classification]]|date=25 October 1957|accessdate=29 June 2013}}</ref>
+| country        = Suedia
+| language       = suedeză<br />[[latină]]
+| budget         = [[United States dollar|US$]]150.000{{Sfn|Bragg|1998|p=49}}
+}}
+'''''A șaptea pecete''''' (în [[suedeză]] ''Det sjunde inseglet - The Seventh Seal'') este un film dramatic și fantastic din 1957, în regia și scenariul lui [[Ingmar Bergman]].
-== Premii ==
+== Rezumat ==
+{{sinopsis}}
+În Scandinavia, unde domneau ciuma și disperarea, se întoarce din Cruciada nobilul cavaler Antonius Block. Pe plajă, la întoarcerea sa, îl așteaptă Moartea, care voia să îl ia cu ea în acel moment. Cavalerul îi propune o partidă de șah, pentru a-și prelungi astfel viață cu câteva zile. Jocul se desfășoară în cursul a diverse întâlniri dintre cavaler și Moarte.
+În timp ce partida de șah continuă, Antonius și pajul sau Jons, traversând Scandinavia, întâlnesc multe persoane care, în pradă fricii de moarte se supun unor practici violente pentru a se purifica de păcate, dar și persoane care vor să își satisfacă plăcerile personale înainte de a muri. Cavalerul întâlnește astfel o familie de acrobați, care par a nu-și da seama de tragedia ce îi înconjoară, fiind uniți de iubirea și respect reciproc. Aceasta întâlnire îl ajută pe Antonius să își regăsească credința în Dumnezeu, și acepta să moară sacrificându-se pentru a salva familia acrobaților.
+Moartea nu câștigă jocul cu Antonius în condiții de egalitate. Într-adevăr Antonius, cu o mișcare a brațului, lovește piesele de șah în mod intenționat și le face să cadă, susținând că nu mai știe cum erau aranjate. În acest mod distrage atenția Morții și permite familiei de acrobați să fugă.
+Cavalerul se reîntoarce acasă unde îl aștepta soția sa, și în timp ce stau la masă cu tovarășii de călătorie (pajul, o femeie salvată de acesta, un fierar și nevasta acestuia), apare Moartea să îi ia.
-* Premiul special al juriului la [[Cannes]]
+Tematica cea mai importantă a filmului este raportul dintre om și Dumnezeu înaintea vieții efemere, prezentată prin intermediul unui parcurs în care protagonistul se confruntă cu teama și disperarea oamenilor în față morții, o teamă ce poate fi înțeleasă ca și lipsa de credință.
+==Distribuție==
+* [[Gunnar Björnstrand]] – Jöns
+* [[Bengt Ekerot]] – Death
+* [[Nils Poppe]] – Jof
+* [[Max von Sydow]] – Antonius Block, knight
+* [[Bibi Andersson]] – Mia
+* [[Inga Landgré]] – Karin
+* [[Åke Fridell]] – Blacksmith Plog
+* [[Inga Gill]] – Lisa
+* [[Erik Strandmark]] – Jonas Skat
+* [[Bertil Anderberg]] – Raval
+* [[Gunnel Lindblom]] – Mute girl
+* [[Maud Hansson]] – Witch
+* [[Gunnar Olsson (actor)|Gunnar Olsson]] – [[Albertus Pictor]], pictorul
+* [[Anders Ek]] – The Monk
+* [[Benkt-Åke Benktsson]] – Merchant
+* [[Gudrun Brost]] – Maid
+* Lars Lind – tânrăul monah
+* Tor Borong – Farmer
+* Harry Asklund – Inn keeper
+* Ulf Johanson – Jack's leader
-== Sinopsis ==
+== Premii ==
+* Premiul special al juriului la [[Cannes]] (1957)
+== Primire ==
+* „Fascinant palimpsest medieval, apolog cu multiple rezonanțe morale ce trebuie descifrat în straturi suprapuse, despre om și angoasele sale, în care ample scene populare alterneazÄ cu procesiuni bruegeliene și tablouri intimiste, fascinante prin plastica inspirată parcă de picturile medievale pe lemn. […] Din punct de vedere stilistic, este influențat de expresionism, de Dreyer și de frescele medievale.” (Dicționar universal de filme, 2002)
