Manipularea – componentă a războiului hibrid
Cândva cine deținea mijloacele de coerciție și forța militară deținea puterea.
Schimbarea de paradigmă a guvernării în multe state ale lumii și revoluția în domeniul
tehnologiei informației au făcut ca mijloacele clasice să fie insuficiente pentru a controla
populațiile.
Cine deține/controlează mintea și insuflă credințe publicului acela deține puterea, mai
ales în lumea captivilor virtual. Așadar, cine formează opinia publică este adevăratul stăpân al
oamenilor și a tot ce ei dețin.
Cine formează opinia publică în bazinul Mării Negre ?
Prin ce mijloace se formează opinia publică ?
Cei care o formează au interese comune sau divergente?
Sunt doar câteva întrebări care ne vor ajuta să contextualizăm rolul și felul în care se
realizează manipularea în această confruntare – generic numită război hibrid.
Ca să putem vorbi de manipulare, adică de acel mecanism prin care este influențată
opinia publică cu ajutorul mass-media și a rețelelor sociale spre obținerea adeziunii sau a unei
decizii favorabile actorilor implicați în manipulare, trebuie mai întâi să vorbim despre adevăr.
Criterii cu ajutorul cărora putem recunoaște adevărul
Ce este adevărul ? Pe baza căror criterii putem stabili dacă o informație este adevărată
ori falsă?
Chestiunea adevărului, în speța noastră, o vom analiza din două perspective :
1. Adevărul corespondență.
Teoria adevărului corespondență dezvoltată de Aristotel sună în felul următor: „Adevărul
înseamnă să atingi ( cu sensul de contact imediat și direct) ceea ce cauți și să exprimi acest
lucru... există adevăr atunci când între subiect și predicat este o unire potrivită realității. Așadar,
adevărul este totdeauna conform cu realitatea.” 1 Într-o exprimare mai simplă adevărul este
corespondența dintre enunțurile, afirmațiile pe care le facem și starea de lucruri la care
afirmațiile se referă.
2. Adevărul coerență.
Teoria adevărului coerență susține că adevărul desemnează concordanța reciprocă a ideilor.
O aserțiune / idee este din punct de vedere formal adevărată atunci când face parte dintr-un
sistem coerent de idei. Așadar ideea nu trebuie să intre în contradicție cu sistemul de
enunțuri/raționamente din care face parte.
Această teorie urmărește să evidențieze neajunsurile teoriei adevărului corespondență:
a. Atunci când realitatea la care face referire enunțul nu mai există. O afirmație despre un
lucru, o întâmplare petrecută în trecut și pentru care ne este imposibil să stabilim
1
Aristotel, Metafizica, Editura Iri, București, 1999, pg. 359-360.
1
corespondența cu realitatea respectivă. Ex. Cum stabilim adevărul despre moartea lui
Decebal? Așadar, corespondența dintre enunț ( că Decebal și-a tăiat gâtul) și stare de
lucruri la care se referă nu poate fi stabilită
b. Teoria adevărului corespondență este inoperantă deoarece nu ne poate ajuta să
verificam valoarea de adevăr a enunțurilor. Ex. Federația Rusă a anexat Crimeea printro intervenție militară în Ucraina.
Ne uitam și experiența (avem corespondența) pare să ne ducă la adevăr.2 B. Blanshard
spune că nu. De ce? Pentru că termenii : Federația Rusă, anexare, Crimeea , intervenție
militară etc nu sunt niște fapte senzoriale brute, ci niște produse intelectuale remarcabile
cu semnificații multiple și care presupun o corelare. Federația Rusă este un concept ce
presupune o definiție ce face referire la o formă de organizare statală, cultură, etc.
Așadar, corespondența confundă criteriul cu înțelesul adevărului.
Obiecția lui Bertrand Russell cu privire la teoria adevărului coerență. Potrivit lui
Russell corespondenta dintre gândire și fapte la care se referă acesta reprezintă natura
adevărului deoarece:
•
•
Nu avem un temei suficient pentru a spune că există un singur ansamblu coerent
de idei. „Este posibil ca un romancier cu suficientă imaginație să inventeze un
trecut pentru lume care să se potrivească perfect cu ceea ce știm şi totuși să fie
foarte diferit de trecutul real.”
