concret
Etimologie
Din franceză concret.
Pronunție
- AFI: /kon'kret/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului concret | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | concret | concreți |
| Feminin | concretă | concrete |
| Neutru | concret | concrete |
- (adesea substantivat) care poate fi perceput cu simțurile; real; care exprimă obiecte perceptibile prin simțuri.
- precis, bine determinat.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului concret | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | concret | concrete |
| Articulat | concretul | concretele |
| Genitiv-Dativ | concretului | concretelor |
| Vocativ | concretule | concretelor |
- categorie filozofică, opusă abstractului, care desemnează latura palpabilă, vizibilă a fenomenelor sau ansamblul desfășurării lor în timp și în spațiu.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online