ființă
Etimologie
Din latină fientia.
Pronunție
- AFI: /fi'in.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului ființă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ființă | ființe |
| Articulat | ființa | ființele |
| Genitiv-Dativ | ființei | ființelor |
| Vocativ | ființo | ființelor |
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- A da ființă =
- a da viață, a da naștere.
- a realiza, a făuri.
Traduceri
ceea ce are viață.