Laura Gheorghiu
Banatul azi, p. 12/ no. 243/05.08.2021;
Calul zburător și investigațiile electronice
A fost odată un cal zburător, înzestrat cu aripi uriașe și puteri nemaiîntâlnite, numit
Pegas. Un cal mitic ce a populat imaginarul colectiv și a aprins visurile adolescenților de pe
întreaga planetă. Unul din stră-stră-nepoții lui a fost/ este bicicleta Pegas, simbol al libertății
fiecărui copil care se desprinde din controlul părintesc și își cucerește, treptat, micul lui areal în
care zburdă în voie. Aripile responsabile pentru puterea calului de a se ridica deasupra lumii
obișnuite și a-și conduce stăpânul prin tărâmul spațiilor alternative, cu peisaje și întâmplări greu
de descris în limbajul uzual, au trecut, grație mecanicii, în sistemul de funcționare al bicicletei,
permițând fiecărui copil să experimenteze nelimitarea, traversarea barierelor, trădarea gravitației.
Din păcate, lumea a evoluat, iar aripile nărăvașe au luat forme electronice, lumile alternative
fiind spațiile pe care le credeam private fie prin natura lor, fie prin protecția juridică cu care
credem că ne-am înconjurat. Ei bine, un studiu dat publicității în 18 iulie 2021 de către un
consorțiu de specialiști în investigații, aducând împreună trusturi de presă, organizații precum
Amnesty International și Forbidden Stories (”Povești interzise”, organizație media non-profit din
Paris), laboratoare de forensic a căzut ca un trăznet peste lumea contemporană, dezvăluind o listă
cu 50000 de persoane ale căror telefoane au fost ”vizitate” de Pegas.
Noua întrupare a căluțului nărăvaș a luat ”forma” unui program de spionaj creat de firma
NSO Group și este vândută guvernelor din întreaga lume. ”Are capabilitatea de a infecta miliarde
de telefoane ... permite operatorilor (Pegas, n.n.) să extragă mesaje, fotografii sau emailuri, să
înregistreze apeluri și să activeze microfoane, în secret” – se arată într-un material The Guardian,
din 2 august 2021. Lista sus-numită include nume de jurnaliști, diplomați, oameni politici aflați
la cel mai înalt nivel, oameni de afaceri, persoane influente. Iar ”zborul” noului Pegas prin lumea
telefoanelor ar fi început de prin 2016, cel puțin, cu câteva rezultate palpabile, cu multă discordie
și suspiciune, cu confirmări și negări. La ora aceasta, guverne și organizații de toate felurile
încearcă să-i dea de urmă, anunțând unii, declanșarea unor anchete oficiale, înființarea unor
comisii iar alții încercând să nege faptul că ar fi auzit vreodată de el. Notăm încă de la început
faptul că în toată sarabanda aceasta intră o serie de state arabe precum și India, Kazakhstanul,
Mexicul iar din Europa, Ungaria. În plus, firma NSO care l-a produs are sediul în Israel și
declară că programul este destinat exclusiv investigațiilor de crimă organizată și luptei antiteroriste, fiind vândut, numai cu acordul Ministerului Apărării către guvernele care se angajează
să respecte regulile de utilizare. Nu organizațiilor, nu persoanelor fizice! La această oră e greu de
spus dacă, vreunul dintre guvernele care au cumpărat acest (foarte scump) program a trecut
folosirea lui către agenții subordonate sau dacă, dimpotrivă, toate faptele ce încep să se adune în
rechizitoriu, trebuie puse direct în sarcina respectivelor guverne. Cert e că ministrul israelian al
apărarii Benny Gantz a convocat o comisie de anchetă incluzând reprezentanți ai mai multor
agenții guvernamentale pentru a examina dacă nu se impune cumva o modificare a legislației
privitoare la exporturile de tehnologie de supraveghere cibernetică și a făcut o vizită fulger la
Paris pentru a discuta cu omologii săi francezi implicațiile folosirii Pegas împotriva unui
important număr de politicieni francezi. Între ei, președintele Emmanuel Macron, fostul premier
Edouard Philippe precum și miniștrii ai justiției, respectiv afacerilor externe. Pegas, căluțul
zburător și-a depășit maestrul și se plimbă nestingherit prin gândurile noastre, prin spațiul nostru
privat și prin amintirile stocate pe telefon, ajungând să știe despre noi, mai multe decât noi
înșine. Totuși, preferații săi sunt politicienii, jurnaliștii de investigații, avocații implicați în
campanii specializate în protecția drepturilor omului. ”E nevoie de ceva timp să înțelegi, dar e
extrem de neplăcut să te gândești că ești spionat, că fotografii ale soțului tău și ale copiiilor, ale
prietenilor tăi – cu toții victime colaterale – sunt verificate; că nu ai niciun loc în care să poți
evada. E foarte deranjant” nota Lenaig Bredoux, jurnalist de investigații al site-ului francez
Mediapart.
