întâi

Din latină * antaneus (< ante „înainte”).

• AFI: /ɨnˈtɨj/

1. la început.
2. (precedat de „mai”) mai demult.
3. înainte de toate, în primul rând.

   Să ne-așezăm întâi la masă.

4. (pentru) prima oară.

• dintâi
• întâiași
• întâietate

1. (num.ord.) (adesea adjectival; când precedă substantivul, în forma articulată întâiul, întâia) care se află în fruntea unei serii (în ceea ce privește spațiul, timpul, calitatea); prim.

   Întâiul, întâia în clasă.

   E în clasa întâi.

2. (num.ord.) (înv., precedat de „cel”, „cea”) dintâi.

• întâiul născut

• (loc.adv.) (Pentru) întâia dată (sau oară) = (pentru) prima dată.

• Mai întâi și-ntâi (de toate) = în primul rând

• DEX '98 via DEX online