Cugir

Teritoriul orașului ocupă partea de sud-vest a județului, iar orașul propriu-zis este situat în partea nordică a acestui teritoriu. În imediata apropriere spre est, sud și vest se ridică dealuri ce depășesc 700 m altitudine, în mare măsură acoperite cu foioase și plantații de pin. Spre sud de aceste dealuri se întinde regiunea muntoasă, grupa munților Șureanu ce face parte din Carpații Meridionali, iar spre nord șerpuiește lunca și terasele râului Cugir.

Din punct de vedere geografico-matematic, localitatea se află la intersecția paralelei de 45’49” latitudine nordică cu meridianul de 23’ 34” longitudine estică, situându-se la 15 km sud de Valea Mureșului, la 25 km est de Orăștie, 35 km sud–vest de Sebeș și 45 km sud-vest de municipiul Alba Iulia.

Orașul Cugir este situat în zona de contact a culoarului depresionar al Orăștiei cu Munții Șureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, la o altitudine de 300 m față de nivelul mării.

Municipiile apropiate de Cugir sunt:

• municipiul Alba-Iulia – 45 km nord-est,
• municipiul Sibiu – 97 km,
• municipiul Deva – 45 km,
• municipiul Cluj-Napoca – 149 km.

Administrativ teritoriul orașului Cugir se învecinează:

• la N cu comuna Șibot,
• la N-E cu comuna Săliștea,
• la E cu comunele Săsciori, Pianu și Șugag,
• la S și la V cu județul Hunedoara

Tipul de climat este temperat-continental-umed. Acesta se caracterizează prin temperatura medie anuală de 8º-9 °C și un regim potrivit de precipitații de 600–700 mm anual.

Datorită diferenței reliefului în altitudine, pe teritoriul orașului Cugir și condițiile climatice sunt diferențiate. Se poate vorbi astfel despre un microclimat a zonei de luncă, terase și dealuri și despre climatul de munte. Munții de lângă Cugir sunt foarte vegetați și verzi, cu multă pădure. În general, verile sunt călduroase iar iernile blânde deoarece orașul este înconjurat de dealuri și munți care "protejează" de anumite dezlănțuiri ale naturii cum ar fi vremea, furtunile și cutremurele.

Orașul Cugir se află pe malul râului Cugir care este un curs de apă, al șaizeci și unulea afluent de stânga al râului Mureș.

Cugirul s-a dezvoltat din vechea așezare rurală Kudsir, atestată documentar în anul 1493, devenind oraș în anul 1968.

Pe „Dealul Cetății”, pe un promontoriu strategic, a existat probabil o fortificație dacică. Ea n-a fost cercetată prin săpături sistematice. Totuși, pe baza fragmentelor ceramice găsite, se pare că fortificația ar data din sec. II-I î.C. Pentru aceeasi datare pledează și un mic tezaur de monede, descoperit la poalele Dealului Cetății. Din acest tezaur se mai păstrează 8 tetradrahme din “Macedonia Prima” și o imitație dacică după o monedă de tip Filip II. Un alt tezaur monetar s-a găsit pe platoul superior al cetății.

 

Componența etnică a orașului Cugir

     Români (85,18%)

     Romi (3,35%)

     Alte etnii (0,67%)

     Necunoscută (10,8%)

 

Componența confesională a orașului Cugir

     Ortodocși (81,93%)

     Penticostali (1,82%)

     Alte religii (4,5%)

     Necunoscută (11,75%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Cugir se ridică la 19.473 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 21.376 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,18%), cu o minoritate de romi (3,35%), iar pentru 10,8% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,93%), cu o minoritate de penticostali (1,82%), iar pentru 11,75% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Cugir - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Orașul Cugir este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Adrian Ovidiu Teban[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

Profilul economic al orașului este preponderent industrial, axat în special pe activitatea de prelucrare a metalelor.

În anul 1799 se înființează prima unitate industrială importantă în zonă. În anul 1906 se construiește calea ferata Șibot- Cugir, iar în anul 1911 se realizează barajul si aducțiunea de apa de pe Râul Mic, fapt care facilitează dezvoltarea industrială a orașului.

În prezent industria cugireană se axează pe două ramuri principale:

• Industria de armament (vezi: Uzina Mecanică Cugir)
• Prelucrarea metalelor la rece.

• Catedrala Ortodoxă
• Rezervația naturală Iezerul Șurianul (20 ha).
• Biserica Sfânta Treime din Cugir, construită ca biserică unită între anii 1806-1809 de episcopul Ioan Bob
• Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Vinerea - 5 km
• Sălile muzeistice din Clubul elevilor și copiilor Cugir
• Zonele de agrement Râul Mare și Râul Mic Cugir
• Apeductul Wasser Leine construit în 1906 de germani și italieni
• Cetatea dacică de pământ de la Cugir - 2 km
• Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 din cartierul Scăunel
• Frumoasa (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).

• Gheorghe Jiboteanu (1869 - 1932), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918;
• Traian Lupea (1878 - 1967), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918;
• Petru Roman (1881 - 1949), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918;
• Ahmet Nurmambet (1893 - 1953), ofițer de origine tătară crimeeană al Armatei Române;
• Iosif Pervain (1915 - 1982), istoric literar;
• Alexandru A. Herlea (1907 - 1979), profesor universitar, om politic;
• Valentin Uritescu (1941 - 2022), actor;
• Bogdan Borza (n. 1957), tenismen;
• Lucian Itu (n. 1978), fotbalist.

•  
  Cugir în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
•  
  Cugir în anul 1896
•  
  Vedere aeriană
•  
  Intrarea principală în orașul Cugir
•  
•  
  Dealul „Cetățuia” din Cugir (495 m)
•  
•  
•  
•  
  Biserica Sfânta Treime din Cugir (monument istoric)
•  
•  
  Biserica Sfântul Gheorghe din Cugir
•  
  Monumentul eroilor din Cugir
•  
  Biserica Sfântul Nicolae din Cugir
•  
  Biserica Sfântul Nicolae din Cugir
•  
  Satul Vinerea
•  
  Biserica Sfântul Nicolae din Vinerea
•  
  Monumentul eroilor din Vinerea

Orașul Cugir este înfrățit cu următoarea localitate:

•   Wasserburg am Inn, Germania, din 2006
• Casalborgone, Italia, din 2011
• Mellieha, Malta, din 2011
• Vecpiebalgas, Letonia, din 2011

• Lucian Badea, Ioan Mărculeț - The terraces from the Orăștie couloir, Year 7, Geographical Phorum, No. 7/2008, Craiova, 2008.
• Cătălina Mărculeț, Ioan Mărculeț, Cornel Oprișa - Fenomene atmosferice de risc în Culoarul Mureșului între Arieș și Cugir, Comunicări de Geografie, Vol. XI, București, 2007.
• Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa - Castles & fortresses in Transylvania: Alba County/ Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba, Cluj-Napoca, 2009, ISBN 978-973-0-06143-3

• Lista monumentelor istorice din județul Alba
• Biserica Sfânta Treime din Cugir
• Listă de localități din județul Alba
• Listă de comune din județul Alba

 

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cugir

• Informații generale despre Cugir Arhivat în 17 mai 2017, la Wayback Machine.
• Site-ul primăriei din Cugir
• Harta orașului Cugir
• Cetatea dacică Singidava^{[nefuncțională]}

‎