+* „Scopul meu a fost să pictez ca un zugrav din Evul Mediu, cu aceeași angajare obiectivă, cu aceeași sensibilitate și aceeași bucurie. Personajele mele râd, plâng, țipă, se tem, vorbesc, răspund, joacă, suferă, întreabă. Sunt terorizate de ciumă, de Ziua de Apoi, de Steaua care se numește Absint. Astăzi, temerile noastre sunt de altă natură, dar cuvintele rămân aceleași. Întrebarea persistă.” (Ingmar Bergman) (Cinemaa¦ un secol și ceva, 2002)
+* „Această alegorie, cu viziuni apocaliptice îmbină desăvârșit poezia cu filozofia într-o operă de o deosebită profunzime, susceptibilă de multiple interpretări. Punîndu-și întrebări asupra sensului vieții, Bergman realizează ‘cel mai profund și mai ambițios film din istoria cinematografului suedez și se aproprie de operele lui Strindberg și Lagerkvist’ (Peter Cowie).” (Cinema… un secol și ceva, 2002)
+* „O suită de tablouri de gen de o fenomenală frumusețe și una dintre rarele reprezentări medievale credibile în cinema.” (Gilbert Salachas) (Cinema… un secol și ceva, 2002)
+* „Demers poetic și filozofic, tributar mai curînd picturii de frescă naivă medievală și gîndirii existențialiste (Kirkegaard practic omniprezent la Bergman, considerat asimilat în cultura țărilor nordice), filmul este dezvoltarea cu mijloace cinematografice a unei scurte piese de teatru, ‘T – Trämalning’ (‘Pictură pe lemn’), scrisă de Bergman cu doi ani înainte (jucată la Paris în 1959). Filmul, ca și piesa, implantează în imagistica medievală, familiară și obsedantă pentru Bergman încă din copilărie, fațete ale unei angoase contemporane sau, mai exact, prelungirea în contemporaneitate a unor spaime și neputințe omenești ancestrale. Apare aici Bergman omul de teatru, care se exprimă pe sine cu mijloacele cinematografului și își propune să o facă în maniera pictorului medieval, care construia cu sensibilitate, măiestrie și bucurie o altă realitate, concepută de fantezie, o realitate creată în interiorul celei date.” (Andreia Mihăilă) (Almanah Cinema 1985)
+==Vezi și==
+* ''[[A cincea pecete]]'', film din 1976 în regia [[Zoltán Fábri]]
+* [[Lista Vaticanului cu cele mai bune filme]]
+==Referințe==
-* “Fascinant palimpsest medieval, apolog cu multiple rezonanţe morale ce trebuie descifrat în straturi suprapuse, despre om şi angoasele sale, în care ample scene populare alternează cu procesiuni bruegeliene şi tablouri intimiste, fascinante prin plastica inspirată parcă de picturile medievale pe lemn. […] Din punct de vedere stilistic, este influenţat de expresionism, de Dreyer şi de frescele medievale.” (Dicţionar universal de filme, 2002)
+<references />
-* “Scopul meu a fost să pictez ca un zugrav din Evul Mediu, cu aceeaşi angajare obiectivă, cu aceeaşi sensibilitate şi aceeaşi bucurie. Personajele mele rîd, plîng, ţipă, se tem, vorbesc, răspund, joacă, suferă, întreabă. Sînt terorizate de ciumă, de Ziua de Apoi, de Steaua care se numeşte Absint. Astăzi, temerile noastre sînt de altă natură, dar cuvintele rămîn aceleaşi. Întrebarea persistă.” (Ingmar Bergman) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)
-* “Această alegorie, cu viziuni apocaliptice îmbină desăvîrşit poezia cu filozofia într-o operă de o deosebită profunzime, susceptibilă de multiple interpretări. Punîndu-şi întrebări asupra sensului vieţii, Bergman realizează ‘cel mai profund şi mai ambiţios film din istoria cinematografului suedez şi se aproprie de operele lui Strindberg şi Lagerkvist’ (Peter Cowie).” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)
-* “O suită de tablouri de gen de o fenomenală frumuseţe şi una dintre rarele reprezentări medievale credibile în cinema.” (Gilbert Salachas) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)
