taifun
Etimologie
Din germană Taifun < chineză 大风 (dàfēng, "vânt mare").
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului taifun | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | taifun | taifunuri |
| Articulat | taifunul | taifunurile |
| Genitiv-Dativ | taifunului | taifunurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- vânt foarte puternic, cu furtună și cu vârtejuri, care ia naștere în partea de apus a Oceanului Pacific și se manifestă mai ales în estul Asiei și în estul Americii de Nord.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
ciclon tropical din regiunile estice ale Asiei, în timpul schimbării direcției musonilor
|
|