Prințul Aimone, Duce de Aosta
| Prințul Aimone | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Aimone Roberto Margherita Maria Giuseppe Torino de Savoia-Aosta |
| Născut | 9 martie 1900 Torino |
| Decedat | (47 de ani) Buenos Aires |
| Înmormântat | basilica di Superga[*]  |
| Părinți | Prințul Emanuele Filiberto, Duce de Aosta Prințesa Hélène de Orléans |
| Frați și surori | Amedeo |
| Căsătorit cu | Irene a Greciei și Danemacrei |
| Copii | Amedeo, Duce de Aosta |
| Cetățenie |  Italia (–) Regatul Italiei (–) |
| Religie | Biserica Catolică catolicism |
| Ocupație | explorator politician alpinist[*] |
| Limbi vorbite | limba italiană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Duca d'Aosta[*] |
| Familie nobiliară | Casa de Savoia |
| Rege desemnat/Rege al Croației | |
| Domnie | 18 mai 1941 – 12 octombrie 1943 |
| Predecesor | Stat creat |
| Succesor | Abdicare (Ante Pavelić ca Poglavnik) |
| Duce de Aosta | |
| Domnie | 3 martie 1942 – 29 ianuarie 1948 |
| Predecesor | Prințul Amedeo, al 3-lea Duce |
| Succesor | Prințul Amedeo, al 5-lea Duce |
Modifică date / text  | |
Prințul Aimone de Savoia-Aosta, Duce de Aosta (Aimone Roberto Margherita Maria Giuseppe Torino), (n. , Torino, Regatul Italiei – d. , Buenos Aires, Argentina)a fost prinț italian din Casa de Savoia și ofițer al marinei regale italiene. Al doilea fiu al Prințului Emanuele Filiberto, Duce de Aosta a primit titlul de Duce de Spoleto la 22 septembrie 1904.
A moștenit titlul de Duce de Aosta la 3 martie 1942 după decesul fratelui său, Prințul Amedeo, într-un lagăr de prizonieri de război britanici în Nairobi.
La 18 mai 1941, a fost nominalizat de vărul său, regele Victor Emanuel al III-lea al Italiei, să-și asume conducerea Statului Independent al Croației, un stat marionetă al Germaniei naziste[1][2] în Iugoslavia ocupată.[3] El a acceptat în mod oficial, dar a refuzat să-și asume domnia în opoziție cu anexarea italiană a regiunii Dalmația,[4] și, prin urmare, este menționat în unele surse ca rege desemnat.[5][6][7][8]
Mai multe surse se referă la el ca Tomislav al II-lea, rege al Croației (numit după regele medieval croat regele Tomislav) și șeful Statului Independent al Croației în timpul primilor doi ani (1941-1943).[9][10][11][12][13] A demisionat la 31 iulie 1943,[14][15][16] în mod oficial a renunțat la toate drepturile titlul său croat la 12 octombrie 1943, la o lună după capitularea Italiei.[17]
Primii ani
[modificare | modificare sursă]Prințul Aimone Roberto Margherita Maria Giuseppe Torino de Savoia-Aosta s-a născut la Torino ca al doilea fiu al Prințului Emanuele Filiberto, Duce de Aosta (fiul cel mare al lui Amadeus I al Spaniei) și a Prințesei Hélène de Orléans (fiica lui Filip, conte de Paris și a Prințesei Isabela de Orléans). Străbunicul său patern era regele Victor Emanuel al II-lea al Italiei.
La 22 septembrie 1904, el a primit titlul de Duce de Spoleto pe viață.[18] La 1 aprilie 1921, Prințul Aimone a devenit membru al senatului italian. Prinții din Casa de Savoia deveneau membri ai senatului la împlinirea vârstei de 21 de ani în timp ce-și câștigau dreptul de vot la 25 de ani.[19]
În 1929, la 20 de ani după ce unchiul său, Ducele de Abruzzi, a încercat să escaladeze K2 în Karakorum, Prințul Aimone a condus o expediție în Karakorum. Un membru al expediției a fost Ardito Desio. Din cauza eșecului escaladării lui K2 cu 20 de ani mai înainte, expediția Prințului Aimone s-a concentrat pe munca științifică.[20][21]
După o legătură romantică cu infanta Beatriz a Spaniei, fiica regelui Alfonso al XIII-lea, [22] el s-a căsătorit la 1 iulie 1939 la Florența cu Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, fiica regelui Constantin I al Greciei și a Prințesei Sofia a Prusiei.
