Tehnologie de cultura pentru ardei gras in sere si solarii.pdf

28.11.2015 Tehnologie de cultura pentru ardei gras in sere si solarii Seminteădeătomate Veziălistaădeăpreţuri Seminteădeăardei Seminteădeăpepeni Seminteădeăvarzoase Promoţii Îmiăplace Caut PrimaăPagin Despreănoi 1,8 mii Folieădeăsolar Tweet Produse Ingrasaminteălegume Autentificare 64 Consultanţ Coşul meu ( Cercetare Stimati fermieri, Stimati fermieri, va informam ca toate comenzile din data de 30 noiembrie vor fi prelucrate incepand cu data de 1 decembrie, la preturile din oferta de Black Friday. Spor la cumparaturi! Prima pagină » Consultanţă » Tehnologii moderne de cultura a legumelor » Tehnologieădeăculturaăpentruăardeiăgras Tehnologie de cultura pentru ardei gras Marţi,ă11ădecă2012 Tehnologieămodernaădeăculturaăpentruăardeiulăgrasăînăsereă iăsolarii Pentru a veni în întâmpinarea dumneavoastră cu cât mai multe informații legate de cre terea ardeiului gras în sere i solarii vă prezentăm în continuare recomand această cultură. Cultura de ardei gras în sere/solarii este o cultură anuală, cu ciclu lung de producție i din acest motiv trebuie avută în vedere o grijă deosebită în prima parte de dezv special până la primele recoltări). R sadurile Categorii: Seminteădeălegume Echipamente pentruăsereăsi solarii Ingrasaminte Tavi,ăalveole, ghiveceăpt rasaduriăde legume Pentru obținerea unor recolte înalt productive, de bună calitate i cât mai timpurii este esențială calitatea răsadului la plantare. Pentru obținerea răsadului de ardei este necesar un spațiu special amenajat pentru crearea condițiilor optime de dezvoltare a plăntuțelor – răsadniță incalzita deoa loc iarna. Un rasad de ardei gras de bună calitate necesar pentru o cultură anuală trebuie să îndeplinească următorii parametri de calitate: 1.Să aibă vârsta cuprinsa între 60­80 zile; 2.Să se vadă butonul floral la internodul 0 (internodul) este internodul de unde tulpina principală începe dezvoltarea pe mai multe brațe); 3.Să aibă înălțimea cuprinsă între 20 – 30 cm; 4.Să fie erecte la plantare (să nu se aplece după plantare datorită fragilității tulpinii); 5.Să fie libere de virusuri, boli i dăunători (este necesară efectuarea de tratamente fitosanitare pe timpul vegetației răsadurilor); 6.Să nu prezinte carente de macro sau microelemente (este necesară efectuarea de fertilizări radiculare i foliare pe tot parcursul dezvoltării răsadurilor); 7.Să nu fie etiolate; 8.Să fie viguroase i sa prezinte un sistem radicular bine dezvoltat care sa ocupe întreg volumul de substrat; 9.Să nu prezinte deteriorări mecanice în urma manipulării sau orice astfel de stricăciuni; 10.Să fie turgescente (sa nu fie ofilite); 11.Să fie călite; Producerea răsadurilor implica 2 etape tehnologice: Sem natulăcare poate sa se facă în 2 moduri: 1.Peăpatăgerminativ; PesticideăProtectia plantelor Utilajeăagricole Substraturiăsi turbaăptăfloriăsi legume C r iălegumicultur Atenție! Nu ne referim la patul germinativ cald pe gunoi de grajd – aceasta metoda nu este sub nici o forma recomandata pentru obținerea unui răsad profesional pierderile economice în cazul în care se utilizează semințe hibrid profesionale sunt foarte mari! 2.Înăt vi eăalveolare; Unelteăpentru gradinarit Repicatul plăntuțelor din patul germinativ sau celulele alveolare se face în ghivece de plastic; Sem natul Semănarea ardeiului gras are loc în prima jumătate a lunii ianuarie, intre 2­20 ianuarie. În unele regiuni (în bazinul legumicol Matca) semănatul are loc chiar i decembrie) dar respectivii fermieri dispun de încălzirea solariilor/serelor după plantare i de asemenea tipul constructiv al solariilor dublat de utilizarea celo profesionale de acoperire a lor le permite plantarea foarte devreme, la începutul lunii martie cu un risc minim de înghețare a ardeilor. Semănatul se face pe pat germinativ sau în tăvițe alveolare. În ambele cazuri substratul de semănat este reprezentat de turba special tratata pentru optimizarea EC adaos de fertilizatori. Condițiile pentru ca un substrat profesional pe baza de turba sa fie utilizat în producerea răsadurilor în prima faza (semănat­repicat) sunt următo 1. pH­ul = 5,5 – 6,5; Verificați întotdeauna ca pe ambalajul substratului sa fie menționat pH­ul i sa fie cuprins intre aceste valori! Turba sau substratul cu valori ale p pentru semănat! 2. EC­ul (electro­conductivitatea solului sau concentrația în săruri a solului) sa nu fie mai mare de: 1 dS/m, de preferat 0,6­0,8 dS/m; 3. Sa aibă adaos de fertilizatori NPK i microelemente; aceste adaosuri sunt necesare hrănirii plăntuțelor în primele 2 săptămâni; 4. Granulația sa fie cuprinsa intre 0 – 10 mm, recomandata fiind cea intre 0­5mm! 5. Turba sa fie blonda, pt semănat fiind recomandat un amestec de turba blonda i turba neagra; 6. Sa conțină aditivi de umectare; Ace ti aditivi nu sunt obligatorii însa fara ei va trebui acordata o mai mare grija la irigarea constanta a substratului! Recomandarea noastră este ca semănatul sa fie făcut doar în substrat profesional pentru semănat (cu specificațiile tehnice de mai sus) fără alte adaosuri. Dacă t pământ împreună cu turba, pământul trebuie sa fie de pădure i în nici un caz din exploatații agricole (din sera, gradina proprie sau din câmp). http://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii­moderne­de­cultura­a­legumelor/tehnologie­de­cultura­pentru­ardei­gras/ 