Cealaltă obiecție față de această definiţie a adevărului (coerență) este că „ea
presupune cunoscut înţelesul lui „coerenţă”, pe când de fapt „coerenţa”
presupune adevărul legilor logicii. Două propoziţii sunt coerente atunci când
amândouă pot fi adevărate şi sunt incoerente atunci când cel puţin una trebuie
să fie falsă. Pentru a şti dacă două propoziţii pot fi amândouă adevărate, trebuie
să cunoaștem adevăruri cum ar fi legea contradicției. De exemplu, cele două
propoziţii <<acest arbore este fag>> şi <<acest arbore nu este fag>> nu sunt
coerente, datorită legii contradicţiei.
Însă, dacă legea contradicţiei însăşi ar fi supusă testului coerenţei, am constata
că dacă alegem să o presupunem falsă, nimic nu va mai fi incoerent cu nimic
altceva. Astfel, legile logicii oferă scheletul sau cadrul în interiorul căruia se
aplică testul coerenţei, dar ele însele nu pot fi întemeiate prin acest test. Din cele
două motive de mai sus, coerenţa nu poate fi acceptată ca oferind înţelesul
adevărului, deşi este adesea un test foarte important al adevărului după ce se
cunoaște un anumit număr de adevăruri.”3
Cum se realizează manipulare
După ce am văzut care sunt natura, înțelesul și criteriile adevărul nu ne mai rămâne
decât să analizăm cum se eludează adevărul.
În logică eludarea adevărului este numită eroare logică formală (prin încălcarea legilor
logicii) ori eroare logică materială ( sofismele sau paralogismele).
2
3
Brand Blanshard, The Nature of Thought, Publisher Taylor & Francis Ltd, London, 2015
Bertrand Russell, Problemele Filosofiei, Editura All, București, pg 92-93.
2
În teoria comunicării eludarea adevărului (manipularea) o încadram în tipologia
comunicării perverse, iar ea îmbracă mai multe forme: propaganda, informarea tendențioasă
și dezinformarea.
Propaganda
Ce este propaganda? Un mecanism „prin care ideile sunt diseminate pe scară extinsă
și care constituie în sens larg un efort organizat în scopul răspândirii anumitor credințe sau
doctrine... Propaganda ca multe lucruri din lumea acesta nu este nici bună nici rea în sine,
doar modul cum este folosită o face utilă sau dăunătoare. ”4
Acest mecanism îmbracă mai multe forme și se poate realiza cu ajutorul
cinematografului, teatrului, mass-media, universităților, a afișului etc. În literatura de
specialitate se disting trei forme de propagandă din perspectiva conținutului informațional:
➢ Propaganda albă – este cea care folosește surse oficiale și își declară deschis
scopurile;
➢ Propaganda cenușie – combină în mod perfid informații reale cu informații
fabricate, cele reale conferind credibilitate celor fabricate
➢ Propaganda neagră – utilizează informații cu sursă ocultă sau fictivă și care-și
disimulează scopurile.5
Scopul propagandei este acela de a înregimenta mental un număr mare de oameni,
care să devină adepții ideilor promovate de sursa de propagandă ( instituție, grup de interese
economice, companie etc). Așadar, opinia publică este formată în direcția adoptării sau
susținerii unor idei, proiecte, idealuri etc.
Propaganda la Marea Neagră după Summit-ul de la Vilnius
După Summit-ul de la Vilnius privind Parteneriatul Estic, când a fost forțată mână
partenerilor din estul și sudul UE - Armeniei, Azerbaidjanului, Belarusului, Georgiei,
Republicii Moldova și Ucrainei - să încheie Acordul de Asociere la UE pentru consolidarea
politicii de bună vecinătate, s-a declanșat conflictul cu Rusia. Amestecul brutal în sfera
intereselor economice și geopolitice ale Rusiei și atitudinea agresivă ( aș putea spune
încurajată) a Poloniei, a Țărilor Baltice și a României sub umbrela UE au aruncată în aer zona
Mării Negre și a transformat-o în teatrul unor confruntări deschise.
