1. Enumerati principalele nevoi afectate pe care le prezinta pacientul neurologic.

Nevoia de a respira/buna circulatie

Nevoia de a bea si a manca
Nevoia de a elimina
Nevoia de miscare/postura adecvata
Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de comunicare
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Nevoia de a dormi si a se odihni
Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
Nevoia de a se realiza
Nevoia de a se recreea
Nevoia de a invata
Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale.
2. Enumerati gradele de dependenta.
Independent/autonom
Dependenta moderata
Dependeta majora
Dependent severa
3. Enumerati modalitatile de ingrijire nursing.
Ingrijire autonoma
Ingrijire delegata
Ingrijire intermediara
4. Enumerati tehnici de comunicare cu bolnavul.
Loc linistit, privat, intimitate (fara apartinatori, persoane straine
5. Denumiti hemipareza si hemiplegia.
emiplegie! paralizie a unei jum!t! i a corpului, datorit! lez!rii unei p!r i a c!ii nervoase
motorii.
emipareza! Diminuare a for ei, vitezei i amplitudinii mi c!rilor voluntare "ntr-una din
jum!t! ile corpului, din motive organice sau func ionale.
". Enumerati tipuri de mers patologic.
#ers cosit( in urma paraliziilor
#ers stepat( sciatii paralitici $ mers zgomotos
#ers talonat
#ers cu pasi mici
#ers leganat (co%artroza
#ers ata%ic $ nu poate ridica piciorul
#ers in zig-zag (cerebelos
#. Enumerati principalele tipuri de deficite motorii la nivelul membrelor inferioare.
&arapareza
'emipareza
(etrapareza
#onopareza
$. Enumerati principalele tipuri de tulburare a sensibilitatii.
)mestezie $ nu reactioneaza la intepatura
'ipoestezie/ hemihipoestezie globala
&arestezie $ amorteli, furnicaturi
Durere/ cauzalgie, hiperpatie
%. Enumerati modificarile de refle&e.
Normale
'iperreflectivitate / *L+N,+-#.
'iporeflectivitate
)bsente / )-.,L./I.
0emnul 1)1IN02I $ refle% motor la o e%citatie tactila
*lonus $ miscari repetate
1'. Enumerati principalele tulburari de vorbire.
)fazie $ nu vorbeste
#otorie / receptie / mi%ta 3 nu poate pronunta cuvinte
#utism
Dizartrie
44. Enumerati tipuri de modificare ale ()*.
Infectii / inflamatii ale meningelui (meningite, abcese cerebrale si medulare, parazitare,
mielite
'emoragie meningee ( 0)' cerebrala cu refractie subdurala, intraventriculara,
hematomielite
(raumatisme cranio-cerebrale si medulare
12. Enumerati indicatiile principale si rolul +, in e&plorarea )-.
-eprezinta investigatia de electie in e%plorarea cranio cerebrala.
Indicatii5
(raumatisme
'emoragii
Ischemie
Infectii
(umori
13. Enumerati contraindicatiile in e&aminarea *,. si rolul +, in e&plorarile *,..
persoanele cu antecedente alergice la substanta de contrast
&acientele insarcinate6
&acientii care au implanturi metalice5 pacema7ere, proteze de sold, tije, valve cardiace
metalice sau orice alt fel de metal fi%at pe corp
&acientele cu dispozitive intrauterine
&acientii cu boli renale nu pot primi substanta de contrast6
&acientii claustrofobi, agitati, care fac convulsii.
14. Descrieti scara /lasgo0.
Deschiderea ochilor
o 0pontan 8p
o La comanda 9p
o La durere :p
o Nu deschide ochii 4p
-aspuns verbal
o )lert si orientat ;p
o *onverseaza, dar este dezorientat 8p
o <orbeste, dar fara sens 9p
o =eme sau scoate sunete neintelese :p
o Nici un raspuns 4p
-aspuns motor
o Da curs comenzilor >p
o Localizeaza durerea ;p
o #iscare sau retragere la stimuli 8p
o ,le%ie anormala ( decorticare 9p
o .%tensie anormala ( decerebrala :p
o Nici un raspuns 4p
4;. Enumerati cauze de 1).
.dem cerebral de diferite cauze5 vasogenic-citoto%ic
'ematoame intracraniene
(umori cerebrale
)bcese cerebrale
&arazitoze cerebrale
.ncefalite cerebrale
1". Descrieti aspecte clinice si paraclinice ale sdr. 1).