1/7 28.11.2015 Tehnologie de cultura pentru ardei gras in sere si solarii Utilizarea doar a substratului profesional pe baza de turba pt semănat are o serie de avantaje comparativ cu utilizarea altor substraturi sau amestecuri: Avantaje utilizare substrat profesional de turba Substratăprofesional P mântăsauăalteăamestecuri Liber de semințe de iarbă sau insecte Plin de semințe insecte i pot fi prezente i Liber de boli din complexul “căderea plăntuțelor” Risc crescut de cădere a plăntuțelor pH i EC optime pentru germinare i dezvoltare a răsadurilor pH i EC variază în funcție de sursa utilizata Adaos perfect optimizat de minerale pentru prima parte de dezvoltare a Conținut necunoscut de minerale răsadurilor Obținerea de răsaduri uniforme Neuniformitate a răsăririi Dezvoltare radiculara bogata Dezvoltare radiculara deficitara De asemenea mai merită menționat i faptul ca la operația tehnologica de repicare din patul germinativ pe baza de turba, rădăcinile plăntuțelor nu suferă răni major foarte mici a turbei i u urinței desprinderii pe când în cazul în care este utilizat pământul ruperea ramificațiilor radiculare tinere sunt practic inevitabile creând astfe pentru boli vasculare după repicare i un stres în plus pentru plăntuțele tinere i fragile. Parametrii i condițiile necesare unei germinări optime a semințelor de ardei sunt următorii: 1.ăTemperatura optimă de germinare este cuprinsă intre: 24­26o C. Temperatura de germinare nu trebuie să fie mai mică de 17o C. 2. Umiditatea de 100ș 3. Lipsa completa a luminii în primele zile până la răsărire (acoperire cu ziare sau carton din hârtie). În cazul în care se utilizează substratul profesional pentru semănat operațiile tehnologice sunt următoarele: 1.ăSe uda cu apă turba până la umectarea completă; 2. Se trasează rândurile printr­o u oara apăsare a substratului; 3. Se pun semințele una câte una pe rând; 4. Se acoperă cu un strat fin de substrat de maxim 0,5 cm (nu mai mult deoarece semințele de ardei au mica putere germinativa, o greutate prea mare sau un strat întârziind foarte mult răsărirea); 5. Nu se mai uda ulterior semănării – datorita granulației mici a turbei adăugarea ulterioara de apa conduce ori la descoperirea semințelor ori la îngroparea mai ad caz i în celalalt răsărirea nu va fi uniforma; 6. Se acoperă cu ziare sau cartoane de hârtie patul germinativ peste care se poate pune o folie cu rol de reținere cât mai mult timp a umidității de 100ș necesare optime a ardeilor; Atenție!!! Aceasta metoda cu folie pentru acoperirea patului germinativ se aplica numai pentru semănarea ardeilor în timpul iernii când intensitate i nu crează probleme ardeilor; în timpul primăverii i mai ales în timpul verii nu se utilizează sub nici o forma acoperirea cu folie a semințelor deoarece cond distrugerea plăntuțelor. 7. Se asigura o temperatura constanta zi/noapte cuprinsa intre 22­26o C dar nu mai mica de 150 C ; temperaturile mai mici cuprinse intre 15­180 C nu afectează ire întârzie foarte mult germinarea i răsărirea (cu pana la 2 săptămâni). 8. Dacă temperaturile sunt optime după 4­6 zile încep sa apară primele plăntuțe, iar după ce fenomenul de răsărire are loc în masa se înlătura materialele de acope alungirea răsadurilor răsărite, chiar dacă răsărirea nu este de 100ș. ÎNAPOIăSUSă▲ Toate etapele tehnologice de mai sus se respecta i în cazul semănării în tăvițe alveolare cu mențiunea ca semănarea în ele se face cu câte o singura sămâ alveolara. Avantajeleăutiliz riiăalveolelorăpentruăsem nareăfataădeăpatulăgerminativăsunt: 1.Pot fi lăsate 7­10 zile mai mult pana la repicare (în funcție de numărul de celule/alveola pot fi lăsate chiar mai mult) datorita distantelor intre plante mult ma germinativ (avantajul care deriva de aici este economia de căldură care se face prin prelungirea timpului petrecut de răsadurile nerepicate în acela i spațiu mai mic de răsadurile repicate) ; 2.Rănirea rădăcinilor tinere la operația de repicare este diminuată la minim față de cazul în care plăntuțele sunt luate din patul germinativ unde firele radiculare a întrepătruns cu cele ale vecinelor; 3.Răsadul este mai viguros datorita densității mici intre plante; 4.Uniformitatea răsadurilor este foarte bună; Această metoda de semănare în tăvițe alveolare are i un dezavantaj, acela că operațiunea de repicare în ghivece va fi un pic mai dificilă, practic va dura mai mult. După răsărirea completă a plăntuțelor este necesară schimbarea temperaturii constante zi/noapte cu alternanța temperaturii zi/noapte astfel este nevoie ca în timpul fie cuprinse între 24­260 C, iar noaptea între 18­200 C. Această alternanță este necesară pentru dezvoltarea optimă a răsadurilor. O temperatura constantă zi/noapt mai mare în timpul nopții decât în timpul zilei va duce la o cre tere accelerată a tulpinii (tulpină subțire) în dauna masei vegetale reprezentate de frunzulițe, tulp radicular. De asemenea se urmăre te umiditatea substratului care se va iriga constant pe toată perioada până la repicare. O data cu irigarea se pot efectua i fe fitosanitare obligatoriu dacă semănatul a fost efectuat în pământ sau amestec cu pământ. Fertilizări se fac în aceasta perioadă cu îngră ăminte minerale cu r (Solufeedă20:20:20), adaos de magneziu i microelemente. Dozele de îngră ăminte sunt foarte mici de 10­20 gr/10 litri de apă (0,1 – 0,2ș), în practică se