George Simion

George Simion s-a născut în data de 21 septembrie 1986, într-o familie din Focșani, județul Vrancea, acolo unde a copilărit. În prezent locuiește în București și este căsătorit.^[2]

A absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București în 2005. A urmat până în 2008 cursurile de licență ale Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București. A urmat programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în perioada 2008-2010, cu specializarea „Crimele comunismului‟.^{[14][necesită sursă mai bună]}

Pe 16 octombrie 2008, George Simion îl agresează verbal pe senatorul Șerban Nicolae, în plenul și pe holurile Senatului, el fiind invitat de catre Péter Eckstein-Kovács. ^[15][16]

Pe 3 martie 2009, George Simion este filmat în fața casei fostului președinte al României, Ion Iliescu, oferindu-i cadou o lumânare și strigându-l „criminalul de la 1989”.^[17][18]

Pe 16 mai 2011, George Simion a coordonat o manifestație a membrilor Platformei Unioniste Acțiunea 2012, intitulată „Zi de doliu național”.^[19] Hanul lui Manuc, clădirea unde s-a semnat Pacea de la București, este înconjurat în 2011 cu pânză neagră, pentru a aminti că actul anexării unei părți a teritoriului românesc de către Imperiul Rus, în 16 mai 1812, a fost unul fraudulos și că această dată ar fi una de doliu național. Un an mai târziu, adună la Chișinău peste 7000 de oameni la un marș comemorativ^[20], dedicat împlinirii a 200 de ani de la Anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist. Reface scenariul din 1940 la București, organizând un eveniment de comemorare a evenimentelor de ocupare a teritoriilor românești de la est de Prut. Zeci de persoane au îngenuncheat în dreptul Cercului Militar, întocmai ca în vara lui 1940, în semn de durere față de ocuparea Basarabiei.^[21]

Primul protest „Bălți simte românește” este organizat de George Simion în 2012 în orașul Bălți.^{[22][necesită sursă mai bună]} Unioniștii, conduși de George Simion, au revenit în același an pentru un alt marș. În 2011, în capitala Republicii Moldova, Chișinău, dă tonul marșurilor dedicate zilei de 27 martie, atunci când sute de persoane jură credință în fața Ambasadei României.^[23] Conduce 10 000 de oameni, organizați în cadrul unui marș la Chișinău.^[24]

Din 2012, George Simion organizează evenimente tradiționale de marcare a zilelor de 1 decembrie și 27 martie, la București^[25], Alba Iulia și Chișinău.

Organizează un protest, în 2014, față de afirmațiile jignitoare adresate moldovenilor de către un realizator TV din România.^[26] Unui grup de tineri unioniști din România și Republica Moldova, conduși de George Simion, îi este interzis în 2017 să își prezinte bannerele cu mesaje unioniste la Mărășești^[27], la comemorarea Centenarului Marelui Război.

În 2018, George Simion este organizatorul „Marii Adunări Centenare” de la Chișinău^[28], la care au participat 100 000 de unioniști, și a Marșului Centenarului, lansat pe 1 iulie la Alba Iulia, marș desfășurat pe jos până la Chișinău, pe o distanță de 1300 de km, prin locuri importante pentru Primul Război Mondial și Marea Unire.^[29][30]

Simion este un susținător al instaurării monarhiei în România.^[31]

În 2006 ajunge la Tiraspol la liceul „Lucian Blaga”, una dintre cele opt școli de limba română din regiunea transnistreană pentru a duce o donație copiilor și a le face o vizită românilor din zonă.^[32] Trei ani mai târziu, în 2009, veniturile obținute din vânzările CD-urilor din proiectul muzical „Uniți sub tricolor” merg către același liceu.^{[33][34][necesită sursă mai bună]} De-a lungul timpului a participat la diferite forme de sprijinire și a celorlaltor instituții de învățământ din zonă. În 2017 coordonează strângerea de fonduri pentru construcția unei case pentru familia Carpenco din orașul Drochia, Republica Moldova.^[35]

