Guvernul României

Guvernul României
Sigla Guvernului României
Prezentare generală
Înființat	1862
Stat	România
Lider	Prim-ministru
Desemnat de	Președinte
Responsabil în fața	Parlamentului României
Sediu	Palatul Victoria București
Site web	http://gov.ro
Modifică text

România

Autoritatea legislativă în România:

Parlament format din: Camera Deputaților Senat

Autoritatea executivă în România:

Președintele

Guvernul

Autoritatea judecătorească în România:

Înalta Curte de Casație și Justiție Curțile de apel Tribunalele Judecătoriile Consiliul Superior al Magistraturii Ministerul Public Sursa: Constituția României

România
Acest articol face parte din seria: Politica României
Constituție Referendumuri 1991 (adoptare) 2003 (amendamente) Curtea Constituțională
Guvernarea Președinte Klaus Iohannis  Prim-ministru Marcel Ciolacu  Cabinetul (cabinetul actual, listă⁠(d))
Parlament Senat Președinte: Florin Cîțu Biroul Permanent⁠(d) Camera Deputaților Președinte: Marcel Ciolacu Biroul Permanent⁠(d)
Puterea judecătorească Înalta Curte de Casație și Justiție Curtea Constituțională Avocatul Poporului
Partide politice Parlamentare Partidul Național Liberal (PNL) Partidul Social Democrat (PSD) Uniunea Salvați România (USR) Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
Alegeri Autoritatea Electorală Permanentă Alegeri recente Prezidențiale: 2014 2019 2024 Legislative: 2016 2020 2024 Locale: 2016 2020 2024 Europene: 2014 2019 2024
Altele CSAT Șefi de stat Prim-miniștri Guverne Senatori 1990–2020 Deputați 1990–2020 Miniștri de externe Miniștri de finanțe Miniștri de interne Miniștri de justiție Miniștri ai apărării naționale Șefi ai serviciilor secrete
v d m

Guvernul României reprezintă, conform Constituției, autoritatea publică a puterii executive în România, alături de Președinte. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un Program de guvernare. El funcționează în temeiul votului de încredere acordat de Parlament, în baza Programului său de guvernare.^[1] Principalele sale îndatoriri sunt asigurarea realizării politicii interne și externe a țării și exercitarea conducerii generale a administrației publice.^[2]

Guvernul se compune dintr-un lider numit prim-ministru și un număr variabil de miniștri care conduc ministere specializate pe anumite domenii, cu numeroase agenții și instituții cu diferite grade de subordonare în cadrul executivului. Sediul Guvernul României se află în București, mai precis la Palatul Victoria, unde se desfășoară activitățile acestuia.

Guvernul actual este condus de Marcel Ciolacu (PSD) începând cu data de 15 iunie 2023. Rotativa guvernamentală PNL-PSD a convenit, încă de anul trecut, ca liderul PSD să mandatul de premier de la jumătatea anului 2023 până în 2024, la alegeri.

Predecesorul său, Nicolae Ciucă (PNL), a primit, la data de 25 noiembrie 2021, votul de încredere al parlamentului, înlocuind astfel guvernul interimar condus de Florin Cîțu (PNL). Guvernul actual constă în 20 de ministere și trei portofolii suplimentare, de prim-ministru și 2 de viceprim-ministru, cabinet crescut cu 2 ministere în raport cu guvernul precedent.

Numirea guvernului se face de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de către parlament. Nominalizarea candidatului pentru postul de premier se face de către președinte după consultări cu partidele politice ori coaliția care deține majoritatea în parlament. După nominalizarea acestuia, candidatul trebuie să propună un program de guvernare și o listă completă de propuneri pentru posturile ministeriale într-un termen de 10 zile. Acest termen nu este o dată limită strictă, deși reprezintă perioada optimă pentru înființarea unui guvern legal competent. Expirarea acestui interval îi poate acorda Președintelui dreptul de a-și revoca propunerea, deși acest lucru nu e obligatoriu.^[3]

