RO128080B1 - Stup multifuncţional cu protecţie împotriva varozei - Google Patents

Description

Invenția se referă la un stup multifuncțional cu protecție împotriva varozei, destinat activităților de creștere și de îngrijire ale familiilor de albine, în vederea obținerii mierii cu caracteristici bio și a altor produse apicole.

Este cunoscut stupul clasic, pentru o singură familie de albine, alcătuit dintr-o cutie paralelipipedică din lemn, care are, la partea superioară, un capac amovibil, prin îndepărtarea căruia, apicultorul are acces la ramele pe care albinele își construiesc fagurii, iar la partea inferioară a peretelui frontal, este practicat un urdiniș, prin care albinele intră și ies din stup, în fața căruia este amplasată o mică placă orizontală, de pe care albinele își iau zborul sau se opresc din zbor, înainte de a intra în stup. Acest stup prezintă mai multe dezavantaje, legate atât de supravegherea activității albinelor, cât și de controlul dificil al infestării acestora cu diverși paraziți, inclusiv, de tratamentul aferent cu diferite substanțe chimice, care contaminează și mierea. în plus, acest stup nu este prevăzut cu sisteme pentru colectarea de polen, propolis sau venin.

Este cunoscut și un stup complex (document BG 108388), care poate opera cu mai multe matei, respectiv, familii de albine, și care, prin structura sa, permite colectarea de polen, propolis sau venin, dar care trebuie să fie deschis frecvent, pentru scoaterea acestor produse apicole; nici acesta nu rezolvă problema infestării albinelor cu paraziți.

Sunt, de asemenea, cunoscuți niște stupi care, pentru combaterea varozei (infestarea albinelor cu cel mai periculos parazit, acarianul Varroa Jacobsoni), au în interior niște evaporatoare de acid formic (documentele US 2002/0151249 A1 și CA 2295898 A1), însă au dezavantajul major al contaminării mierii. în același scop, alți stupi au sub rame niște dispozitive de evacuare a acarienilor care cad de pe faguri (documentele FR 2705528 A1 și FR 2824448 A1) sau de împiedicare a acestora să mai urce înapoi (document GB 2361616 A), știut fiind faptul că acești paraziți sunt foarte mobili și cad frecvent. Dezavantajul acestora constă în faptul că aceste dispozitive ocupă mult loc, sunt pasive și au un slab randament în controlul varozei, iar la baza stupului, nu pot fi amplasate alte dispozitive utile (de exemplu, pentru colectarea polenului).

Este cunoscut și bio-stupul, prof. I. Ursu (document RO 125811 B1), care rezolvă problema varozei, prin amplasarea, în partea opusă urdinișului, în spatele ramelor, a unui grătar separator din lemn, prevăzut cu fante, delimitând un mic buzunar în care se pune o ramă de control, pe care albinele vor construi un fagure unde matca va depune numai ouă detrântori, știut fiind faptul ca varoza atacă cu predilecție larvele de trântori. Rama de control este verificată periodic, iar atunci când se constată infestarea cu varoză a fagurelui, este distrusă prin ardere completă. Deși procedeul este cât se poate de ecologic, prezintă totuși dezavantajul că grătarul ocupă un spațiu neproductiv și mărește gabaritul stupului, iar pentru a avea acces la rama de control, catul de deasupra trebuie să fie mai scurt; în plus, bio-stupul este lipsit de sisteme de colectare a polenului.

Se mai cunoaște un stup prevăzut cu un sistem de ventilație și cu un colector de polen (document RO 85021), dar care, în afara construcției complicate, trebuie deschis, de fiecare dată, pentru a scoate cutia în care s-a colectat polenul.

Problemele tehnice, pe carele rezolvă invenția, constau, pe de o parte, în protejarea stupului împotriva varozei, printr-un sistem constructiv, bazat pe comportamentul natural al albinelor și fără folosirea unor substanțe chimice care să le afecteze sau să contamineze mierea, iar pe de alta, în efectuarea unor operațiuni apicole din exteriorul stupului, fără a mai fi nevoie de deschiderea acestuia și deranjarea albinelor.

