"Psicanalisi" : Diffirenzi ntrê virsioni
Nuḍḍu riassuntu dû canciamentu |
n Bot: Migrating 72 interwiki links, now provided by Wikidata on d:q41630 (translate me) |
||
(30 diffirenzi minzani di àutri 19 utenti nun ammustrati) | |||
Riga 1: | Riga 1: | ||
La '''psicanalisi''' (di ''psico-'', ''psiche'', ''anima'' o ''menti'', e ''-analisi'': analisi della mente) è la tiurìa di lu [[nconsciu]] supra cui si fùnnanu na prassi e na disciplina psicuterapeutichi e chi fu sprummintata e misa n pratica cô travagghiu di [[Sigmund Freud]]<ref>Zamperini, A., Testoni, I. Storia del pensiero psicologico. In U. Galimberti, ''Enciclopedia di psicologia''. Torino, Garzanti, 2001. p. 1114</ref>. |
|||
{{Wikificari}} |
|||
Duranti st'urtimu sèculu nascìru tanti sciènzi currilati a lu studiu di l'Arma (Psiculugìa). Una di chisti tiurìi fu ammintata di un cèrtu [[Sigismund Schlomo Freud]] (pua canusciutu sulu cu lu nnòmu di: Sigmund Freud). Sta tiuria si basa su lu fattu ca la midudda nòstra, la nòstra Psichi, quarchi vòrta cummiglia (rimòvi) zoccu isti pr'idda prìculusu: ògni vòrta ca nta la nòstra vita ni ncugnamu cu nu fattu ladiu idda lu mòvi a lu ncònsciu, banna scupèrta i muntuata di Freud appuntu, unni s'ammuccianu li còsi cummigliati (tiuria d'u ammucciatu). Prì scupriri ntònsi qual' èsti lu prubblèmu ca ni cutiddìa avèmu a parrari cu nui stissi a'nnunca cu l'ajutu di nu spèrtu di l'argumèntu prì mparari a canuscìrini. Na vòrta ca capìmmu la scasciòni di tuttu atumaticamènti accumincia nu lòngu prucèssu unni li nòstri prubblèmi avissiru manu manu a sprìri. |
|||
Nti la ndaggini di l'attività mintali umana la pisacanalsi si rivorgi supratuttu a di finòmini psichici chi risiedunu fora dâ cuscenza. Veni pirciò mplimintatu lu cuncettu di ''nconsciu'', ntruduciutu ntê riflissioni tiuretica ggià di la parti di [[Cartesiu]], [[Locke]] e [[Leibniz]], e chi Freud rielaburau di nu puntu di vista discrittivu supra la basi dî sò spirienzi cu [[Jean-Martin Charcot]]. |
|||
La psicanalisi ìnnica puru la '''prassi tirapeutica''' liata ê funnamenti tiorici. Ntô spicificu, cura distrubbi mintali comu la [[nivrosi]] e l'[[istirìa]]. N sèquitu l'usu dâ piscanalisi fu stinnutu a àutri tipi di patuluggìi. |
|||
⚫ | |||
A liveddu curturali cchiù ginirali, la nfluenza dâ psicanalisi finìu pi ntirissari puru la [[filosufìa]]. |
|||
== Bibbliografìa == |
|||
[[it:psicanalsi]] |
|||
<references/> |
|||
⚫ | |||
[[Catigurìa:Tiurìi]] |
Virsioni currenti ô 00:09, 10 mar 2013
La psicanalisi (di psico-, psiche, anima o menti, e -analisi: analisi della mente) è la tiurìa di lu nconsciu supra cui si fùnnanu na prassi e na disciplina psicuterapeutichi e chi fu sprummintata e misa n pratica cô travagghiu di Sigmund Freud[1].
Nti la ndaggini di l'attività mintali umana la pisacanalsi si rivorgi supratuttu a di finòmini psichici chi risiedunu fora dâ cuscenza. Veni pirciò mplimintatu lu cuncettu di nconsciu, ntruduciutu ntê riflissioni tiuretica ggià di la parti di Cartesiu, Locke e Leibniz, e chi Freud rielaburau di nu puntu di vista discrittivu supra la basi dî sò spirienzi cu Jean-Martin Charcot.
La psicanalisi ìnnica puru la prassi tirapeutica liata ê funnamenti tiorici. Ntô spicificu, cura distrubbi mintali comu la nivrosi e l'istirìa. N sèquitu l'usu dâ piscanalisi fu stinnutu a àutri tipi di patuluggìi. A liveddu curturali cchiù ginirali, la nfluenza dâ psicanalisi finìu pi ntirissari puru la filosufìa.
Bibbliografìa
[cancia | cancia la surgenti]- ↑ Zamperini, A., Testoni, I. Storia del pensiero psicologico. In U. Galimberti, Enciclopedia di psicologia. Torino, Garzanti, 2001. p. 1114