Alungarea lui Viktor Ianukovici a fost momentul care a coincis cu declanșarea oficială
a războiului hibrid între UE și SUA pe de o parte și Rusia pe de cealaltă parte. Moscova a
preluat Crimeea prin sfidarea tratatelor internaționale și a declanșat un conflict la granița cu
Ucraina.
În acest context acțiunile propagandistice au îmbrăcat multiple forme și ele continuă și
astăzi, pentru că sunt singurul mijloc care permite confruntare, în urma căreia cineva să iasă
învingător.
„Forțele binelui” întruchipate de UE și SUA la care se adaugă Ucraina ( victima unor
politici europene neinspirate) caută să formeze opinia publică ( atât națională cât și
4
Edward Bernays, Propaganda, Aelxandria Publishing House, Suceava, 2012, pg 56.
Sultana Craia, Tehnici de informare și comunicare, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003, pg
98.
5
3
internațională) în direcția adoptării unor măsuri care să le păzească de „Forțele Răului”
Rusia și sateliții săi.
De ce este importantă propaganda într-o democrație ? Pentru că majoritatea este cea
care decide puterea politică, iar dacă cetățenii nu sunt educați în direcția adoptării unor
măsuri, acestea sunt sortite eșecului, iar puterea politică poate fi schimbată la următorul
scrutin.
Exemple de propagandă în ROMÂNIA.
I
Publicația Capital ne prezintă o știre la sfârșitul anului trecut prin care suntem
informați că România ar putea fi ținta unui atac rus .
„România se află în pericol total! Rusia a început testarea: „Arma Apocalipsei” ar
putea lovi țara noastră
Sursele de la Kremlin au dezvăluit că s-a început testarea unei drone subacvatice cu
capacități nucleare, ce ar putea fi folosită în Marea Neagră.
Sursele au dezvăluit că drona subacvatică, botezată Poseidon, este deja în teste.
Existenţa acestei arme a fost dezvăluită pentru prima dată chiar de către Vladimir Putin, în
discursul său despre starea naţiunii.
Încă din ianuarie, un raport al Pentagonului a dezvăluit că Rusia este în posesia unei
drone nucleare subacvatice, capabilă să ducă o ogivă nucleară. Un oficial american a
avertizat cu acel prilej că Rusia și-a diversificat capacitățile nucleare, având un avantaj
strategic asupra SUA.”6
Genul acesta de știre este regăsit frecvent în presa din România. Rostul acestui tip de
informației este acela de a diaboliza adversarul, în speță Rusia, deși autoritățile de la Moscova
evită să facă declarații la adresa României. Totodată, Rusia are armament cu care ar putea lovi
oricând România, o poate face și fără această dronă „Poseidon.”
Consecința acestui tip de propagandă este și acela de adoptarea unor măsuri care să fie
susținute de opinia publică, cum ar fi investițiile românești în tehnică militară – fie cerute de
parteneri, fie dorite de noi.
II
O altă știre ne arată că opinia publică nu a avut nicio obiecție cu privire la alocările
bugetare destinate înzestrării Armatei. Se consideră o prioritate – propaganda privind pericolul
pe care-l exercită Rusia s-a cristalizat la nivelul opiniei publice.
„NATO: România, campioana Europei la alocările bugetare pentru modernizarea
Armatei”
„România se află pe primul loc în NATO într-un top al alocărilor bugetare pentru
înzestrare, se arată în raportului anul al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Procentul cheltuit pentru înzestrare situează ţara noastră pe primul loc în cadrul Alianţei, cu
6
https://www.capital.ro/romania-se-afla-in-pericol-total-rusia-a-inceput-testarea.html
4
33 la sută. Tot pe primul loc, România se află şi în ceea ce priveşte rata creşterii bugetului
apărării, comparativ cu anul precedent.”7
Ce trebuie remarcat aici este faptul că multe țări partenere NATO au rezerve în a investi
în tehnică militară și a aloca 2 la sută din PIB pentru Apărare.