La 2 iulie 2023, George Simion dă startul proiectului umanitar Caravana Medicală AUR, care constă în cabinete medicale mobile cu servicii gratuite în domeniile medicină generală, oftalmologie, ecografie, EKG, stomatologie și analize de sânge. În decursul a 10 luni, caravana a staționat în 114 localități din 38 de județe, pentru a oferi peste 50.000 de consultații celor 21.000 de pacienți.^[36][37]

La scurt timp după alegerile din 9 iunie 2024, George Simion și-a lansat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului, prezentând 200 de măsuri pe care își propune să le implementeze cu ajutorul unei majorități în Parlament și a propriului Guvern. Printre acestea, se numără construcția în România a 1 milion de apartamente, la prețuri pornind de la 35.000 de euro, echivalente costurilor de producție.^[38]

În septembrie 2024, George Simion a instalat Caravana Medicală AUR în județul Galați, unde, în urma inundațiilor care au afectat sute de familii, a mobilizat resurse și voluntari pentru oferirea de ajutor sinistraților din localitatea Pechea. George Simion a anunțat suspendarea campaniei electorale și mobilizarea membrilor AUR pentru ajutorarea persoanelor afectate de inundații, asigurând curățarea străzilor și construcția de case.^[39]

George Simion dă startul marcării și în România a „Zilei Limbii Române” în 2006^[40], prin organizarea unor concerte patriotice. În 2013, ziua de 31 august a fost legiferată ca sărbătoare oficială în România în urma acestor evenimente anuale.

George Simion lansează în 2011 campania de informare „Blocul meu cunoaște Adevărul” ^[41], cu scopul de a informa despre adevărul istoric și despre Basarabia în județele din România. În continuarea acestei acțiuni se desfășoară campania „Basarabia e România Internațional”^[42], de această dată în toate statele din Europa. În Republica Moldova lansează campania cu același scop sub denumirea „10 motive pentru Unire”^[43] și „Suntem moldoveni, deci români‟.^[44] Încheie anul 2011 cu „Obiectiv: Basarabia”^[45], campanie care vine în întâmpinarea nevoii de informare a populației din România, cu precădere din orașele mici și din mediul rural.

Continuă seria acțiunilor de promovare a mișcării unioniste în spațiul românesc prin lansarea programului „Lideri pentru Unire”^[46], prin care a adus alături de el tineri interesați de ideea Unirii.

Desfășoară campania „O oră de istorie pentru Basarabia” în liceele din România.^[47]

Demarează în 2013 campania de strângere de semnături pentru facilitarea procesului de obținere a vizelor de către basarabeni, „Aducem Basarabia acasă”.^[48] La nivel legislativ, George Simion, în același an, organizează la Clubul Parlamentarilor Români conferința cu tema „Asumarea politică a unui calendar al unirii Republicii Moldova cu România. Despre importanța strategică a stabilizării frontierelor NATO și UE‟.^[49]

George Simion inițiază în 2014 școala de cultură și afirmare românească „Incubatorul de românism”^[50], la care participă activiști civici și jurnaliști, care discută despre modalitatea în care majoritatea și minoritățile își vor da mâna într-o Românie Reîntregită și felul în care Internetul și New Media pot ajuta la promovarea cauzelor civice. La un an distanță, în 2015, lansează reuniunea jurnaliștilor din România și Republica Moldova^[51] în vederea creării unui spațiu mediatic comun între cele două state românești.

George Simion a lansat în 2014, pentru legislatura 2012-2016, grupul Prietenii Unirii, iar în 2017 inițiativa a fost preluată și de noua legislatură parlamentară, constituind grupul interparlamentar Prietenii Unirii.^[52]

Lansează în 2014 campania națională de informare „Vorbesc românește, sunt, deci român!”^[53], în parteneriat cu publicația Timpul, în vederea informării populației privind identitatea națională, respectarea metodologiei de colectare a datelor privind etnia și limba vorbită, precum și obținerea unor rezultate corecte în cadrul recensământului din Republica Moldova.