uti îngră ământ NPK (Solufeed 20:20:20) la o găleată de apă. De asemenea pentru o dezvoltare armonioasă a sistemului radicular i rezistența mărită la stresuri a mici utiliza prin udare sau stropire SPRINTENEăîn doze de 10 ml/10 litri apă. Tratamentele fitosanitare în această perioadă includ un fungicid contra complexului căder evitarea riscului de fitotoxicitate se recomandă Previcur în doză 0,15ș ­ la această doză nu arde vârful sau frunzulițele tinere), un insecticid contra insectelor ce încălze te spațiul unde se seamănă. Recomandarea noastră ca insecticid pentru prima fază de dezvoltare a răsadurilor este Actara în doză de 0,02ș ­ avanta insecticid țin de sistemicitatea totală a sa i foarte important este faptul că planta îl poate lua prin sistemul radicular fiind u or transportat în vârfurile de cre tere prote i din interior exact în locurile unde sunt cele mai sensibile i unde sunt cel mai adesea atacate de insecte, de asemenea ajuns în vârfurile de cre tere Actara in biostimulare a meristemelor de cre tere, un avantaj în plus la utilizarea sa în primele faze de dezvoltare. Dacă există riscul apariției de acarieni se recomandă utiliza genul Vertimec sau Milbeknock. Unul sau două tratamente fitosanitare preventive până la repicare sunt de ajuns în cazul în care nu se observă apariția simptom insectelor în răsadniță. De menționat i de reținut este faptul că dacă producerea răsadurilor se face într­un spațiu utilizat anterior pentru culturile de legume este imperios necesară dez solului i a structurii în primul rând pentru insecte i acarieni! Dezinfecția se poate face cu câteva zile înainte de semănat odată cu încălzirea răsadniței cu un insec de exemplu) prin stropirea solului i a structurii de lemn cu o doza de 2­5 ori mai mare (nu are ce să afecteze), se închide spațiul pentru o seara i/sau o zi apoi se a respectați normele i măsurile de securitate (verificați i citiți eticheta înainte de utilizare) atunci când aplicați produse toxice! Repicarea Perioada cuprinsă între semănat i repicat este de 20­30 zile în funcție de temperatura din răsadniță i substratul utilizat. Practic răsadul este gata de repicat din mom manevrat fără riscul de a fi rupt sau deteriorat în cursul operațiilor de repicare. De asemenea este bine să aibă 2 frunze adevărate bine dezvoltate i un sistem rad Întârzierea repicatului conduce inevitabil la alungirea necorespunzătoare a tulpinii i cu efecte negative grave pe termen lung pentru plante. Repicarea ardeilor se face obligatoriu în ghivece de plastic mate, închise la culoare, prin care nu pătrunde lumina la rădăcină. De reținut că rădăcinile care vin în reduc foarte mult până la pierderea funcțiile specifice de absorbție a apei i elementelor nutritive! De asemenea trebuie reținut faptul că, indiferent de plantele rep mare de substrat este întotdeauna de preferat în locul unui volum mai mic. Pentru obținerea răsadurilor de ardei pentru sere/solarii sunt recomandate ghivecele rotun cm sau 10 cm cu înălțime cât mai mare. Pot fi utilizate i ghivece pătrate cu dimensiunile de 7x7x8 cm cu condiția ca răsadurile să aibă vârsta mai mică 60 zile. De asemenea mai pot fi utilizate i tă celule/tăvița, dar trebuie avută mare grijă să nu se întârzie perioada de plantare deoarece plantele vor cre te exploziv în înălțime într­un timp foarte scurt. Substratul utilizat pentru repicare poate fi un amestec de pământ de pădure cu turbă, chiar i cea utilizată la semănat poate fi refolosită. Dacă nu se utilizează turbă texturii substratului i se utilizează mraniță de exemplu (metodă utilizată cu succes pe scară largă în marile bazine legumicole); trebuie avută grijă ca aceas descompusă, cu o textură foarte fină, să fie de bovine sau ovine (înăniciăîntr­unăcazădeăp s ri!!!) i să nu se adauge în cantități exagerate (un raport de 1/4 sau 1/5 nu asupra dezvoltării răsadurilor). Utilizarea gunoiului de grajd care nu este bine descompus ca amestec pentru substratul de răsad conduce la arderea rădăcini amoniac ce îngălbenesc micile plăntuțe i le opresc din cre tere. Dacă gunoiul este insuficient descompus există riscul ca imediat după repicare să pice toate unei cantități mari de amoniac (degajare indusă de umezirea gunoiului i temperaturile mari) într­un timp foarte scurt. Din aceste motive, pentru evitarea riscurilor ca gunoi de grajd sau de starea de descompunere se poate utiliza cu succes amestecul de pământ de pădure cu substrat pentru răsaduri. http://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii­moderne­de­cultura­a­legumelor/tehnologie­de­cultura­pentru­ardei­gras/ 2/7 28.11.2015 Tehnologie de cultura pentru ardei gras in sere si solarii Imediat după repicare se menține o zi sau două o temperatură constantă zi/noapte de 24­260 C pentru reducerea stresului de repicare i reluarea cât mai rapidă a de După aceste 2 zile se revine la alternanța zi/noapte a temperaturilor. Diferența temperaturilor dintre zi i noapte trebuie să fie de 5­70 C, cu mențiunea că nu treb înregistrate noaptea sau ziua să scadă sub 7­80 C, iar o temperatura mai mare noaptea decât ziua va induce alungirea tulpinilor în dauna dezvoltării vegetative norma Pe tot parcursul dezvoltării răsadurilor se va urmări ca plantele să fie constant udate, fertilizate i tratate contra dăunătorilor. Ca i în cazul semănatului spațiul util răsadurilor trebuie dezinfectat