Exemplu de propagandă Rusească
III
Putin: valorile liberale, depășite
Preşedintele Vladimir Putin a declarat într-un interviu apărut în publicaţia Financial
Times că valorile liberale sunt învechite deoarece au fost respinse de majoritatea popoarelor
occidentale.
În opinia liderului de la Kremlin, cancelarul german Angela Merkel a comis o greşeală
fundamentală prin adoptarea unei politici liberale faţă de imigraţia provenind din Orientul
Mijlociu. „Ideea liberală presupune că nu trebuie făcut nimic. Migranţii pot ucide, jefui şi
viola fără consecinţe pentru că drepturile lor ca migranţi trebuie protejate. Care sunt aceste
drepturi? Fiecare infracţiune trebuie să fie pedepsită", a estimat Putin în interviu. „Aşadar,
ideea liberală s-a învechit. Ea intră în conflict cu interesele majorităţii covârşitoare a
populaţiei", a mai declarat preşedintele rus.
Putin a mai spus că nu este homofob, dar că disponibilitatea occidentală de a îmbrăţişa
homosexualitatea şi fluiditate între genuri i se pare excesivă. „Valorile tradiţionale sunt mai
stabile şi mai importante pentru milioane de oameni decât această idee liberală care, în opinia
mea, chiar încetează să existe în prezent”. Totodată, impresia liderului rus sa este că cercurile
liberale se bazează pe utilizarea problemelor cu care se confruntă Biserica Catolică pentru a
distruge biserica. Sursa: AGERPRES
Ce se urmărește ?
Decredibilizarea instituțiilor democrației, a valorilor liberale și a liderilor UE cu viziuni
liberale. Influențarea opiniei publice conservatoare și religioase.
Le-a fost oferită muniție curentelor eurosceptice, naționaliste, religioase pentru a lupta
împotriva liderilor actuali ostili Moscovei.
Unde a fost făcută declarația? Într-o publicație cu tiraj internațional, Financial Times, și care
a fost preluată de toată presa din lume.
Exemplu de metapropagandă în România
IV
Influenţa propagandei ruse în campania pentru alegerile europarlamentare din România
7
https://adevarul.ro/news/eveniment/nato-romania-campiona-europei-alocarile-bugetare-modernizareaarmatei-1_5aaf77aadf52022f75c11414/index.html
5
Propaganda pro-Kremlin din România abordează o arie vastă de teme, de la narațiuni
anti-americane, „România – colonia SUA”, anti-NATO – inutilitatea scutului antirachetă, a
bazelor NATO şi la RO-EXIT – cu discursuri de tip post-colonial și marea conspirație a
Occidentului.
„Rusia pare să dezvolte tipuri de tematici pentru fiecare țară în parte, iar unele
narațiuni sunt „reciclate” chiar la nivel regional (Europa de Est – Statele Baltice, Polonia,
România, Bulgaria, Ucraina, R. Moldova), acestea din urmă se referă la tematici mai generale
cum ar fi: accentuarea poziției Rusiei ca putere globală, necesitatea unei „lumi multipolare”,
pictarea unui Occident decadent din punct de vedere moral și spiritual, scindarea iminentă a
Europei etc.”, a declarat într-un interviu pentru Jurnaliştii.ro, sociologul Nicolae Ţîbrigan.”8
„Metapropaganda reprezintă arta de a discredita propaganda adversă, de a arunca o
suspiciune asupra a tot ceea ce vine de acolo. ”9
Așadar, tot ce vinde de la „Forțele răului” are o componentă diabolică și de care trebuie
să ne ferim, nu este demn de încredere, nici măcar de atenție și trebuie să respingem ca toxic
și ca periculos.
După cum putem observa, avem o propagandă pe termen lung și care are ca finalitate
crearea unor mitologii. Odată create populația este pregătită să se sacrifice în numele „binelui”
pe care-l reprezintă.
Informarea tendențioasă
Acesta urmărește manipularea publicului în interesul unor grupări și are ca instrumente
știrile și comentariile din presa scrisă sau audio vizuală. În cazul propagandei opinia publică
poate fi formată și cu ajutorul teatrului, cinematografului, afișului, instituțiilor școlare etc.
In cazul informării tendențioase instrumentele sunt limitate și de cele mai multe ori au
scop imediat.