-ablou clinic
*efalee ( matinala, insotita de varsaturi, accentuata la tuse-stranut
<arsaturi (matinale, uneori la schimbarea pozitiei capului, in jet
.dem papilar ( incipient/ florid/ atrofie optica
)lte semne ( tulb psihice, pareze de nervi oculomotori, tulb vestibulare, semne de iritatie
meningiana, tulb vegetative
2araclinic
..=
*(
-#N
.% fund de ochi
-adiografia craniana simpla
1#. Descrieti principalele simptome in hernia de disc lombara.
Durere radiculara persistenta, fiind foarte precisa ca traiect
-adacina L; 5 fata posterioara a fesei, fata postero-laterala a coapsei, fosa poplitee, fata
e%terna a gambei, fata dorsala a plantei catrea haluce, durere frecventa in bolta plantara
-adacina 045 fata posterioara a fesei si a coapsei, fosa poplitee, fata posterioara a gambei,
calcaiul, zona submaleolara esterna, marginea e%terna a piciorului si ultimile degete
Durerea radiculara este agravata de 5 eforturi fizice, contractura abdominala, eforturi
provocate de tuse,compresiunea jugularelor ( semnul Naffziger, fle%ia capului (semnul
Neri, manevrele de e%tensie a sciaticului (semnul Lasse?ue
Durerea diminua in repaus
,ind de origine mecanica, durerea este frecvent insotita de la declansare, de parestezii in
acelasi dermatom si senzatia de @Apicior receAA.
1$. Descrieti e&plorarile complementare in hernia de disc lombara.
-% standard
*(
I-#este investigatia de electie
#ielografia cu substanta de contrast este utila si ieftina ( utilizata de obicei cand e%ista
contraindicatii pentru -#N.
1%. 2rincipalele nevoi afectate in hernia de disc lombara.
Nevoia de a merge 5 ridicat, coborat
Nevoia de a se odihni
Nevoia de comunicare
0caderea stimei si a insertiei sociale
Nevoia de a elimina
Nevoia de a manca, de abea
Nevoia de a avea tegumente curate
2'. *olul +, in hernia de disc lombara.
Discuta cu bolnavul, atmosfera calma
*ombate an%ietatea, teama de durere
Discuta cu familia rolul repausului ( BC D benefic
Deplasarea bolnavului
-oatia bolnavului la pat
#asaj, gimnastica medicala, e%ercitii #c.2enzie pentru reeeducarea coloanei
)limentarea la pat / deplasare la masa
)sigurarea nevoii de a elimina ( urinar, pampers, sonda urinara, constipatie/diaree
(oaletarea bolnavului /nu dusuri fierbinti
.valuarea puls, (), respiratie, febra
.valuarea evolutiei simptomatologei dureroase si a semnelor supraadaugate
&regateste bolnavul pentru5
o .fectuarea investigatiilor paraclinice (-#N, *(, .2=, -%, mielografie...
o Interventie chirurgicala
o (ratament fizioterapeutic
o .%amine interclinice
o <izita / contravizita / e%ternare
o +peratie
o )sigura tratamentul bolnavului
&er os / oral
i.m.
i.v. / substante uleioase
o urmareste reactiile la tratamentul aplicat
o urmareste efectele secundare
o verifica valabilitatea tratamentului
o raporteaza medicului starea bolnavului dupa administrarea tratamentului.
21. 3emnele de alarma in hernia de disc lombara.
)ccentuarea durerii
&ozitii vicioase ale bolnavului ( scolioza, camptocormie
)paritia de semne neurologice (pareze, hipoestezie / anestezie la nivelul unui membru
1ilateralizarea simptomatologiei dureroase
1ilateralizarea neurologica
'ipoestezie perineo-genitala
(ulb de mictiune / anurie, oligorie
<ezica plina / glob vezical
&areza bilaterala (parapareza
22. )lasificarea +4).
Ischemic (BED5
o (romboza
o .mbolie
'emoragic5
o 'emoragie cerebrala
o 'ematom cerebral
o 'emoragie subarahnoidiana
23. Enumerati cauzele +4) hemoragic.
'()
#alformatii vasculare ( anevrism cerebral / #)<
)ngiopatii ( amiloida diabetica
(raumatisme craniene
#edicatie anticoagulanta
*iroza hepatica, trombopatii/penii
24. Enumerati principalele semne clinice in +4) hemoragic.
0emne nespecifice asociate5 cefalee, greata, varsaturi, agitatie psiho-motorie
0emne neurologice5 modif starii de constienta, deficite motorii, tulb de vb (afazie, tulb
sfincteriene ( gatism, crize convulsive, redoare de ceafa
)fectarea nervilor cranieni (optic, facial, oculomotor, vestibular
(ulb pro%ice
(ulb mnezice ( amnezie
In hemoragia cerebeloasa apar semne ale sdr cerebral5
o tulb de ortostatiune si echilibru
o tulb de coordonare ( dismetrie cu hipermetrie
25. Enumerati principalele semne clinice in hemoragiile cerebeloase.
tulb de ortostatiune si echilibru
tulb de coordonare ( dismetrie cu hipermetrie
2". Elemente de diagnostic clinic in 3+ 5hemoragia subarahnoidiana6.