Stupul multifuncțional cu protecție împotrivă varozei, conform invenției , rezolvă aceste probleme tehnice și înlătură dezavantajele stupurilor, prezentate anterior, prin aceea că are o ramă oarbă, dispusă între capătul ramelor standard și peretele posterior al stupului, la distanțe standard, pentru â împiedica propolizarea, albinele fiind stimulate să construiască

RO 128080 Β1 pe aceasta un fagure pe care matca să depună oua de trântori, iar dacă la controlul de 1 dinaintea căpăcirii puietului de trântori, se constată o infestare cu varoză, rama oarbă se scoate, se curăță, se dezinfectează și se pune la loc, iar pentru a nu deschide stupul prea 3 des și a nu deranja albinele în mod inutil, o serie de manevre se fac din exterior, prin spatele acestuia, fie prin acționarea unor grile mobile, cu ajutorul unor cabluri manșonate și al unor 5 pârghii, fie prin scoaterea unei tăblii pe la baza stupului.

Invenția prezintă următoarele avantaje:7

- mărirea vitezei de răspuns a stupului în privința populării cu albine, de la stadiul de regres (corespunzător culesului minim) la stadiul de progres (corespunzător culesului 9 maxim);

- trecerea rapidă din starea normală de producție de miere la starea de starter-finisor11 (producător de rnătci) sau chiar la cea de producție de lăptișor de matcă, în cazul în care se folosește un separator Cloake cu acționare din exterior;13

- efectuarea mai multor operații din exteriorul stupului, prin spatele acestuia, fără a-l mai deschide, cum ar fi:15

- trecerea stupului din starea normală de exploatare (fără cules de polen) la starea de colectare de polen;17

- extragerea tăviței cu polenul colectat;

- controlul aerisirii/ventiiației naturale;19

- acționarea separatorului Cloake;

- îndepărtarea reziduurilor din stup;21

- protecția stupului împotriva varozei, fără a mai folosi așa-numitul grătar Ursu, astfel ca mierea obținută să poată căpăta certificat bio sau de miere ecologică.23

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1...9, care reprezintă:25

- fig. 1, vedere din față, în perspectivă, a stupului;

- fig. 2, vedere expandată, din spate, a structurii stupului;27

- fig. 3, secțiune longitudinală prin stup;

- fig. 4, vedere din față, în perspectivă, a plăcii de bază;29

- fig. 5, vedere din spate, în perspectivă, a plăcii de bază;

- fig. 6, vedere din spate, în perspectivă, a nucleului;31

- fig. 7, schema dispunerii ramelor în nucleu;

- fig. 8, vedere în perspectivă a ramei oarbe (stânga) și a ramei oarbe cu hrănitoare 33 (dreapta);

- fig. 9, vedere în perspectivă, din spate, a stupului, în care s-a intercalat un separator 35 Cloake între nucleu și catul inferior.

Stupul multifuncțional cu protecție împotriva varozei, conform invenției, este de tip 37 multietajat și are o structură modulară, compusă dintr-o placă de bază 1, un nucleu 2. pentru două cuiburi separate de producție, două caturi 3, suprapuse și un capac amovibil 4. 39

Placa de bază 1 are o ramă 5, confecționată din lemn de esență tare, material plastic, textolit sau un alt material destul de rigid și bun izolator termic, prevăzută, pe tot conturul 41 superior al acesteia, cu un cant supraînălțat a, care servește la poziționarea și fixarea nucleului 2, pe aceasta. La partea din față, în placa de bază 1, sunt practicate două urdinișuri 43 6, câte unul pentru fiecare cuib de producție, în fața cărora se află câte o rampă 7 de zbor, care poate bascula în sus, grație unei balamale 8, astfel încât, la nevoie (de exemplu, în 45 timpul transportului stupului), să închidă urdinișurile 6.

Pe rama 5, pentru fiecare cuib de producție, în imediata apropiere a urdinișurilor 6, 47 este lipită o grilă fixă 9, care are niște fante libere b și care este continuată cu o sită de aerisire 10. Sub grila fixă 9, este amplasată 0 grilă mobilă 11, care are aceleași fante libere 49 b, între care sunt practicate o serie de orificii c, prin care albinele pot să treacă cu dificultate.