în acela i mod. Dezinfecția prealabilă a spațiului reduce foarte mult riscurile apariției unui atac de insecte asupra răsad insectelor (Thrips, musculița albă, musculița neagră), chiar i într­un număr extrem de redus poate provoca pagube uria e deoarece aceste insecte distrug, prin hră de cre tere (partea cea mai moale, suculenta i sensibila a plăntuțelor în această faza de dezvoltare) a numeroase răsaduri (răsadurile au o densitate mult mai ma cultură). Cum Thripsul î i începe activitatea de hrănire la o temperatura de 80 C, indiferent de anotimp, probabilitatea apariției lui în astfel de spații este aproape c recomandăm ca de la prima sau cel târziu la a doua irigare să se utilizeze Actara pentru protecția răsadurilor contra unor astfel de insecte. De asemenea 1­2 tra contra căderii plăntuțelor sunt recomandate în această perioadă (10­14 zile de pauză între tratamente). Ca i alternativă la Previcur poate fi utilizat i Topsin sau F plăntuțelor dar cuămareăaten ieăs ănuăseăating ăvârfurileăsensibileăaleăr sadurilorădeoareceăexist ărisculămajorăcaăacesteaăs ăfieădistruseăînăurmaătratame corespunz torăefectuat. Dacă există pericolul apariției acarienilor se recomandă i 1­2 tratamente cu acaricide cum ar fi Vertimec sau Milbeknock. Aplicarea îngră ămintelor în această perioadă se face constant la fiecare irigare. Ca i fertilizatori se utilizează îngră ăminte minerale NPK (Solufeed 20:20:20) concentrații ca la răsaduri (10­20 g / 10 litri apă). De asemenea pentru o dezvoltare radiculară foarte bună se pot utiliza agronutrienții (îngră ăminte tehnice de ultimă Sprintene 0,1ș, Salwax 0,2ș i Calciamec/Alcaplant 0,2ș. Utilizarea acestor agronutrienți induce dezvoltarea armonioasă a sistemului radicular, îngro area viguroasă a sistemului vegetativ, scurtarea distanțelor internodale i de asemenea induce o rezistență mărită față de stresuri (frig, secetă, atac de boală, salinitate, etc Referitor la condițiile de temperatură din această perioadă (ziua cre te, intensitatea luminoasă cre te, temperatura de afară cre te), în cazul în care se înregistreaz impune aerisirea u oară a spațiului în care se află răsadurile. De asemenea, în cazul în care ghivecele au fost a ezate la repicare lipite unele de altele se impune din când în când rărirea lor pentru a evita alungirea în în Momentul răririi este atunci când încep să se atingă vârfurile frunzelor adiacente între ele. În bazinul legumicol Matca (dar i în alte zone unde condițiile permit acest l tehnologică de rărire a ardeilor, cu circa 2­3 săptămâni înainte de plantare, de pe paturi jos, direct pe pământ. Această metodă conferă fermierilor câteva avantaje bună a răsadurilor (frunzele vecine nu se mai ating unele de altele i astfel fiecare plantă beneficiază de o expunere i o cantitate maximă de lumină, grăbind dezvolt optimă a plantelor înainte de plantare (plantele sunt a ezate direct pe sol, luând contact cu noile condițiile de mediu) i în plus se poate lucra mai bine. Desi presupune i o atenție sporită față de menținerea temperaturilor optime (sau cel puțin minime de 70 C) pentru dezvoltarea ardeilor, din acest motiv această metodă unde sunt condițiile necesare: sistem de încălzire i folii profesionale de acoperire. Perioada în care ghivecele cu ardei stau pe pământ este de circa 2­3 săptămân condițiile de plantare în pământ. În cazul în care se utilizează această metodă de rărire direct pe pământ, iar ghivecele utilizate nu au fund, rădăcinile răsad (cu cât perioada este mai lungă cu atât i cre terea lor va fi mai mare) astfel încât la plantare majoritatea acestor fascicule radiculare vor fi complet rupe conducân pentru plante, iar rănile devin porți de intrare pentru toate bolile de sol, inclusiv nematozi sau viermi sârmă. Această rănire a rădăcinilor la transplantare este îmbolnăvirii plantelor de boli vasculare i infestare cu nematozi i viermi sârmă. În cazul în care răsadurile cresc în înălțime i nu pot fi plantate există câteva metode de încetinire a cre terii tulpinii: privarea de apă până la limita de ofilire, priv numai puțin de 50 C) sau utilizarea retardanților de cre tere. Transplantarea Înainte cu câteva zile de operația tehnologică de transplantare sunt necesare următoarele: 1. Se accentuează călirea răsadurilor prin oprirea căldurii i aerisirea cât mai tare a spațiului răsadniței; 2. Se stropesc foliar cu un fungicid i insecticid (de preferat amândouă cu cel puțin o componentă sistemică); prin aplicarea în răsadniță se economise te timp, pestic vor fi protejate în momentul plantării de eventuale îmbolnăviri foliare. 3. Se pregăte te solul pentru transplantare – se afânează cu motosapa, se fac găurile pentru plantare, se instalează sistemul de irigare prin picurare; 4. Înainte de plantarea oricărei culturi de legume în sere i solarii este bine să se facă o dezinfectare a solului. Cea mai buna metoda este dezinfectarea cu cir plantare cu Basamid. Dacă nu se poate face dezinfecția cu Basamid, iar în cultura anterioară s­au semnalat nematozi se recomanda cu câteva zile înainte de planta unor produse nematocide. 