*efalee
=atism
)ta%ia mersului
2#. Enumerati principalele tipuri de tumori cerebrale.
#eningiom
(umora de ventricol 9
#etastaze
#elanom
(umora hipofizara
(umora de regiune pineala
(umora de cerebel ( chist cu nodul
Neurinom de acustic
Neurofibrom
2$. Descrieti principalele semne clinice in tumorile cerebrale.
,rontal5 tulb de memorie, personalitate, vorbire, gatism
(emporal5 memorie, vb, crize, vizuale
&arietal5 memorie, vb, senzitive
+ccipital5 vizual
(r.cerebral5 disfagie, resp
'ipotalamus/hipofiza5 vizual, diabet insipid, endocrine
2%. Descrieti modalitatile de tratament in tumorile cerebrale.
#edicatie suportiva5 antiepileptice5 manitol, furosemid
#edicatie simptomatica5 cefalee, varsaturi, tranzit, respiratorii, decontracturante
#edicatie neuroprotectoare 5 actovegin, cerebrolisin, pirocetam
3'. Descrieti obiectivele de nursing la bolnavul cu tumora cerebrala.
.valuarea functiilor vitale
0tare de constienta /comportament
Deficite motorii, n.cranieni, afazie
*rizele
Durere ( monitorizare, cefalee
)n%ietate/depresie ( diagn, trat, chimioterapie, -%, chirurgie
,amilie
)paritia semnelor de angajare cerebrala
(raumatism potential ( crize, deficite, tulb mers
Noi deficite neurologice
31. 3emnele de alarma la un bolnav cu tumora cerebrala.
)ngajari cerebrale
)paritia de noi deficite neurologice
*rize subintrante
-ecidivele tumorale
32. Definiti coma neurologica.
)omele neurologice sunt determinate de accidente vasculare cerebrale (ischemice sau
hemoragice, de tromboflebite, de traumatisme, de afecFiuni tumorale Gi infecFioase.
33. Descrieti principalele leziuni traumatice care pot genera coma neurologica.
'ematoame intracraniene
'emoragii intracerebrale si intraventriculare
Leziuni a%onale difuze
*ontuzii cerebrale
&lagi cranio-cerebrale
Dilacerarii cerebrale
34. Elemente de diagnostic in coma neurologica7 clinica si modalitati de e&plorare
paraclinica.
Elemente de diagnostic se pune pe baza
)namneza
#ecanisme de producere
.volutia din momentul producerii
#arca traumatica atesta traumatismul cranio-cerebral (escoriatii la nivelul capului, plagi
ale scalpului, fracturi deschise craniene...
.% neurologic (aprecierea starii deconstienta
1nvestigatii paraclinice
*( detecteaza5
o Lez cerebrale responsabile de starea de coma
o .fectul lor asupra creierului
-#N a :-a optiune
Laborator5
o (este biochimice5glicemie, uree, creatinina
o #onitorizarea preiunii intacraniene, cu importanta deosebita in supravegherea
pacientilor aflati in coma traumatica si in conducerea terapiei.
35. Enumerati principalele nevoi afectate la bolnavul cu coma.
Nevoia de a respira
Nevoia de a avea o buna circulatie
Nevoia de a se deplasa si de a avea o buna postura
Nevoia de a se alimenta
Nevoia de a elimina
Nevoia de a avea tegumente curate
Nevoia de comunicare
3". Enumerati semnele de prognostic favorabil in coma neurologica.
-eluarea resp spontane / ()
0uperficializarea reactivitatii / miscari spontane
-efle% ciliar prezent
-efle% pupilar, pupile egale
Deschide ochii la stimularea dureroasa
0unete neinteligibile, cuvinte
3#. Enumerati semnele de pronostic nefavorabil in coma neurologica.
3$. Diagnosticul de nursing al bolnavului cu epilepsie.