RO 128080 Β1

Grila mobilă 11 glisează longitudinal sub grila fixă 9, datorită faptului că marginile sale laterale pătrund în niște șanțuri practicate în rama 5, aceasta putând lua două poziții: cea în care fantele libere ale celor două grile se suprapun, permițând trecerea nestânjenită a albinelor de la urdinișuri spre cuiburile de producție, sau cea în care orificiile grilei mobile 11 sunt aduse în dreptul fantelor libere ale grilei fixe 9, astfel ca albinele să fie obligate să treacă prin aceste orificii, cu prețul abandonării încărcăturii lor de polen.

Manevrarea grilei mobile 11 se face cu ajutorul unui cablu manșonat 12, prin rotirea unei pârghii 13, amplasată în spatele stupului. Sub grila mobilă 11, este dispusă o sită 14, prin Care grăunții de polen cad într-o tăviță colectoare 15 și care împiedică albinele să-i mai recupereze. Tăvița colectoare 15 este așezată pe o tăblie 16, care poate fi extrasă din stup, ca un sertar, prin spatele acestuia, împreună cu tăvița colectoare 15 de polen și un blat 17 din polistiren extrudat. Blatul 17 servește la îndepărtarea reziduurilor care cad, în mod natural, din stup și trec prin sita de aerisire 10, acesta fiind scos periodic, odată cu tăblia 16, și curățat, fără a mai fi nevoie de deschiderea stupului. Sub sita de aerisire 10, este dispus un grătar fix 18, în care sunt practicate mai multe fante de aerisire d, iar sub grătarul fix 18, este amplasat un grătar mobil 19, în care este practicat același sistem de fante de aerisire d, ca și la grătarul fix 18

Ca și grila mobilă 11, grătarul mobil 19 glisează longitudinal sub grătarul fix 18, în niște șanțuri practicate în rama 5, putându-se varia, după necesități, secțiunea de trecere a aerului, între două valori extreme: cea maximă, în care fantele celor două grătare se suprapun, și cea minimă, în care fantele grătarului mobil 19 se suprapun cu spațiile dintre fantele grătarului fix 18, închizând trecerea aerului prin sita de aerisire 10. Manevrarea grătarului mobil 19 se face printr-un alt cablu 20, manșonat, prin rotirea unei pârghii 21, amplasată în spatele stupului. Pe marginea dinspre exterior a blatului 17, se poate fixa, cu niște mici știfturi, o baghetă 22, transversală, cu care se poate obtura complet aerisirea stupului. în sezonul cald, bagheta 22 este îndepărtată, aerul putând circula prin fanta de deasupra tăbliei 16, reglarea debitului de aerrealizându-se prin manevrarea grătarului mobil 19, cu pârghia 21. în sezonul rece, bagheta 22 este fixată pe blatul 17, blocând intrarea aerului rece în stup, suplimentar închiderii aerisirii cu grătarul mobil 19.

Nucleul 2, de formă paralelipipedică, are patru pereți 23, exteriori, confecționați din plăci de lemn, și un perete median 24, care desparte nucleul 2 în două cuiburi de producție. Pe conturul superior și pe cel inferior al pereților 23, exteriori, este practicat același sistem de canturi supraînălțate a, ca și la placa de bază 1, și care servesc atât la poziționarea și fixarea nucleului 2, pe placa de bază 1, cât și a caturilor 3, suprapuse. La baza pereților 23, exteriori, sunt dispuse mai multe închizători 25, prin care nucleul 2 este solidarizat cu placa de bază 1. Pentru transportarea stupului, pe pereții din fața și din spatele acestuia, sunt montate două mânere 26, rabatabile. în interiorul nucleului 2, în fiecare cuib de producție, sunt dispuse în pat rece (în continuarea direcției de intrare prin urdiniș a albinelor) mai multe rame 27, standard, pentru albine, care se sprijină, într-o parte, pe niște degajări practicate la partea superioară a peretelui frontal, iar în cealaltă parte, pe o bară 28, metalică.