5. Dacă se utilizează mulcirea, folia transparentă de mulcire se instalează tot înainte de plantare; 6. Este recomandat ca înainte de plantare să se aplice un insecticid contra coropi nițelor, care altfel ar cauza pierderi masive imediat după plantare. Densitatea la care se plantează ardeii depinde de clima i luminozitatea zonei. Densitatea recomandata pentru plantarea ardeilor în sere/solarii este de 30.000 – 35 plantați pe rânduri cu distanta egala intre ele sau cea mai răspândita metoda este pe doua rânduri apropiate (40­60 cm) i doua depărtate (1,0 – 1,2m). Distanta intre cuprinsa intre 30­40 cm. Plantarea ardeiului gras pe randuri cu distanta egala intre ele Plantarea ardeiului gras pe randuri cu distanta alternanta intre randuri, 2 apropiate si 2 indepartate Irigareaă iăfertilizarea Întotdeauna înainte de înființarea culturilor de legume se recomandă efectuarea analizelor de sol pentru relevarea rezervelor de elemente minerale i organice din so de altă parte pentru întocmirea riguroasă i eficientă a unui program de fertilizare adecvat. La întocmirea unui program de fertilizare eficient i optim pentru a obține maximul productiv i calitativ al unui hibrid SC MARCOSER SRL ia în calcul următorii param 1. Analizele de sol ce relevă nivelele de aprovizionare cu macroelemente ( N, P, K în principal) mezoelemente (Ca i Mg) i microelemente (Fe, B, Cu, Zn, Mn, Mo) asemenea 2 parametri critici luați în calcul sunt pH­ul (reacția acida sau bazică a solului) i EC (electroconductivitatea sau concentrația în săruri a solului); 2. Alt parametru luat în calcul este tipul culturii înființate, cunoscut fiind faptul ca diferite tipuri de legume (ardei, castraveți, ardei, vinete, etc) au cerințe diferite din nivelului de macro i microelemente; 3. Sezonul de plantare – datorită faptului că în timpul anotimpurilor reci de i pot exista în sol nivele optime de aprovizionare cu elemente nutritive acestea nu sunt datorita proprietăților acestora când solul este rece (de exemplu fosforul este un astfel de element care de i este prezent în sol nivelul de disponibilitate pentru rădăc spre zero începând cu temperaturi ale solului de 10­120 C); în schimb vara nu doar că toate elementele sunt disponibile plantelor dar datorită mineralizării puternice nivelul de Azot disponibil cre te considerabil; 4. Ciclul de cultură care în cazul ardeiului gras în sere/solarii este în cea mai mare parte ciclu lung de cultură, însă pot fi i excepții; De i mai sunt i alți parametri luați în considerare, dar mai puțin relevanți, cunoscând datele de mai sus se introduc într­o aplicație software de ultimă generație program de fertilizare strict specific solarului din care a fost prelevată proba i pentru cultura care va fi înființată. Rezultatele obținute urmând o astfel de procedură mari față de aplicarea îngră ămintelor „după ureche”. În cazul în care nu sunt efectuate analize de sol pot fi aplicate îngră ămintele după un plan general care ține cont foarte mult de particularitățile fiziologice ale culturii macro i microelemente, fenofazele de dezvoltare proprii speciei de legume înființate). Se mai ia în calcul i un nivel peste mediu de săruri din sol pentru a preveni salinitate i se suplimentează fosforul, calciul i potasiul. Astfel, ca i fertilizare de bază se administrează (de preferat toamna înainte de arat sau săpat) gunoi de g de origine bovină sau ovină în doze de 60­80 tone/ha. De asemenea tot la fertilizarea de baza se adaugă amendamentul de Calciu (Dolomita) în cazul în care solu acidă se cre te doza, iar dacă pH­ul este peste 7 nu se mai recomandă aplicarea sa. Doza la hectar de dolomită este de circa 3 tone/ha odata la 3 ani sau 1 to amendament foarte necesar este Superfosfatul (în caz ca este superfosfat simplu 20ș se aplică pana 500 kg/ha). O parte din elementele nutritive necesare culturii de de fertilizarea de baza, o alta parte de rezervele solului, iar restul îngră ămintelor necesare dezvoltării optime a plantelor se aplica în timpul culturii numindu­se fertiliz http://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii­moderne­de­cultura­a­legumelor/tehnologie­de­cultura­pentru­ardei­gras/ 3/7 28.11.2015 Tehnologie de cultura pentru ardei gras in sere si solarii Aplicarea îngră ămintelor în fertilizarea fazială se face prin 2 metode: 1.ăAplicare radiculară, la sol împreună cu apa de irigare, procedeu denumit fertiirigare; 2. Aplicare prin stropire, singure sau împreună cu anumite pesticide (atenție la compatibilități) – procedeu denumităfertilizareăfoliar ; Administrarea îngră ămintelor în timpul dezvoltării plantelor trebuie să țină cont de următoarele aspecte: 1. Fazele fenologice de dezvoltare a ardeilor: plantare­înflorire, înflorire internod 2 – prima recoltare, a 2­a recoltare ­ final, etc; 2. Intensificare unor procese naturale ale plantei în condițiile în care parametrii de mediu nu sunt propici dezvoltării optime a ardeilor: dezvoltare radiculara puternică mărirea fructelor, etc; Aceste induceri naturale ale anumitor procese de dezvoltare ale plantelor se fac cu ajutorul agronutrienților nehormonali de ultimă generație; 3. Revenirea rapida a plantelor în urma unor stresuri suferite: transplantare, salinitate, frig, secetă, căldură, umiditate excesivă, atac de boli, etc. Revenirea rapidă a stresuri se realizează cu ajutorul agronutrienților nehormonali de ultimă generație; Luând în considerare toate aspectele prezentate mai sus SC MARCOSER SRL poate pune la dispoziție celor interesați un plan general de aplicare a fertilizatorilo cultivat în sere/solarii. Irigarea, alături de pregătirea corespunzătoare a solului înainte de plantare reprezintă unul din cei mai importați factori ce conduc la succesul unei culturi de le prezentate câteva principii de bază în ceea ce prive te irigarea culturilor de legume în sere i solarii: 1. Cea mai recomandată metodă de irigare pentru ardei în sere i solarii este irigarea prin picurare; (vezi avantaje) 2. Pentru culturile de ardei instalația de irigare prin picurare utilizată trebuie să îndeplinească următoarele condiții; ăa.