Sultana Craia face o listă a procedeelor informării tendențioase:
•
•
•
•
•
•
Știrea complet falsă, care poate fi dezmințită, dar efectul inițial și-a atins scopul,
Selectarea informațiilor adevărate dar alese cu o anumită intenție;
Amestecul de informații adevărate cu unele subversive;
Plasarea unei informații adevărate într-un context care-i modifică sensul;
Comentariu unei informații adevărate, elaborat conform intențiilor de orientare a
receptorilor;
Exagerarea și deformarea unei informații adevărate pentru a-i indice cititorului
sentimente conforme cu interesul emițătorului.10
8
https://www.jurnalistii.ro/influenta-propagandei-ruse-in-campania-pentru-alegerile-europarlamentare-dinromania-interviu-cu-sociologul-nicolae-tibrigan/
9
Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare, Editura Antet, București, pg. 211
10
Sultana Craia, Tehnici de informare și comunicare, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003
6
Exemple:
I
Rusia a blocat un sfert din Marea Neagră
Federaţia Rusă a închis pentru aproape o lună peste un sfert din Marea Neagră, o zonă
pe unde trec rutele internaţionale de transport maritim spre Ucraina, Bulgaria, Georgia şi
România, notează „Portalul militar ucrainean ”.
Din 24 iulie, Rusia a blocat accesul în cinci zone din Marea Neagră, cu o suprafaţă
totală 118.570 kilometri pătraţi, care reprezintă mai mult de un sfert din suprafaţa totală a
mării de 436.402 km2.
Interdicţia de acces în zona amintită este valabilă până în data de 19 august, conform
surselor citate, fiind motivată de către Rusia prin „desfăşurarea de exerciţii de pregătire
militară” şi „pericol de navigare”.
„Practic, zonele respective corespund rutelor de transport maritim internaţional
obişnuite şi recomandate către Bulgaria, Georgia, România şi Ucraina, legătura maritimă
cu aceste ţări fiind aproape blocată... Astfel de acţiuni ar trebui considerate un alt act de
agresiune hibridă pe mare nu numai împotriva Ucrainei, ci şi a altor ţări din regiunea Mării
Negre.” Sursa: Agerpres
II
Rusia controlează în totalitate Marea Neagra
Rusia se pregăteşte să transforme Marea Neagra într-o zonă pe care să o controleze în
totalitate, sub pretextul prevenirii ameninţărilor la adresa infrastructurii energetice a
Federaţiei Ruse şi a Turciei, informează agenţia de presă Ukrinform, citându-l pe expertul
ucrainean Mihail Gonciar, preşedintele Centrului pentru studii globale "Strategia XXI" din
Kiev.
Potrivit acestuia, Rusia a stabilit interdicţie pentru circulaţia maritimă în zonele pe unde
ar urma să treacă gazoductul TurkStream.
„Aceasta înseamnă că Rusia se pregăteşte să transforme Marea Neagra în aşa-numita
„ora Z” într-o zonă pe care să o controleze în totalitate, sub pretextul neutralizării
ameninţărilor la adresa infrastructurii energetice, considerată de o importanţă strategică
pentru Rusia şi Turcia”.
În opinia sa, aceasta este o idee mai veche a Rusiei. Moscova se îndreaptă către acest
obiectiv sistematic şi în mod consecvent, combinând strategii militare şi energetice, susţine
el, făcând referire la articole din presa rusă.
Prin astfel de acţiuni, Kremlinul continuă să studieze reacţia NATO şi, înainte de toate,
a SUA cu privire la restrângerea libertăţii de navigaţie, apreciază Mihail Gonciar, potrivit
căruia actul de agresiune împotriva a trei nave militare ucrainene, sechestrate în noiembrie
trecut de Gărzile de coastă ruse în apropiere de strâmtoarea Kerci, nu a dus la consecinţe
grave pentru Rusia, notează Ukrinform. Sursa: Agerpres
7
Obs !!! Ucraina prin acest tip de informație caută să sensibilizeze vecinii și „partenerii”
pentru a o sprijini în se adopta măsuri mai ferme împotriva Rusiei. Speră ca opinia publică
din țările vecine să se arate sensibilă la drama ei. E greu de crezut că cineva o va ajuta.
