prejudecată
Etimologie
Din pre- + judecată (după franceză préjugé).
Pronunție
- AFI: /pre.ʒu.de'ka.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului prejudecată | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prejudecată | prejudecăți |
| Articulat | prejudecata | prejudecățile |
| Genitiv-Dativ | prejudecății | prejudecăților |
| Vocativ | prejudecată | prejudecăților |
- părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor; prejudeț, prejudiciu.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online