-ecunoastera crizei
)ntecedente / traumatisme
,actori declansatori
(rat luat / discontinuitati
,actori favorizanti / alcool
,recventa crizelor
0emne de traumatisme post critic
3%. 1nterventiile de nursing la bolnavii cu epilepsie.
)dministrarea de medicatie in criza
Hrmarirea bolnavului post critic
Hrmarire la distanta
4'. Definiti si enumerati principii de tratament la bolnavul cu mal epileptic.
0tatusul epileptic este o urgenta neurologica care se caract prin crize epileptice continue sau
repetitive cu durata de 4;-9C min insotita de alterarea starii de constienta in perioada intercritica.
*linic poate prezenta5 convulsii (tonico-clonice, clonice, tonice, miclonice sau partial motor sau
aspect neconvulsivant (absenta, focala.
&rincipalele obiective5
0ustinerea functiilor vitale
+prirea crizelor
(rat cauzei sau a factorilor declansatori
&revenirea, trat complicatiilor statusului ( tulb cardiovasculare, hipertermie, dezechilibre
metabolice care pot duce la aparitia leziunilor neuronale ireversibile
-ratament specific
Diazepam i.v.lent C,9mg/7gc
(rat recurentei5 adm antiepilepticului specific formei de epilepsie (.0#, *1I, <&)
Etapele tratamentului
I. &rimele 4C min5
)sigurarea permeabilitatii cailor aeriene sup, monitorizarea si stabilizarea
functiilor vitale
#ontarea unei linii venoase
)namneza, e% clinic general si neurologic, .2=-pt stabilirea etiologiei
*ombaterea posibililor factori precipitanti
4 (ratament medicamentos antiepileptic
Diazepam5
i.v diluat in 4C ml ser5 C,4; mg/7gc la adult si C,:-C,9 mg/7gc la copil
pe cale rectala5 C,: mg/7gc la adult si C,9-C,; mg/7gc la copil
Lorazepam5 i.v : mgla adult si C,;-C,4C mg/7gc la copil
Daca statusul nu este stopat se continua cu5
,enitoin in bolus 4B mg /7gc pana la ;C mg/min la adult si 9 mg/7gc/min la copil timp de
:C min 6 se poate repeta dupa :C min in doza de 4C mg/mina
Necesita monitorizarea functiei respiratorii si cardiace.
II. Hrmatoarele :C min5
#onitorizarea f.vitale
&recizarea diagn etiologic5 *( cerebrala, punctie lombara
*ontinuarea trat de corectare a tulb metabolice (acidoza, a trat adresat cauzelor
statusului
*ontinuarea trat medicamentos anticonvulsivant5
#ido%olam C,4-C,8 mg/7gc/ora in perfuzie
,enitoin 4C mg/7gc in perfuzie
)cid valproic :C mg/7gc in perfuzie cu o rata de 9C-;C mg/min
III. Daca statusul nu s-a oprit5
(ransfer obligatoriu in )(I
Intubare orotraheala obligatorie
)nestezie generala i.v pt stoparea crizelor, cu unul din preparatele5
o (hiopental5 in perfuzie, ;C-4;C mg/ora la adult si :-8 mg/7gc/orala copil
o &entabarbital5 in perfuzie, 4-8 mg/7gc/ora la adult si 4-9 mg/7gc/ora la
copil
o &ropofol5 in perfuzie >-4: mg/7gc/ora, apoi 4-9 mg/7gc/ora
#onitorizare ..=.
)nestezia generala este mentinuta pana la disparitia traseului ..= de criza sau maz :8 ore, dupa
care se face reevaluare clinica si electroencefalografica.
: (ratamentul cronic al epilepsiei. +biective5
(rat cauzelor (atunci cand este posibil si evitarea factorilor declansatori
(rat medicamentos
(rat chirurgical
.vitarea factorilor declansatori presupune aplicarea unor masuri generale in ce priveste dieta si
regimul de activitate, care sa previna aparitia crizelor si a complicatiilor lor. )ceste masuri se pot
institui de la inceput si se potaplica si crizelor acute. Hneori, pe perioade limitate de timp, aceste
masuri pot constitui singurul tratament al crizelor unice cu teren ereditar epileptic, in ideea
profila%iei pana la urmatoarea posibila criza.
41. *egimul igieno8dietetic la bolnavul cu crize.
