puț
Etimologie
Din latină puteus.
Pronunție
- AFI: /puʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului puț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | puț | puțuri |
| Articulat | puțul | puțurile |
| Genitiv-Dativ | puțului | puțurilor |
| Vocativ | puțule | puțurilor |
- groapă cilindrică sau pătrată, adesea cu pereții pietruiți sau cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă și care servește la alimentarea cu apă potabilă; fântână.
- săpătură într-o mină care leagă zăcământul cu suprafața sau cu o galerie principală și care servește la extracție, la aeraj sau la pătrunderea personalului în mină.
- gaură săpată în pământ pentru extragerea petrolului.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online