Propune în 2018 modificarea Constituției României prin introducerea unui preambul care să vizeze reîntregirea națională, ca act reparatoriu și în spirit european, în acest sens derulând campania „1 milion pentru Unire”.^[54]

Campania „Fără pașaport în Basarabia‟^[55], lansată de George Simion în 2015, a fost materializată printr-o hotărâre a Guvernului Republicii Moldova^[56] prin care cetățenii români pot trece Prutul doar în baza cărții de identitate simple, fără a fi nevoie de pașaport.

A fondat în 2011 Platforma Unionistă Acțiunea 2012.^[57]

În 2016 lansează Unirea TV, prin crearea a două studiouri de televiziune în România și Republica Moldova. La Chișinău, în premieră națională, stă la baza înființării unicului post de televiziune unionist - 10TV.^[58]

Dă startul seriilor de înfrățiri între localitățile din România și Republica Moldova în 2016, prezidând Conferința Reprezentanților Comunităților Locale din România și Republica Moldova pe 10 aprilie 2016 la Palatul Parlamentului.^[59][60]

George Simion este autorul programului „Cunoaște-ți Țara‟ prin care basarabenii care nu au vizitat niciodată România, au ocazia să o facă pe o perioadă de trei zile, în diferite regiuni ale țării. Numărul total de participanți în proiect a ajuns la 100 000 de persoane.^[61]

La inițiativa sa fondează, alături de alte peste 100 de asociații din România, Republica Moldova și diaspora, „Alianța pentru Centenar‟.^[62]

Lansează la Iași „Liga Aleșilor Locali Unioniști”^[63] din România și Republica Moldova.

La inițiativa lui, la începutul anului 2018, în care se împlineau 100 de ani de la Marea Unire^[64][65], se semnează peste 180 de Declarații de Unire, de către primăriile din Republica Moldova.

George Simion este considerat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, având cinci interdicții de intrare pe teritoriul acestui stat. Pentru prima dată, George Simion a primit interdicție pe 16 decembrie 2014.^[66] La vama Albița i s-a comunicat că are interdicție de a traversa Prutul. Nu a primit nicio explicație din partea poliției de frontieră, decât că lucrurile „se petrec altfel în Republica Moldova”. Interdicția primită era valabilă până pe 20 decembrie 2014.

Un an mai târziu, pe 13 mai 2015 urma să fie expulzat din Republica Moldova.^[67] Simion a fost reținut în fața Liceului „Gheorghe Asachi‟ din Chișinău, de unde a fost condus de colaboratorii Serviciului de Informații și Securitate la sediul instituției, ulterior fiind escortat spre granița cu România. Atunci George Simion a primit o expulzare pe o perioadă de 5 ani, însă nu i s-au explicat motivele pentru care a devenit persona non grata în Republica Moldova. După o primă instanță de judecată i s-a respins cererea de anulare a interdicției și ca urmare a fost făcut un recurs la Curtea de Apel, dar examinarea acestui dosar a fost tergiversată. La 18 august 2015 Judecătoria Centru a reexaminat de urgență dosarul lui Simion și a decis suspendarea deciziei, întrucât nu există motive pentru ca acesta să fie declarat persona non grata.

La mai puțin de 5 luni după suspendarea deciziei judecătoriei privind expulzarea, pe 5 februarie, George Simion află că are din nou interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, aplicată pe 6 ianuarie 2016.^[68] În documentul primit era specificat faptul că este „inadmisibil în sistemul informatic‟.