La capătul din spate al ramelor 27 standard, este așezată în pat cald (perpendicular pe direcția de intrare în urdiniș a albinelor) o ramă 29 oarbă, de control. Rama 29 oarbă este amplasată între capătul ramelor 27 standard și peretele posterior al stupului, la distanțe standard de acestea, pentru a împiedica propolizarea, fără a mai fi nevoie de vreun grătar intermediar. Datorită acestei dispuneri, albinele vor construi, pe rama 29, oarbă, un fagure, în care matca va depune numai ouă de trântori, comportament cunoscut în lumea apicultorilor. Totodată, se mai știe și faptul că larvele de trântori, care se vor dezvolta pe fagurele de

RO 128080 Β1 pe rama 29, oarbă, vor atrage cu predilecție acarienii Varroa, iar atunci când la inspecția 1 periodică, efectuată înaintea căpăcirii puietului de trântori, se constată o infestare majoră cu acești paraziți, rama 29 oarbă se scoate, se curăță, se dezinfectează și se pune la loc. Dacă 3 infestarea cu paraziți este redusă sau chiar inexistentă, fagurele cu larve de trântori va fi folosit pentru obținerea apilarnilului. Rama 29 oarbă are practicate și niște degajări în care 5 se pot introduce mai multe hrănitoare în timpul sezonului rece, după necesități.

Pe peretele median 24, sunt practicate niște fante e, verticale și echidistante, în 7 dreptul cărora poate glisa longitudinal o grilă 30, mobilă, prevăzută cu aceiași sistem de fante e, și care poate fi manevrată cu un cablu 31, manșonat, prin rotirea unei pârghii 32, ampla- 9 sată în spatele stupului, similară constructiv cu grătarele de aerisire ale plăcii de bază 1. Atunci când sunt două matei, fantele e sunt închise, cele două cuiburi de producție fiind 11 separate și independente, iar atunci cănd moare o matcă, fantele e sunt deschise, permițând trecerea albinelor orfane în celălalt cuib de producție, lângă matca rămasă. Datorită exis- 13 tenței în stup a două familii de albine pe rame relativ puține, viteza de răspuns a stupului de la stadiul de regres (cules minim) ia cel de progres (cules maxim) este foarte bună, iar cele 15 două mătei fac ca siguranța trecerii familiilor de albine prin perioada iernării să fie mult mărită. 17

Deasupra celor două cuiburi de producție ale nucleului 2, se pun așa-numitele gratii 33 Haneman, care lasă să treacă, în caturile 3, de deasupra, numai albinele lucrătoare, nu 19 și trântorii sau măteile, care sunt ceva mai mari. în perioada iernării, deasupra gratiilor 33 Haneman, se pun niște scândurele 34, din lemn (podișor), care împiedică circulația aerului 21 și, implicit, a albinelor, între nucleul 2 și caturile 3. Fiecare dintre cele două caturi 3 are patru pereți laterali din lemn, similar constructiv cu nucleul 2. Catul 3 inferior se așază peste 23 nucleul 2, iar catul 3 superior peste cel inferior, stabilitatea montajului fiind asigurată de canturile supraînălțate a, ale marginilor pereților laterali. în fiecare dintre cele două caturi 3, 25 se amplasează, în pat cald, mai multe rame 35, scurte (de jumătate). Catul 3 superior se închide cu un capac 4, care are un compartiment în care se pot depozita diferite piese din 27 stup (podișor, site, tăviță de polen, blat, baghetă etc.).

într-o altă variantă de realizare a invenției, ilustrată în fig. 9, între nucleul 2 și catul 29 3, inferior, se intercalează un separator 36 Cloake, cunoscut, prin care cele două caturi superioare se transformă într-un stup independent de cele două cuiburi de producție ale 31 nucleului 2. Și grătarele acestui separator 36 Cloake pot fi manevrate din exterior, fără deschiderea stupului, printr-un sistem similar de grile mobile, ca și grătarul mobil 19 sau grila 33 mobilă 30, acționate printr-un cablu manșonat de o pârghie amplasată în spatele stupului, în această variantă constructivă, printr-o gestiune cunoscută a măteilorîntre cele trei entități 35 independente, formate astfel, stupul poate fi trecut din exterior, printr-o simplă manevră, de la starea normală de producție de miere la starea de stup starter-finisor (producător de mătei) 37 sau la cea de producție de lăptișor de matcă.