ăSă asigure un debit de 1,6 – 2,5 L/h/picurător la o presiune a apei de 0,5 – 1 atm; b.Să aibă distanța între picurători de 20 – 30 cm (Rețineți că nu este o condiție ca picurătorul sa fie la baza tulpinii ardeilor, dar linia de picurare trebuie să fie plante); 3. Irigarea trebuie să se facă întotdeauna cât mai dimineață posibil (recomandat este cu 1­2 ore înainte de răsăritul soarelui); 4. Irigarea trebuie făcută cât mai des posibil, frecvența cea mai recomandată fiind în fiecare zi cu o cantitate de apă coroborată cu condițiile de mediu: mai puțină în zi în zilele călduroase; 5. La fiecare irigare se adaugă i fertilizatori, respectându­se principiul „cât mai des în porțiuni cât mai mici” (fertilizare cu lingurița); astfel doza recomandată săpt zilnic în porțiuni egale cu numărul aplicărilor efectuate – de exemplu dacă avem de aplicat 1 kg dintr­un anumit îngră ământ pe săptămână i în acea săptămână se fiecare irigare se vor aplica i 1 : 5 = 0,2 kg îngră ământ / irigare. Astfel planta va utiliza tot îngră ământul i nu va mai suferi de pe urma ocului salin datorat aplică de îngră ământ. Tratamenteleăfitosanitare Ca i în cazul celorlalte verigi tehnologice i în cazul combaterii dăunătorilor sunt anumite principii generale care trebuie respectate indiferent de culturile proteja comerciale folosite. Planurile de combatere a dăunătorilor elaborate de SCă MARCOSERă SRLă au ca bază principiul că prevenirea apariției bolilor este mai puț combaterea lor. În continuare vă prezentăm câteva linii de îndrumare în utilizarea pesticidelor în combaterea dăunătorilor: 1. Citiți eticheta i respectați întotdeauna recomandările i măsurile de securitate ale utilizării produselor de protecție a plantelor; 2. În prima parte de dezvoltare a plantelor (după transplantare) se utilizează fungicide cu cel puțin 2 componente: una de contact i una sistemică. Raționamentul u compu i în perioada menționată este dat de faptul că plantele au un ritm accelerat de dezvoltare vegetativa (cre tere rapidă) astfel că în cazul în care se utilizeaz contact, puterea de protecție a acestora devine 0 pe țesuturile i organele noi formate, țesuturi i organe care pot fi protejate adecvat de o componentă sistemic foliar este pe deplin dezvoltat, vârfurile sunt rupte în cazul ardeilor cu ciclu scurt, se pot utiliza cu rezultate foarte bune fungicidele de contact; 3. i în cazul insecticidelor i acaricidelor trebuie alese după acela i principiu ca în cazul aplicării fungicidelor: sistemic în prima parte de dezvoltare i sistemic 4.ăÎntotdeauna alternați produsele fitosanitare; încercați să nu utilizați de 2 sau mai multe ori consecutiv aceea i substanță activă; la fiecare aplicare alternați cu sub acțiune diferite pentru a nu crea i cre te rezistență la pesticide a dăunătorilor. Un produs de protecție a plantelor se poate utiliza de câte ori este recomandat de pro unei culturi cu condiția ca între două utilizări succesive ale aceluia i produs să se utilizeze i alt produs cu alt mod de acțiune; 5. Tratamentele fitosanitare efectuate pentru prevenire i combatere se fac la un interval de 7­10 zile în funcție de presiunea de apariție a bolilor; 6. Nu utilizați mai mult de 3­5 substanțe active (Atenție! 5 substanțe active i nu 5 produse pentru că un produs poate conține i 3 substanțe diferite) la o singură aplic un stres fitotoxic asupra plantelor mai ales când este vorba de substanțe sistemice deoarece planta are un număr limitat de porți de intrare indiferent de numărul sub cre terea numărului va duce la un blocaj fiziologic al frunzei: fitotoxicitate; 7. Dozele de substanțe active utilizate trebuie să fie calculate în funcție de suprafața tratată i vârsta plantelor i nu în funcție de cantitatea de apă utilizată deoare varieze în limite foarte largi datorită diferitelor utilaje cu care se efectuează stropirea (pompe de tip Vermorel, atomizoare, pulverizatoare, etc). De exemplu la ar recoltare se va utiliza strict doza recomandată la suprafață indiferent de cantitatea de apă utilizată; 8. Odată cu tratamentele fitosanitare se pot efectua i fertilizări foliare cu condiția ca substanțele utilizate să fie compatibile. SC MARCOSER SRL elaborează planuri complexe de combatere a dăunătorilor după principiile de mai sus i acorda consultanta agricolă profesionala în acest dom Alteălucr riătehnologice Printre cele mai importante verigi tehnologice la cultura de ardei gras în sere/solarii le reprezintă conducerea i palisarea plantelor. Conducerea Operația de conducere este reprezentată de păstrarea unui număr variabil de brațe (2, 3 sau 4) ce pornesc din tulpina principală dublat de îndepărtarea florilor sa lăstarilor de la primele internoduri. În funcție de hibrid numărul de brațe care porne te din tulpina principală poate fi de 2, 3 sau mai multe. Cele mai bune rezultat când numărul de brațe lăsate au fost 2 sau maxim 3. În continuare la următorul internod (porțiunea unde