Timp de 2 ani, liderul unionist a traversat liber frontiera moldo-română, dar totuși numele său era verificat pe o listă cu persoane suspecte. Pe 28 august 2018^[69] lui Simion i-a fost aplicată o nouă interdicție, atunci când mai mulți unioniști, participanți la Marșul Centenar, au rămas blocați în vamă. În dimineața zilei de 28 august 2018, George Simion a primit decizia privind refuzul de intrare în Republica Moldova, prezentat de către Poliția de Frontieră, în care se precizează că acesta „este semnalat inadmisibil în sistemele informaționale automatizate naționale‟. Chiar dacă în cazul cetățenilor români poliția de frontieră a explicat că au fost reținuți în vamă din cauza problemelor de ordin tehnic în sistemul informațional, George Simion nu a primit un răspuns în acest sens. Liderul a cerut intervenția Ministerului de Externe. Marșul Centenarului s-a desfășurat fără el, acestuia fiindu-i interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova.

George Simion revine în Republica Moldova pe 1 octombrie 2018. Șederea lui în Chișinău a durat 12 ore, după care a fost expulzat și declarat interzis 5 ani în Republica Moldova. A fost reținut la miezul nopții de către angajații Biroului de Migrație și Azil de la Chișinău, urcat într-o mașină, escortat până la vamă și expulzat din Republica Moldova. Interdicția de intrare pe teritoriul Republicii Moldova i-a fost aplicată pe o perioadă de cinci ani.^[70]

George Simion împreună cu Claudiu Târziu, în calitatea lor de copreședinți ai partidului Alianța pentru Unirea Românilor, l-au susținut pe Călin Georgescu în funcția de premier, la consultările de la Cotroceni.^[71] Călin Georgescu este un nume foarte controversat din pricina susținerii lui de către Sputnik și de către Federația „Societatea Civilă Românească”^[72] printr-un comunicat de presă,^[73] o organizație care a felicitat Rusia pentru Anexarea Crimeei.^[74]

George Simion împreună cu reprezentanții partidului AUR au participat la comemorarea a 31 de ani de la începerea Revoluției la Timișoara, în Piața Victoriei și la Catedrala Mitropolitană, loc unde acesta a fost huiduit de către Societatea Timișoara, care a transmis un protest față de venirea lui Simion, considerându-l „șeful unui partid ultranaționalist, în care se regăsesc și doi ofițeri implicați în reprimarea Revoluției”, făcându-se referire la parlamentarii AUR Nicolae Roman și Francisc Tobă.^[75] Roman este legat de episodul încercărilor de înăbușire a Revoluției din 1989 de la Timișoara, iar Tobă în dosarul legat de represiunea care a avut loc în Sibiu, în decembrie 1989.^[76]

În timpul unei moțiuni împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu, George Simion s-a urcat la tribuna parlamentului și l-a bruscat pe acesta, cei doi adresându-și apoi injurii. Mai târziu, pe numele lui Simion a fost deschis dosar penal pentru incident.^[77][78][79]

George Simion a fost subiectul unor acuzații privind întâlniri și relații cu agenți ai serviciilor secrete străine. Un agent al serviciilor secrete ucrainene a afirmat că Simion s-a întâlnit cu un agent al FSB la Cernăuți în 2011.^[80]

Informația inițială a provenit de la fostul ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru. Conform informațiilor dezvăluite de Anatol Șalaru într-un interviu, Simion ar fi avut cel puțin o întâlnire cu un agent FSB la Cernăuți în timpul președinției lui Ianukovici. În acest context, Skipalsky a declarat că un ofițer SBU care a lucrat la Cernăuți în acea perioadă ar fi confirmat existența unei astfel de întâlniri. George Simion ar fi interzis pe teritoriul Ucrainei până în 2024, potrivit unei surse din cadrul serviciului de securitate ucrainean. Această interdicție este valabilă până în martie 2024, dar nu se specifică dacă poate fi prelungită sau nu.^[81]