Sedusă și abandonată de partenerii europeni cu Perteneriatul Estic, Ucraina și-a pierdut
o parte din teritoriul național, iar prin Memorandumul de la Budapesta Ucraina a fost și
victima unei înșelăciuni internaționale, atunci când a renunțat la arsenalul nuclear.
Dezinformarea
Acesta este o acțiune imorală și periculoasă, pentru că desemnează „o acțiune
comunicațională care utilizează diverse mijloace pentru a influența guverne străine, a discredita
opozanții politici, a induce în eroare forțe adverse, a induce anumite convingeri și a determina
anumite atitudini ale maselor.”11
Dezinformarea cuprinde:
➢ Scurgerea intenționată de informații false;
➢ Propaganda neagră
➢ Descurajarea psihologică a adversarilor din interior.
Aceste strategii de luptă, să le spunem hibride, sunt practicate de când lumea.
În Arta Războiului Sun Țî spune că toată arta războiului se bazează pe înșelătorie și constă
în abilitatea de a-ți învinge adversarul fără luptă. Pentru asta este nevoie de:
•
•
•
•
•
•
Discreditarea a tot ce merge bine în țară;
Implicarea conducătorilor în acțiuni ilegale
Subminarea autorității acestora
Răspândirea discordiei între cetățeni
Întărtarea tinerilor împotriva bătrânilor
Ridiculizarea tradițiilor.
Odată cu dezvoltarea noilor tehnici de informare și comunicare mijloacele de
dezinformare s-au multiplicat și perfecționat.
În prezent, cel mai eficient mod de dezinformare se realizează printr-o ecuație ce implică
televiziunile și rețelele sociale.
Televiziunea transmite o informație, iar ea urmează să fie rostogolită și comentată pe
rețelele sociale cu ajutorul unor influenceri care dau tonul.
O dezinformare care vizează războiul hibrid de la Marea Neagră s-a grefat pe cazul
„Crimelor de la Caracal”, excesiv mediatizat în spațiul public .
După dezinformări masive cu privire la ce s-a întâmplat în cazul celor două fete răpite și
omorâte de Gheorghe Dincă a apărut ipoteza că fetele au fost răpite și furnizate unor rețele
de trafic de carne vie întreținute și finanțate de militarii americani de la Deveselu.
11
ibidem
8
Exemplu:
Despre scutul de la Deveselu, despre Gheorghe Dincă şi proxenetul mort în 2016
Cine îşi imaginează că oraşul Caracal mai este un banal oraş de provincie înseamnă
că nu a auzit că aici este amplasat „Scutul de la Deveselu”, unde există o bază militară
americană. Aici lucrează un număr important de soldaţi americani, de la cei care păzesc baza,
pînă la specialişti de înaltă calificare în domeniul militar.
.....................................................................................................................................................
Aici, la Deveselu, sînt militari americani, care au şi ei viaţa lor. Dar nu au venit la
Deveselu cu prietenele, soţiile sau amantele lor, aşa că, oricît de preocupaţi ar fi de salvarea
planetei, este firesc ca uneori să fie şi ei luaţi de val şi să se lase
purtaţi de nevoia cerută de instinct. Atunci, pentru a nu rămîne
preocupaţi de amintirile cu iubitele, soţiile sau amantelor lor,
cineva trebuie să se ocupe şi de satisfacerea acestor dorinţe
ascunse, astfel ca ei să se întoarcă repede la misiunile pe care
le au de îndeplinit.
Un prieten îmi spunea zilele trecute că preţul
închirierilor de garsoniere din Caracal a ajuns la 300 euro, cam
cît costă să închiriezi o garsonieră în Bucureşti. Motivul este cererea mare, numai că aceasta
nu vine de la elevii din comunele alăturate, care învaţă la liceele din Caracal, şi nici de la
muncitorii din comunele judeţului Olt, care muncesc în acest oraş! Vă veţi întreba, ca şi mine:
atunci cine închiriază aceste garsoniere şi pentru cine?