fiecare braț lăsat se bifurcă din nou) se înlătură toate brațele câte un braț. Această operațiune de înlăturare a noilor brațe se face până la internodiile 2­4 în funcție de hibridul utilizat. În cazul în care hibridul are putere vegetativ nelimitat lăstari noi se înlătură până la al 4­lea internod brațele suplimentare, în schimb dacă hibridul generează un număr limitat de lăstari atunci operația de suplimentare se opre te la al doilea internod. În paralel cu înlăturarea brațelor noi la primele internoduri se înlătură i florile sau mugurii florali cel puțin de la inte importantă eliminarea sa chiar din faza de mugur floral; lăsarea acestei flori să fructifice va conduce la degenerarea comportamentului fiziologic al plantei prin în vegetative i concentrarea plantei pe mărirea fructului, de asemenea scade i dezvoltarea radiculară, iar aceste fenomene au consecințe grave asupra dezvoltării u implicit scăderea semnificativă a productivității pe termen lung. Mai jos aveți doua exemple: http://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii­moderne­de­cultura­a­legumelor/tehnologie­de­cultura­pentru­ardei­gras/ 4/7 28.11.2015 Tehnologie de cultura pentru ardei gras in sere si solarii Palisarea Palisarea ardeilor se poate face prin 3 metode: 1.ăModelulăolandeză(palisarea clasica care se practica i la alte culturi: de tomate, castraveți, etc) în care fiecare tulpina este susținută de o ață pe toată înălțimea utilizează acest model de palisare sunt 3 metode de fixare a aței pentru a susține planta: utilizarea unui inel special de prindere a aței i plantei, legarea pur i s plantei sau legarea aței de un țăru care este înfipt în pământ lângă plantă. Oricare ar fi metoda aleasă palisarea pe ață se face pentru fiecare braț principal al ard periodica (functie de ritmul de crestere) a brațelor în jurul aței. Ața utilizată nu trebuie să fie foarte subțire deoarece există riscul ca planta să se rănească prin tăiere s sale greutăți. Avantajul acestei metode este obținerea de fructe de o calitate extraordinara, deoarece majoritatea se afla pe tulpinile principale, iar dezavantajele sun mare pentru a fi date după ață i copilirea periodica a lăstarilor care altfel s­ar rupe, nefiind susținuți suplimentar; 2.ăModelulăspaniolă– în capetele rândurilor se fixează spalieri de care sunt prinse fire de sarma de o parte i de alta a plantelor pentru susținerea lor. Distanta intre sâ 30 cm i se adaugă pe parcursul dezvoltării plantelor. Avantajele acestei metode sunt volumul redus de munca pentru palisare i lăstărire, iar dezavantajul ar fi c realizării infrastructurii de susținere (spalieri, sârme, montare, etc). Modelul nu este sustenabil în condițiile în care în acela i solar se practică rotația culturilor, pentru t fiind necesar un alt tip de palisare. 3.ăMODELULăMATCA– este o combinație a celor 2 metode de mai sus adaptata condițiilor locale. Astfel după plantare ( i după dezvoltarea suficientă a brațelor pent răsucire a aței în jurul său) se utilizează un sistem u or modificat i adaptat pentru solarii al modelului olandez de palisare (conducerea tulpinilor principale) – a bobina întreagă de ață de la primul ardei dintr­un rând, se leagă cu un nod sus pe sârma de susținere, se coboară bobina, se împlete te în coborâre primul braț coboară si mai mult la nivelul tulpinei principale, se înfă oară/răsuce te odata sau de două ori (nu se face nod) apoi se ridică ața pe cel de al doilea împlete te/răsuce te i acesta odată sau de două ori în funcție de lungime i se ridică bobina până la sârma de susținere, se dă după ea (nu se face nod) i se reia p ardei într­un sistem continuu, fără noduri până la capătul rândului unde se leagă ața cu nod de sârma de susținere, se taie ața si se reia procesul pe următorul rând. Pe parcursul dezvoltării vegetative a plantelor se utilizează o variantă modificată i ieftină a modelului spaniol de palisare: se fixează spalieri la capetele rândurilor, s spalier i se porne te cu bobina pe rândul de ardei cu care se „împlete te” bratele laterale ale plantelor. La celălalt capăt al rândului se trece cu bobina de ață de spalierului, apoi se continuă aceea i operațiune de împletire a brațelor laterale de ardei, iar în capăt se fixează ața prin legare în acela i punt din care s­a pornit. Ope palisare se repetă la fiecare 15­20cm pe parcursul cre terii în înălțime al ardeilor. Metoda este simplă, ieftină, cu volum redus de munca i are avantajul unei prod numărului mare de brate laterale protejate care produc fructe. Defolierea Masa vegetativă a plantelor reprezentată de aparatul foliar este foarte importantă deoarece reprezintă fabrica sau bucătăria plantei în care se produc toți compu i noilor țesuturi i organe, cre terii fructelor, etc. De i este foarte important sa avem un aparat foliar bine dezvoltat pentru a putea susține i hrăni cât mai multe fruct este necesara îndepărtarea unora din frunze – defoliere. Sunt mai multe motive pentru care se recomanda defolierea cum ar fi: ofilirea i uscarea unor frunze datorita a luminii care ajunge la ele (acest fenomen se întâmplă des la frunzele bazale), necesitatea unei aerisiri mai puternice la nivelul solului în cazul serelor/solariilor c cazul culturii de ardei gras în sere i solarii este recomandată defolierea până la primul internod după ce s­au finalizat complet recoltările de la primele internoduri. D