Fostul ministru al Apărării Anatol Șalaru a explicat că Simion era considerat un unionist din România și că a fost surprins atunci când acesta a fost expulzat din Republica Moldova. Șalaru a menționat că a avut o întâlnire cu directorul SIS (Serviciul de Informații și Securitate) din Moldova pentru a clarifica motivele expulzării și a aflat că Simion era monitorizat de serviciile din Moldova și Ucraina. Acesta a menționat că Simion s-a întâlnit cu rezidentul FSB la Cernăuți și că ar avea întâlniri frecvente cu Mark Tkaciuk, un cunoscut om al serviciilor rusești.^[82][83] Pe de altă parte, fostul director adjunct al SIS din Moldova i-a luat apărarea lui George Simion, menționând că SIS nu a primit astfel de informații de la serviciul ucrainean și susținând că toate acuzațiile făcute publice de Șalaru sunt „invenții” și „prostii” și că îi pare foarte rău că „ipocrizia domnului Șalaru a ajuns până aici”.^[84][85]

Conform comunicatului emis de AUR, aceste informații lansate de un ofițer de informații din Kiev fac parte dintr-o operațiune de compromitere a președintelui AUR, George Simion, în calitatea sa de lider marcant al mișcării unioniste din România. Reprezentanții AUR consideră că "dezvăluirile" apărute la 11 ani de la presupusa întâlnire conspirativă lasă publicul perplex și că există numeroase întrebări nerezolvate în privința acestui caz. Ei subliniază că această situație pare să facă parte dintr-o propagandă menită să atace reperele identitare ale românilor, iar acuzația de colaborare cu serviciile secrete rusești este văzută drept o continuare a acestei propagande.^[86][87]

George Simion a candidat ca independent la alegerile europarlamentare din 2019.^[88] Sub sloganul „România Mare în Europa”, Simion a anunțat în cadrul unei lansări oficiale pe 12 ianuarie 2019 că va aduce în atenția opiniei publice teme pe care el le consideră de interes național: unirea Basarabiei cu România, protejarea drepturilor românilor din comunitățile istorice, sprijinirea românilor din județele Harghita și Covasna, valorificarea potențialului diasporei și contracararea a ceea ce el numește „sistemul mafiot”, el considerând că blochează dezvoltarea României și a Republicii Moldova.^[89] Anunțul lansării candidaturii a fost făcut în prezența a câtorva zeci de unioniști din România și Republica Moldova, a unor membri ai comunităților istorice, din diaspora, precum și din județele Harghita și Covasna.^[a][90]

Candidatul se bazează și pe votul românilor din Republica Moldova, unde este susținut de unele organizații și partide, subliniind că va lupta împotriva „clasei politice de la Chișinău și a regimului lui Plahotniuc”.^[91][92]

În 16 februarie 2019 un microbuz pe care scria numele lui George Simion, mesajul de campanie „România MARE în Europa” și pe care era desenată harta României reîntregite, în care se aflau voluntari ai campaniei electorale, a trecut de vama românească dar a fost blocat în vama Leușeni a statului Republica Moldova. Mașinii i s-a aplicat interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova. Autovehiculul transporta voluntari spre Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Printre cei care urmau să treacă Prutul și să contribuie la desfășurarea campaniei în Republica Moldova se aflau și jurnaliștii Alexandru Rotaru și Alina Panico.^[93]

George Simion a fost ales deputat în Parlamentul României în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, în care AUR a obținut aproximativ 9% din voturi. Acest rezultat surprinzător a propulsat partidul său în atenția publicului și l-a stabilit ca o nouă forță în peisajul politic românesc.^[94][95]

În contextul pandemiei de COVID-19, AUR s-au poziționat împotriva restricțiilor impuse de autorități, organizând proteste și manifestații publice împotriva măsurilor de carantină și vaccinare obligatorie. George Simion s-a opus certificatelor verzi necesare pentru accesul în spații publice, organizând proteste și atrăgând atenția asupra măsurilor pe care le considera restrictive și contrare drepturilor individuale. Momentul marcant a fost reprezentat de protestul din 2 octombrie 2021 când, conform declarațiilor liderilor AUR, peste 30.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-și apăra drepturile. Marșul a început de la Piața Victoriei și a urmat traseul către Palatul Cotroceni.^[96]