......................................................................................................................................................
ÎN 2012 SE VORBEA DESCHIS DESPRE PROSTITUATE PENTRU AMERICANI
Şi atunci, se pune întrebarea: nu cumva şi acest Gheorghe Dincă este un pion dintr-o
astfel de „reţea de fete”, cu misiunea de a găsi cliente? Sînt din ce în ce mai mulţi cei care
vorbesc despre o asemenea ipoteză în spaţiul public şi nu ca simple supoziţii, ci bazîndu-se pe
articolele din presă, publicate încă de acum cîţiva ani! Iată cîteva exemple:
– „Americanii de la Deveselu se distrează cu eleve caracalene”: „Procurorii DIICOT au
descoperit, lunile trecute, ca acestia au cumparat fete de liceu de la cei mai cunoscuti proxeneti
din Caracal. Distractia a luat sfarsit la inceputul lunii iulie, cand capii retelei de proxeneti au
fost ridicati de mascati. Proxenetii caracaleni mijloceau actul de prostitutie. Zeci de eleve au
fost obligate sa practice prostitutia de o grupare interlopa, pentru placerile americanilor dar
si ale unor austrieci aflati in Romania pentru consolidarea unor hidrocentrale” („Ziare.com”
din 30 august 2012, citind ca sursă „Ziarul de Olt”)
– „Minore din Caracal, prostituate pentru americanii de la Deveselu”: „Tinerele erau
şantajate cu imagini video din timpul partidelor şi erau scoase frecvent de la ore pentru a fi
duse la clienţi. În total 30 de fete au fost traficate. Interlopii agăţau fetele în baruri sau prin
cunoştinţe. Le violau sau le convingeau să întreţină acte sexuale. Raporturile erau filmate şi
9
folosite pentru a constrânge minorele să se prostitueze pentru bani. Elevele, cu vârste cuprinse
între 14 şi 18 ani, erau obligate deseori să plece de la ore pentru a face sex pe bani…”12
Observație!!! Această asociere are rolul și rostul de a discredita parteneriatul
României cu SUA în rândul opiniei publice.
De ce este o dezinformare ? Pentru că ancheta este încă în curs și nu avem încă date
relevate despre ce s-a întâmplat în cazul celor două fete. În schimb altoirea acestui subiect pe
emoția generată de uciderea și arderea celor două eleve a prins perfect pentru discreditarea
instituției Armatei americane și a relațiilor cu România.
Mai trebuie menționat că dezinformarea se poate realiza și cu ajutorul prelucrării
fotografiilor, a înregistrărilor audio și video, prezentându-se publicului o realitate contrafăcută,
drept realitate.
Epoca post-adevăr și a captivilor virtuali
Lumea în care trăim a cunoscut mutații psiho-sociale și culturale, iar noile modalități
de comunicare au schimbat relațiile interumane și toată arhitectura confruntărilor politice,
economice, militare etc.
Oamenii astăzi trăiesc virtual, iar toate nevoile pe care le au încearcă în mod
reducționist să și le satisfacă „de pe net.”
Rețelele sociale sunt adevăratele cămine ale oamenilor și în cele mai multe cazuri
singurele locuri care le furnizează hrana spirituală și emoțională.
„Internetul este în curs de a deveni, un fel de limbă a lui Esop, cel mai bun lucru din
lume și cel mai rău în același timp, căci utilizatorul care se informează cu ajutorul displayului
său își închipuie în mod firesc că informațiile pe care le primește sunt obiective ”13 și
adevărate.
Se pare că nu-i așa. Rețele sociale au devenit un fel de insurecție a vulgului în cultură,
deoarece oricine poate exprima opinii și transmite informații într-o rețea de miliarde de
utilizatori fără să-și pună problema efectului sau a responsabilității. Așadar, oricine poate forma
și alimenta emoțional opinia publică.
Instituțiile de presă au devenit și ele un fel de anexă a acestor rețele.