mult la aerisirea corespunzătoare a plantelor mai ales în perioadele călduroase. http://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii­moderne­de­cultura­a­legumelor/tehnologie­de­cultura­pentru­ardei­gras/ 5/7 28.11.2015 Tehnologie de cultura pentru ardei gras in sere si solarii Polenizarea Polenizarea ardeilor este recomandată în special în prima parte a ciclului, în primăvară, când datorită condițiilor meteo nefavorabile polenizarea i legarea sun pierderi de producție prin avortarea multor flori i apariția unui procent mare de fructe deformate datorită unui număr mic de semințe fertilizate în fruct. Polenizar bondari. Recoltarea Recoltarea ardeiului gras cultivat pe ciclu lung în sere i solarii se face la maturitatea comercială care poate să coincidă cu maturitatea biologică (este cazul ardeiu început este verde închis, iar la coacere este rosu) sau poate să nu fie ajuns la maturitate a a cum este cazul ardeiului gras galben, care este recoltat înainte de co Recoltarea se face continuu la circa 7 zile pe tot parcursul ciclului de dezvoltare sau în valuri la 10­14 zile în funcție de caracteristicile genetice ale hibrizilor utiliz recoltări cât mai dese conduce la o cre tere a producției totale de ardei datorită faptului că imediat după înlăturarea fructelor mari compu ii de fotosinteză produ i de către fructele mai mici aflate în cre tere. De asemenea tot prin practicarea unei recoltări cât mai dese i numărul de fructe legate cre te datorită ratei de avort scăzute mai lung a fructelor mari pe plantă împiedică transportul unei cantități mari de hrană către flori sau fructe tinere cauzând o rată mare de avort, mai ales în perioade secetoase). O atenție i un interes sporit este acordat de către fermierii români din ce în ce mai mult culturii de ardeiăgrasăro uătipăBLOCKY, (ardei gras profesional cu coacere di Cultura de ardei gras profesional cu coacere din verde în rosu se numără printre cele mai rentabile culturi în momentul de fata din România din mai multe motive: 1. Ardeiul gras rosu este o legumă foarte apreciata de consumatori datorita gustului foarte bun i a concentrației foarte mari în Vitamina C i Vitamina A (fructul de ard mai mare concentrație de Vitamina C dintre toate legumele, practic 100 g ardei gras rosu asigurând de 3 ori necesarul zilnic de Vitamina C i 110ș din necesarul de 2. În momentul de fata peste 98ș din tot consumul de ardei gras rosu comercializat în România este importat în special din Spania, Olanda, Israel i Turcia, conclu perioada lunga de timp desfacerea producției în condiții de rentabilitate pentru fermieri nu va fi o problema majora; 3. Datorita valorii genetice înalte a hibrizilor de ardei gras rosu produ i de Zeraim Gedera ­ lider mondial în producerea semințelor de acest tip ­ dublată de implemen de cultură bine pusă la punct, aplicarea unui program de fertilizare special conceput pentru aceasta cultură i aplicarea unui program integrat de combatere a d fitosanitar) productivitatea i calitatea fructelor obținute asigura un prag înalt de rentabilitate a culturii; SCă MARCOSERă SRL,ă prină test rileă iă experien eleă f cuteă peă parcursulă aă 4ă aniă înă multeă dină sereleă iă solariileă dină marileă ba acumulândăoăbogat ăexperien ,ăprinăelaborareaătehnologieiădeăcultur ,ăelaborareaăunorăprogrameăoptimeădeăfertilizareă iăcomb d un torilorăaăurm rită iăreu ităs ăintroduc ăcuăsuccesăînăsereleă iăsolariileădinăRomâniaăculturaădeăardeiăgrasăro uăprofesional,ă iăpromotorăalăacesteiăculturiăînăRomânia. Rezultatele obținute de noi cu această cultură (productivitate, calitate i rentabilitate economică) ne îndreptățesc să o considerăm o cultură cu mare potențial pe viito fermierilor români, fructele de ardei gras ro u produs în România pă ind incet dar cu pa i siguri din marile supermarketuri pe tarabele din piețele agroalimentare. Stima iăfermieri, Pentruădescriereaădetaliat ăaătehnologieiămoderneădeăcultur ăaăardeilorăînăsereă iăsolariiăv ărecomand măcartea: TEHNOLOGIIăMODEREăDEăCULTUR ăAăLEGUMELORăTIMPURIIăÎNăSEREă IăSOLARII:ăTOMATE,ăARDEI,ăCASTRAVE I Pentruăconsultareaăc r iiăv ăpunemălaădispozi ieăoăprevizualizareăpeăGoogleăBooks! Informațiile cuprinse în tehnologia de mai sus au fost pregătite cu cea mai mare grija pentru dezvoltarea în condiții optime a plantelor. Cu toate acestea, circumstanțele locale și produce modificări semnificative plantelor. Din acest motiv SC MARCOSER SRL nu­și poate asuma nici o responsabilitate fata de culturile rezultate. ăăCOMENTARII http://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii­moderne­de­cultura­a­legumelor/tehnologie­de­cultura­pentru­ardei­gras/ 6/7 28.11.2015 Tehnologie de cultura pentru ardei gras in sere si solarii Trebuie să fii autentificat ca să poţi scrie 1956 caractere rămase CLICKăAICIăPENTRUăAUTENTIFICARE ABONARE NEWSLETTER Nume Adresa de email ABONEAZ ­TEă» Vineri, 27 nov 2015 ăăUSD:ă4.1975ăă ăăăăăăăă ăăEUR:ă4.446ăă Tehnologie moderna de cultura pentru ardei gras in sere si solarii, cultura ardeiului gras in solarii, cresterea ardeiului gras in sere si solarii Copyright 2006­2015 © MARCOSER SRL. Toate drepturile rezervate. Termeni şi condiţii. ANPC. Web Design şi Dezvoltare Web Site: DATAGRAM http://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii­moderne­de­cultura­a­legumelor/tehnologie­de­cultura­pentru­ardei­gras/ 7/7