La finalul anului 2023, George Simion a participat, alături de prim-ministrul Italiei, Georgia Meloni, la evenimentul organizat de partidul Fratelli d’Italia, unde a fost protagonistul unui discurs remarcant în cadrul unei dezbateri la care au fost prezenți importanți lideri politici ai sferei conservatoare din grupul ECR. Tot în acea perioadă, George Simion a avut o audiență privată cu Papa Francisc.^[97]

În aprilie 2024, George Simion a găzduit, la Palatul Parlamentului, un eveniment de amploare din spațiul politic conservator, care a reunit peste 600 de conservatori, lideri politici și lideri de opinie din 30 de țări. Potrivit organizatorilor, acesta a fost cea mai mare conferință conservatoare organizată în România.^[98][99]

În august 2024, George Simion a participat ca orator la conferința conservatoare Conservative Political Action Conference (CPAC), organizată în Mexic, alături de importanți lideri politici și personalități ale lumii, precum Robert Malone, Matt Schlapp și Eduardo Verástegui.^[100]

În Parlamentul României, George Simion este vicepreședintele comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și al comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României. De asemenea, este președintele grupului parlamentar de prietenie cu Republica Polonă și membru al delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE. În cadrul activității parlamentare aferente legislaturii 2020-2024, George Simion are inițiate 211 propuneri legislative, dintre care 7 au fost promulgate ca legi.^[101]

În 2017, George Simion publică volumul „Blocați în labirint‟^[102][103], o radiografie a parcursului Republicii Moldova, de la apariția sa ca stat și până în ziua de azi, bazată pe observațiile directe ale autorului. Cartea relevă principalele mituri fondatoare pentru statul dintre Prut și Nistru și prezintă motivele pentru care acesta este ultimul stat din Europa. Cartea a fost urmată pe data de 15 octombrie 2019, de o a doua carte, „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu”.^{[104][necesită sursă mai bună]}

• Unirea Republicii Moldova cu România
• Unirea Basarabiei cu România
• Marșul Centenarului

• Cine este George Simion, liderul marșului pentru unirea cu Basarabia
• George Simion, liderul unioniștilor, la Interviurile DCNews
• George Simion salută decizia istorică
• Liderul Acțiunii 2012, George Simion, a fost reținut, fiindu-i interzis accesul în Republica Moldova pentru 5 ani Arhivat în 11 ianuarie 2019, la Wayback Machine.
• Un milion pentru Unire, în Buzău. George Simion: Moment penibil la nivelul istoriei
• George Simion:“Mai întâi autostrăzi și apoi Unire? O falsă problemă” Arhivat în 11 ianuarie 2019, la Wayback Machine.
• A fost demarată campania de semnături pentru modificarea Constituției: Unirea cu Republica Moldova
• George Simion, interviu din NO MAN'S LAND-ul de la granița dintre România și Basarabia: La mijloc e interesul unor găști de la Chișinău de a avea propriul stat. Iar Bucureștiul e complice la toată treaba asta
• INTERVIU cu George Simion, românul expulzat din Rep. Moldova: "Motivul este clar: au încercat să descurajeze realizarea unei mari manifestații. Nu a existat nici măcar o audiere"
• George Simion: „Ne lipsește o clasă politică dedicată unui ideal național și o generație educată în spiritul întregirii naționale. Clasa politică din România și R. Moldova manifestă o nepăsare complice față de reunificarea neamului”
• George Simion: „Unirea n-o faci numai cu marșuri”
• Președintele Platformei Unioniste 2012, George Simion: „La Marea Adunare Centenară vom da semnalul că suntem mulți cei care vrem Unire” Arhivat în 5 octombrie 2018, la Wayback Machine.
• George Simion: Este în destinul nostru să ne unim, iar eu mi-am propus să mijlocesc această Re-Unire a Țării, ca simplu servant al idealului reîntregirii Arhivat în 11 ianuarie 2019, la Wayback Machine.
• George Simion a adus „Blocați în labirint”, în Iași