-espectarea unui regim regulat al meselor si evitarea abuzului de dulciuri concentrate ( pt
a evita hiperinsulinemia reactiva
.vitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu efect e%citant sau to%ic5
cafea, alcool, ciocolata
.vitarea fumatului, consumului de droguri (automedicatie
-espectarea obligatorie a crizelor de somn in timpul noptii
.vitarea activ profesionale sau recreative care presupun conditii ce ar genera accidente in
cazul unei crize5 lucrul la inaltime, cu surse de foc sau electricitate, in conditii cu temp
sau zgomote e%cesive, conducerea mij de transp, sporturi ca alpinism sau s7i.
42. Descrieti o criza tip /rand ,al.
)pare la cca 4CD dintre persoanele diagnosticate cu epilepsie, criza incepe abrupt, fara avertizare
desi unii pacienti descriu vavgi simptome in orele dinaintea atacului. In debutul crizei contractia
muschilor respiratori si ai laringelui vor determina un geamat sau un tipat puternic. -espiratiile
sunt dificile, secretiile se acumuleaza in orofaringe, contractiile muschiului ma%ilarului pot
detrmina muscarea limbii. *reste ,*, () si dimensiunile pupilei se modifica.
43. Enumerati principalele tipuri de meningita.
a. De cauza infectioasa5
1acteriene (coci-meningococi, pneumococ, streptococ, stafilococ
<irale (epidemii cu caracter sezonier
&arazitare
-i7elii, fungi
b. De cauza neinfectioasa
-eactii meningeale inflamatorii de diverse etiologii
44. 3imptomatologie clinica in meningita bacteriana.
0dr infectios (febra
0dr meningeal (cefalee, redoare de ceafa, semne de iritatie meningee
0emne neurologice uneori prezente, alteori absente (pareze, crize, prindere de
n.cranieni, tulb stare de constienta-coma
45. 2rincipalele investigatii paraclinice in meningita bacteriana.
*( (normal, edem cerebral
-#N
(este de lab uzuale
.% L*- (macroscopic, microscopic, bacteriologic
4". +spectul normal si valorile de laborator ale ()*.
L*-5
*lar
&urulent
4alori normale!
=lucoza EC mg/dl
Limfocite C-9 mmc
&roteine 8C mg/dl
*loruri >BC-E9C mg/dl
)cid lactic 9; mg/dl
4#. +spectul ()* in meningita -9).
Limfocite J :CC mmc
&roteine J4CC mg
=lucoza pana la 8C mg / dl
*loruri >CC mg/dl
)c lactic pana la 9;
4$. .ursing8ul in encefalite.
Date legate de istoria recenta
o Infectii respiratorie, otica
o .pidemiologie
#onitorizeaza
o 0dr infectios
o 0dr meningean
o 0dr neurologic
4%. 1nterventii de nursing la bolnavul cu meningite : encefalite.
1olnavii suspecti de meningita sau encefalita sunt spitalizati
*onfirmarea diagn se face cu raportare la *0)
0e instituie masuri de izolare a focarului infectios
#asuri speciale in colectivitati
#asuri autonome5
o -epaus la pat pe toata perioada febrila si in care persista sdr clinic meningeean
o Nursingul sdr febril (aplicatii reci, antitermice, temp mediului ambiant,
schimbare lenjerie, termometrizare
o ,risonul anunta o crestere termica
5'. Enumerati tipuri de abcese cerebrale.
)diacente
o +togene
o -inogene
#etastatice - sunt secundare unor procese infectioase situate la distanta5
o Infectii bronhopulmonare
o .ndocardite
o ,urunculoza
o )bcese dentare
&osttraumatice- apar in urma infectarii directe in plegia cranio-cerebrala penetranta.
51. Enumerati principii de tratament in abcesele cerebrale.
(rat chirurgical care consta in ablatia in bloc a abcesului incapsulat (punctie-aspiratie,
e%cizie chirurgicala
(rat medical care vizeaza5
o *ombaterea procesului infectios prin antibioterapie
o *ombaterea edemuli cerebral perilezional cu #anitol :CD
o (rat anticomitial care este indispensabil
(rat focarului primar de infectie care consta in depistarea si tratamentul sursei
infectioase.
52. Definiti miastenia.
)fectiune datorata scaderii numarului de receptori la nivelul membranei postsinaptica si are drept
consecinta scaderea fortei musculare cu realizarea unui deficit motor.
53. Descrieti criza miastenica.
)riza miastenica8 accentuarea deficitelor musculare cu aparitia tulb de resp, tuse.
54. Definiti polineuropatiile.
*onsta in afectarea difuza si simetrica a nervilor periferici in portiunea distala a membrelor
superioare si inferioare.