Claims (5)

1. Revendicări

   1. Stup multifuncțional cu protecție împotriva varozei, de tip multietajat, construit din lemn și având o structură modulară, compus dintr-o placă de bază (1), un nucleu (2) pentru doua cuiburi de producție, separate printr-un perete median (24) în care sunt dispuse, în pat rece, mai multe rame (27) standard, două caturi (3) suprapuse și un capac amovibil (4), caracterizat prin aceea că este prevăzut cu o grilă mobilă (11) și o grilă fixă (9), prin poziționarea grilei mobile (11), prin intermediul unui cablu manșonat (12) și al unei pârghii (13) amplasate în spatele stupului, În fața grilei fixe (9), fiind realizată trecerea de la funcția normală de producție de miere la cea suplimentară de colectare a polenului, iar sub o sită de aerisire (10), aflată în continuarea grilei fixe (9), este montat un grătar fix (18), prezentând mai multe fante de aerisire (d), sub care este dispus un grătar mobil (19), având același sistem de fante de aerisire (d) ca și grătarul fix (18), prin glisarea grătarului mobil (19), cu ajutorul unui cablu (20) manșonat și al unei pârghii (21) situate tot în spatele stupului, fiind realizată funcția de control a ventilării naturale a stupului, și prin aceea că, pe peretele median (24), sunt practicate niște fante (e) prin a căror Închidere sau deschidere cu o grilă (30) mobilă, prevăzută cu același sistem de fante (e), acționată din spatele stupului, cu ajutorul unui cablu (31) manșonat și al unei pârghii (32), este realizată separarea sau reunirea celor două cuiburi de producție.
2. 2. Stup conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, la baza fiecărui cuib de producție, lângă urdinișuri (6) și sub ramele (27) standard, pe placa de bază (1), se află o grilă fixă (9), prevăzută cu niște fante libere (b) sub care poate glisa o grilă mobilă (11), care are același sistem de fante libere (b), între care sunt practicate o serie de orificii (c) prin care albinele pot să treacă cu dificultate, astfel că atunci când fantele grilei mobile (11) se suprapun cu fantele grilei fixe (9), albinele pot să treacă liber prin acestea, iar când orificiile (c) grilei mobile (11) se suprapun cu fantele libere (b) ale grilei fixe (9), albinele sunt obligate să treacă prin aceste orificii, cu prețul abandonării încărcăturii de polen, care cade într-o tăviță colectoare (15), manevrarea grilei mobile (11) făcându-se din exterior, prin spatele stupului, cu ajutorul unui cablu manșonat (12), prin rotirea unei pârghii (13).
3. 3. Stup conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că polenul adunat în tăvița colectoare (15) este scos prin spatele stupului, prin extragerea unei tăblii (16).
4. 4. Stup conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, sub sita de aerisire (10), montată pe placa de bază (1), este amplasat un grătar fix (18), În care sunt practicate mai multe fante de aerisire (d), sub care poate glisa un grătar mobil (19), care are același sistem de fante de aerisire (d), astfel că secțiunea de trecere a aerului poate fi variată, după necesități, între o valoare maximă, corespunzătoare suprapunerii fantelor celor două grătare, și zero, corespunzătoare suprapunerii unui grătar cu spațiile dintre fante ale celuilalt grătar, manevrarea grătarului mobil (19) făcându-se din exterior, prin spatele stupului, cu ajutorul unui cablu (20) manșonat, prin rotirea unei pârghii (21), realizându-se controlul ventilării naturale a stupului, fără deschiderea stupului.
5. 5. Stup conform revendicărilor 1 și 4, caracterizat prin aceea că, pe tăblie (16), este dispus un blat (17) din polistiren extrudat, pe marginea căruia este fixată o baghetă (22) transversală, având rolul de a bloca complet intrarea aerului rece În stup, În plus față de Închiderea aerisirii cu grătarul mobil (19), reâlizându-se Închiderea totală a ventilației stupului, pe timpul sezonului rece.