Sigur că lumea ”estică” nu suspină atât de mult, având amintiri recente, majoritatea
extrem de vii. Sigur că Orwell ne-a avertizat acum mai bine de jumătate de secol și mai ales,
sigur că, vorba dnei Varga Judit, ministră a justiției din Ungaria, ”să nu fim ridicoli, fiecare stat
are nevoie de asemenea instrumente.” (cf. Balkaninsight, 25.07.2021). ”Tehnologia nu poate fi
dezactivată, nu pleacă nicăieri... va fi mai ieftină, mai eficientă, mai la îndemână. Dacă nu facem
nimic, vom merge somnambulic către statul controlului absolut în care vom avea deopotrivă un
super stat cu o capacitate nelimitată de a aplica forța și o abilitate nelimitată de a ști și a (fi
capabil să) atingă (acea) forță – ceea ce reprezintă o combinație foarte periculoasă”, îi mărturisea
Edward Snowden în urmă cu câțiva ani doamnei Arundhati Roy, jurnalist din India care
analizează pentru The Guardian, efectele Pegas în țara sa.
Vestea bună – dacă ar fi să o luăm în serios –vine de la NSO cu susținerea ministrului
Benny Gantz care subliniază faptul că un număr de telefon aflat de listă nu înseamnă neapărat
faptul că respectivul telefon a fost ”infectat” și monitorizat. De la caz la caz se poate descoperi
dacă vorbim doar despre o țintă posibilă sau despre o persoană urmărită consecvent, vreme
îndelungată. Vestea proastă o aduce organizația franceză Forbidden Stories care susține (cf. The
Guardian) că cel puțin 180 de jurnaliști din întreaga lume au fost ”selectați” drept ținte de interes
pentru o viitoare supraveghere de către Pegas. Spre a ridica și mai mult suspansul, grupul NSO
declară că este doar ”o companie de tehnologie” care nu operează cu aceasta și, implicit, nu are
acces la informațiile pe care programul Pegas le pune la dispoziția celor ce îl folosesc. Cu toate
acestea, a anunțat că va investiga toate dovezile de abuz asupra produselor sale.
Pegas la Budapesta
Ungaria este pe lista țărilor vizitate în mod cert de către căluț, pesemne fără să fi căutat
urmele strămoșilor săi, demni de toată lauda pentru vitejia de care au dat dovadă. Conform
jurnalistului Shaun Walker, colaborator The Guardian, autoritățile din Ungaria au profitat de
lacunele legislatiei naționale și au urmărit activitatea și conversațiile unor jurnaliști de
investigații de la publicații critice la adresa guvernului, unor oameni de afaceri sau juriști care
apără organizații ale opoziției. Site-ul web Direkt36, parte a consorțiului ce a publicat raportul
Pegas, susține că cel puțin 300 de telefoane din Ungaria sunt pe lista dată publicității.
Reprezentanții executivului nu neagă supravegherea dar susțin că, Ungaria fiind un stat de drept,
a aplicat exclusiv procedurile legale. Iar Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Orban a
adăugat într-o declarație de presă că detaliile referitoare la activitatea de urmărire desfășurată de
guvern ”nu reprezintă informație publică”.