Moartea
[modificare | modificare sursă]În 1947, după referendumul din 1946 care a hotărât nașterea Republicii Italia, Prințul Aimone s-a mutat în America de Sud.[23] A decedat pe 29 ianuarie 1948 în reședința sa temporară dintr-un hotel din cartierul Recoleta din Buenos Aires, Argentina.[24] Fiul său Prințul Amedeo a devenit noul Duce de Aosta.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Independent State of Croatia - Britannica Online Encyclopedia
- ^ Yugoslavia, Holocaust Encyclopedia, United States Holocaust Memorial Museum
- ^ Serbia's secret war: propaganda and the deceit of history; p 94
- ^ Rodogno, Davide; Fascism's European empire: Italian occupation during the Second World War; p.95; Cambridge University Press, 2006 ISBN 0-521-84515-7
"Devoid of political experience and ignorant of the Italian government's exact intentions, he [the Duke Aimone] refused to leave for Croatia, saying so in letters to Victor Emmanuel and Mussolini, in which he told them that the question of Dalmatia, 'a land that could never be Italianized', was an obstacle against any reconciliation with the Croats. Never, he declared, would he agree to be a king of a nation amputated from Italy." [1]. - ^ Pavlowitch, Stevan K.; Hitler's new disorder: the Second World War in Yugoslavia; p.289; Columbia University Press, 2008 0-231-70050-4 [2]
- ^ Massock, Richard G.; Italy from Within; p.306; READ BOOKS, 2007 ISBN 1-4067-2097-6 [3]
- ^ Burgwyn, H. James; Empire on the Adriatic: Mussolini's conquest of Yugoslavia 1941-1943; p.39; Enigma, 2005 ISBN 1-929631-35-9
- ^ Royal Institute of International Affairs; Enemy Countries, Axis-Controlled Europe; Kraus International Publications, 1945 ISBN 3-601-00016-4 [4]
- ^ Rezun, Miron (). Europe and war in the Balkans: toward a new Yugoslav identity. Greenwood Press. p. 62. ISBN 027595238X.
The duke agreed to accept the throne and became King Tomislav II of Croatia
- ^ Friedman, Francine (). Bosnia and Herzegovina: a polity on the brink. Routledge. p. 130. ISBN 0415274354.
...nominally Croatia was ruled by the Italian Duke of Spoleto styled as King Tomislav II...
- ^ Dedijer, Vladimir (). History of Yugoslavia. p. 573.
...The new king was given the title of Tomislav II...
- ^ Romano, Sergio (). An outline of European history from 1789 to 1989. Berghahn Books. p. 130. ISBN 1571810765.
...the Duke of Spoleto, became king, with the name of Tomislav II...
- ^ Salmaggi, Cesare; Pallavisini, Alfredo (). 2194 days of war. E Mayflower Books. p. 149. ISBN 0831789417.
...Croatia is constituted an independent nation under Tomislav II...
- ^ „Duke gives up puppet throne”. St. Petersburg Times. . p. 10.
- ^ Lemkin, Raphael; Power, Samantha (). Axis Rule In Occupied Europe: Laws Of Occupation, Analysis Of Government, Proposals For Redress. Lawbook Exchange. p. 253. ISBN 1584775769.
- ^ „Foreign News: Hotel Balkania”. Time Magazine. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Sainty, Guy Stair. „Royal House of Italy”. European royal houses.
- ^ The Peerage
- ^ „Prince is Italian Senator”. New York Times. . p. 10.
- ^ K2 - The Savage Mountain
- ^ „K2 2004 - 50 years later”. Arhivat din original la
|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor). Accesat în . Parametru necunoscut|arhivat=ignorat (ajutor) - ^ „Milestones”. Time Magazine. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Obituaries”. Keesing's Record of World Events. aprilie 1948. p. 9212.
- ^ „Death of Duke of Aosta”. Canberra Times. . p. 1.