-* “Demers poetic şi filozofic, tributar mai curînd picturii de frescă naivă medievală şi gîndirii existenţialiste (Kirkegaard practic omniprezent la Bergman, considerat asimilat în cultura ţărilor nordice), filmul este dezvoltarea cu mijloace cinematografice a unei scurte piese de teatru, ‘T – Trämalning’ (‘Pictură pe lemn’), scrisă de Bergman cu doi ani înainte (jucată la Paris în 1959). Filmul, ca şi piesa, implantează în imagistica medievală, familiară şi obsedantă pentru Bergman încă din copilărie, faţete ale unei angoase contemporane sau, mai exact, prelungirea în contemporaneitate a unor spaime şi neputinţe omeneşti ancestrale. Apare aici Bergman omul de teatru, care se exprimă pe sine cu mijloacele cinematografului şi îşi propune să o facă în maniera pictorului medieval, care construia cu sensibilitate, măiestrie şi bucurie o altă realitate, concepută de fantezie, o realitate creată în interiorul celei date.” (Andreia Mihăilă) (Almanah Cinema 1985)
+==Bibliografie==
+* {{Cite book|title=The Seventh Seal| first=Ingmar|last=Bergman|publisher=Touchstone |year=1960}}
+* {{Cite book | url= http://books.google.com/books?id=oahZAAAAMAAJ&q=Melvyn+Bragg+(Det+Sjunde+Inseglet)&dq=Melvyn+Bragg+(Det+Sjunde+Inseglet)|authorlink=Melvyn Bragg|last=Bragg|first=Melvyn|title= The Seventh Seal (Det Sjunde Inseglet) |publisher=BFI Publishing | year= 1998|isbn= 978-0-85170-391-6}}
+* {{cite book |title=Philosophy Through Film |chapter=Existentialism – Films: The Seventh Seal, Crimes and Misdemeanors, and Leaving Las Vegas |first=Mary |last=Litch |authorlink= |publisher=Routledge |location= |year=2002 |isbn=0415938759 |pages=185–200 |accessdate=30 octombrie 2012 |url=}}
+* {{cite book |title=Philosophy Through Film |chapter=The Problem of Evil – Films: The Seventh Seal and The Rapture |first=Mary |last=Litch |authorlink= |publisher=Routledge |location= |year=2002 |isbn=0415938759 |pages=165–184 |accessdate=30 octombrie 2012 |url=}}
+* Livingston, Paisley (1982). ''Ingmar Bergman and the Rituals of Art''. Cornell University Press. ISBN 0-8014-1452-0
+==Legături externe==
-<!--- Formate --->
+* {{IMDb title|0050976|The Seventh Seal}}
-{{Format:Ingmar Bergman filme}}
+* {{sfdb title|4522|The Seventh Seal}}
-{{Ciot-film}}
+* {{rotten-tomatoes|seventh_seal|The Seventh Seal}}
-<!--- Categorii --->
-<!--- Interwiki --->
+{{Ingmar Bergman filme}}
+{{Cannes Film Festival Jury Prize}}
+{{Control de autoritate}}
+[[Categorie:Filme din 1957]]
+[[Categorie:Filme dramatice]]
 [[Categorie:Filme regizate de Ingmar Bergman]]
-[[Categorie:Filme suedeze|The Seventh Seal]]
+[[Categorie:Filme suedeze]]
 [[Categorie:Filme alb-negru]]
-[[Categorie:Filme fantastice]]
+[[Categorie:Filme fantastice din anii 1950]]
 [[Categorie:Filme de epocă]]
-[[Categorie:Filme cu acţiunea plasată în Evul Mediu]]
+[[Categorie:Filme cu acțiunea plasată în Evul Mediu]]
-[[Categorie:Filme despre şah]]
+[[Categorie:Filme despre șah]]
+[[Categorie:Filme despre moarte]]
+[[Categorie:Filme în limba latină]]
-[[bg:Седмият печат]]
+[[Categorie:Filme în limba suedeză]]
-[[br:Det sjunde inseglet]]
+[[Categorie:Filme cu acțiunea pe plaje]]
-[[ca:El setè segell]]
-[[cs:Sedmá pečeť]]
-[[da:Det syvende segl]]
-[[de:Das siebente Siegel]]
-[[el:Η Έβδομη Σφραγίδα]]
-[[en:The Seventh Seal]]
-[[eo:La sepa sigelo]]
-[[es:El séptimo sello]]
-[[fa:مهر هفتم]]
-[[fi:Seitsemäs sinetti (elokuva)]]
-[[fr:Le Septième Sceau]]
-[[hr:Sedmi pečat]]
-[[hu:A hetedik pecsét]]
-[[it:Il settimo sigillo]]
-[[ja:第七の封印 (映画)]]
-[[ko:제7의 봉인]]
-[[lt:Septintasis antspaudas]]
-[[nl:Het zevende zegel]]
-[[pl:Siódma pieczęć (film 1957)]]
-[[pt:O Sétimo Selo (filme)]]
-[[ru:Седьмая печать (фильм)]]
-[[sv:Det sjunde inseglet]]
-[[tr:Yedinci Mühür]]
-[[zh:第七印 (电影)]]