Filtrele de comunicare în spațiul public aproape că au dispărut, deoarece mass-media a
intrat în această goană a actualității și aleargă spre nicăieri. Informațiile care erau prelucrate,
selectate de jurnaliști și de experții în comunicare astăzi sunt din ce în ce mai puțin verificate,
iar unele imagini, inserturi video sau declarații sunt luate drept adevăruri. Nimeni nu mai are
timp să reflecteze, să verifice, pentru că pierde startul în goana de a produce emoții publicului
și de a contabiliza vizualizări. Jurnaliștii au ajuns un fel de contabili ai numărului de accesări
ale știrilor publicate.
Informațiile de pe internet sau de pe rețelele sociale „se bazează mai puțin pe calitatea
informațiilor și mai mult pe cristalizarea unor opinii difuzate. Astfel, se formează comunități
12
https://www.cotidianul.ro/despre-scutul-de-la-deveselu-despre-gheorghe-dinca-si-proxenetul-mort-in2016/
13
Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare, Editura Antet, București, pg 214
10
de credință pe rețea. Prin urmare, cea mai importantă este fidelizarea pe site și în cadrul
acestuia.”14
„Adevărul” este reprezentat de puterea comunității de credință de a-și impune punctul
de vedere format pe baza emoțiilor și evidențelor (iluziilor sau trucajelor) pe care le trăiește.
Aceste comunități au puterea de a declanșa revoluții și de a schimba guverne .
În această epocă a post adevărului, când majoritatea oamenilor trăiesc virtual și se
hrănesc, în mare parte, cu informațiile care rulează pe autostrăzile informaționale de pe rețelele
sociale ne putem explica de ce manipularea este vitală în acest război hibrid de la Marea
Neagră.
Asta și în contextul în care o luptă convențională între actorii implicați în conflict este
o înfrângere pentru ambele tabere. Moscova a înțeles că o confruntare militară convențională
nu-i aduce niciun beneficiu, iar pierderile economice și de încredere pe plan internațional după
anexarea Crimeei au făcut-o să-și schimbe strategia.
Așadar, putem afirma că manipulare în confruntarea de la Marea Neagră este vitală, iar
ofensiva de pe internet este singura care poate stabili învingători și învinși.
Rusia atacă cu ajutorul internetului și a relelor sociale simbolurile, valorile liberale
decadente și instituțiile UE. Doar așa Europa poate fi vulnerabilizată. Convingerea publicului
din țările comunitare de a-și alege guverne naționaliste și eurosceptice fac UE slabă, chiar
vulnerabilă și-i permit Moscovei să negociez altfel interesele geopolitice și economice.
UE și SUA luptă pentru discreditarea modelului politic autoritarist rusesc și sprijină
Opoziția din Rusia și ONG-urile să lupte pentru libertate și democrație
Așadar, adevăratul război este cel informațional și economic, în timp ce demonstrațiile
militare din Marea Neagră nu sunt altceva decât demonstrații de forță și figurație în fața
propriilor cetățeni, evident cu o notă de plată exorbitantă.
Bibliografie :
✓ Aristotel, Metafizica, Editura Iri, București, 1999
✓ Brand Blanshard, The Nature of Thought, Publisher Taylor & Francis Ltd,
London, 2015
✓ Bertrand Russell, Problemele Filosofiei, Editura All, București,2006;
✓ Edward Bernays, Propaganda, Alexandria Publishing House, Suceava, 2012;
✓ Gustave Le Bond, Psihologia Maselor, Editura Științifică, București, 1991;
✓ Sultana Craia, Tehnici de informare și comunicare, Editura Fundației România
de Mâine, București, 2003;
✓ Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare, Editura Antet, București, 2002;
✓ Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI, Editura Polirom, Iași, 2018.
Linkuri :
14
Ibidem.
11
✓ https://www.cotidianul.ro/despre-scutul-de-la-deveselu-despre-gheorghedinca-si-proxenetul-mort-in-2016/
✓ https://www.jurnalistii.ro/influenta-propagandei-ruse-in-campania-pentrualegerile-europarlamentare-din-romania-interviu-cu-sociologul-nicolaetibrigan/
✓ https://adevarul.ro/news/eveniment/nato-romania-campiona-europeialocarile-bugetare-modernizarea-armatei1_5aaf77aadf52022f75c11414/index.html
✓ https://www.agerpres.ro/
12