Așadar, avem o situație explozivă într-o țară membră a Uniunii Europene. În paralel cu
aceste dezvăluiri, căci nicio coincidență nu e, de regulă, întâmplătoare, Comisia Europeană a
publicat cel de-al doilea Raport privitor la statul de drept și combaterea corupției în statele
membre ale Uniunii. Se remarcă unele reforme dar Polonia și Ungaria sunt din nou evidențiate
pentru gravele încălcări ale normelor comunitare, ale propriilor angajamente și chiar ale
Constituțiilor naționale. Să spunem că în acest moment sunt analizate proiectele-program depuse
de statele UE pentru a obține finanțare prin Programul de Reconstrucție și Reziliență iar cel al
Ungariei a fost deja respins de două ori. Guvernul de la Budapesta încearcă să cosmetizeze
situația vorbind, prin dna Varga Judit despre propuneri ale Comisiei față de care Ungaria
manifestă deplină deschidere și pe care le va analiza în detaliu, în timp ce Didier Reynerds,
Comisar EU pentru justiție avertizează asupra posibilității ca Budapestei să-i fie blocată
accesarea celor 7,2 miliarde euro de care are disperată nevoie. Într-un joc de imagine care a
devenit deja emblematic, premierul Orban declara că ar putea refuza el însuși suma în cazul în
care i se va impune să accepte lunga listă cu drepturi ale minorităților LGBTQ+. În plus, a
demarat procedurile pentru convocarea unui referendum pentru ”Legea Protecției Copilului”,
lege menită să interzică educația sexuală în școli precum și orice discuții în fața minorilor, cu
referire la problemele de gen. Pe cale de consecință, opțiunea privind urmarea unor tratamente în
vederea schimbării identității sexuale ar fi de asemenea interzisă minorilor. Doamna Anna
Donath, europarlamentar de stânga din partea Mișcării Momentum susține că toate elementele
prevăzute de lege există deja în normele interne iar referendum-ul ar avea sens doar în planul
simbolisticii și retoricii politice. Cu mari șanse de a fi invalidat pentru o slabă participare a
cetățenilor, asemeni precedentelor consultări populare, referendumul are ca scop, susține dna
Donath faptul de a deturna atenția de la problemele reale precum fondurile europene puse sub
semnul întrebării, libertatea presei, deturnarea unor sume substanțiale dinspre politicile publice
imperios necesare către proiecte de infrastructură cu rol ”ceremonial”, precum turnul MOL sau
campus-ul Universității chineze Fudan. Iar în acest punct, s-a închis cercul și avem pe masă toate
întrebările majore ale societății maghiare aflate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor
parlamentare. Opoziția susține că în sondaje a ajuns aproape la egalitate cu Fidesz și se simte
îndreptățită să valorifice orice nouă alunecare a puterii în cunoscutu-i illiberalism. Astfel
scandalul Pegas era tot ce mai lipsea spre a condimenta vara toridă de la Budapesta.
La polul opus, Tamas Fritz, analist politic apropiat al puterii citează cunoscutul discurs
din 1946 al lui Winston Churchill privitor la instaurarea Cortinei de fier, comentând că de data
aceasta, Ungaria este de partea cea bună a acesteia. Un studiu realizat recent de un grup de
universitari din Ungaria și Italia (”Există cerere pentru regimuri autocratice”?) arată clar că
populația chiar tânără din Ungaria este, într-o proporție mult mai mare doritoare să susțină un
regim autocratic de dreapta, cu toate consecințele în materia drepturilor omului, a alternanței
puterilor sau libertății presei.
Așadar, de partea de bună a Cortinei, Budapesta privește cu mândrie, cu admirație
ridicarea unui zgârîie nori de 120 m ce va adăposti noul sediu al MOL, companie petrolieră
maghiară considerată simbol al dinamismului economiei naționale și dovadă a statutului de
putere regională pe care o reprezintă Ungaria. Cu toate avertismentele activistilor de mediu care
amintesc proiectele de ”înverzire” a economiilor europene, cu toate plângerile arhitecților legate
de lipsa de oportunitate a unei asemenea construcții, guvernul susține logistic construcția și
așteaptă recompensele cel puțin în termeni de retorică politică. Riscul excluderii Budapestei de
pe lista patrimoniului UNESCO pălește în calea ambițiilor Fidesz de a domina privirea turiștilor
și politica regională, chiar dacă va încălca o cutumă locală foarte veche ce limita construcțiile
mai înalte decât Catedrala St Stefan sau clădirea Parlamentului, ambele de 96 m. Ceea ce sperie
lumea arhitecților locali și analiștii de bun simț e probabilitatea ca acest turn MOL să fie doar
începutul degradării imaginii orașului, pe fondul pe care s-ar pregăti ridicarea campus-ului
Fudan, suspectat a ajunge chiar mai sus decât acest turn. Cât de sus? Cât de multe fonduri
(structurale) pot fi riscate doar pentru a încălca normele europene sau angajamentele
internaționale. Cât de mult contează drepturile copilului și moralitatea creștină și, respectiv, care
e punctul în care sunt aduse pe agendă spre a bloca reformele în justiție, combaterea corupției și
analiza lucidă a politicilor publice. De pildă, cât din imensa clădire MOL va fi folosită efectiv
pentru birouri într-o lume a home-office-ului și cât va deveni monedă retorică pentru campania
electorală sau pentru atât de atent construita imagine publică? Răspunsul pare să îl dea Pegas,
zburând din telefon în telefon spre identificarea tuturor detaliilor relevante. Un căluț nărăvaș
care, asemeni Golem-ului, e foarte greu de strunit de îndată ce a fost eliberat în natură.