Odată aceste sarcini îndeplinite premierul desemnat solicită Parlamentului, în ședință comună, votul de încredere. După consultarea președinților celor două camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări.^[4]

Când Parlamentul își acordă votul de încredere, Programul de guvernare devine oficial, membrii își încep mandatul conform legii după depunerea jurământului de loialitate față de țară în fața Președintelui.^[5][6]

Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.^[7] Programul de guvernare este un document politico-administrativ, care stabilește principiile, orientările și pașii necesari pe care Guvernul intenționează să îi pună în aplicare în timpul mandatului său, în toate domeniile de activitate. Pentru a atinge obiectivele prevăzute în programul de guvernare, Guvernul român îndeplinește funcțiile de consolidare, reglare, administrare, reprezentând și exercitând autoritatea statală.

Guvernul aprobă strategii, politici și programe administrative, reprezentând modalități de îndeplinire a Programului de guvernare precum și modalități de realizare a funcțiilor instituției, ca autoritate publică a puterii executive, cu rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale.^[7]

Rolul Guvernului este reglementat de Constituție și de legi relevante. Guvernul „exercită conducerea generală a administrației publice”^[8], elaborează strategii pentru a implementa platforma guvernamentală, exercită inițiativa legislativă, negociază tratate internaționale,^[9] reprezintă statul român atât intern cât și extern, numește prefecții^[10] și prezintă informații și documente Camerelor Parlamentului, la cerere.^[11]

În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul asigură funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social.^[12]

Pe planul politicii externe, Guvernul poate propune Președintelui înființarea, desființarea sau schimbarea rangurilor misiunilor diplomatice. Guvernul poate de asemenea propune Președintelui acreditarea și chemarea reprezentanților diplomatici ai României.^[13]

Parlamentul României reprezintă singura instituție a statului român care exercită control asupra Guvernului prin intermediul unui mecanism de întrebări, interpelări și comisii de anchetă parlamentare cât și a circuitului obligatoriu de informare și documentare a parlamentului. Camerele Parlamentului (Camera Deputaților sau Senatul) pot depune moțiuni simple față de activitatea guvernului sub forma unor interpelări^[14] și inclusiv moțiuni de cenzură, cu rol de retragere a votului de încredere acordat guvernului.^[15]

Printr-o lege specială de abilitare, Guvernul poate emite ordonanțe, care au aceeași putere legală ca legile obișnuite. Ordonanțe sunt o formă de delegare legislativă, și pot necesita aprobarea în Parlament dacă legea de abilitare prevede acest lucru. În situații extraordinare, în care reglementarea nu poate fi amânată, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență, care nu necesită legi de abilitare, ci trebuie să fie supuse aprobării în Parlament înainte de intrarea în vigoare.^[16]

Guvernul primește cu cinci zile înainte de promulgare oricare lege a Parlamentului. Pe baza acesteia, Guvernul poate sesiza Curtea Constituțională, cu scopul de a întoarce legea spre dezbaterea Parlamentului.^[17]

Unul dintre scopurile principale ale Guvernului este realizarea programului său de guvernare. În acest sens, acesta exercită un număr de funcții, pentru facilitarea acestei realizări.^[18]

• Funcția de strategie - prin care Guvernul elaborează strategia propriu-zisă de punere în aplicare a Programului său de guvernare;
• Funcția de implementare - prin care Guvernul caută să pună în aplicare Programul de guvernare;
• Funcția de reglementare - prin care Guvernul crează cadrul normativ și instituțional prin care să poată fi realizate obiectivele acestui Program;
• Funcția de administrare - prin care sunt administrate bunurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului, asemenea serviciilor publice de care acesta este responsabil;
• Funcția de reprezentare - prin care este Guvernul se reprezintă atât pe plan intern, cât și extern, în numele statului, în cadrul domeniului său de specialitate;
• Funcția de autoritate în stat - prin care se urmărește asigurarea păcii și liniștii publice în domeniul apărării naționale, a ordinii publice, dar și prin asigurarea bunei desfășurări a activităților instituțiilor sale subordoante.

Constituția stabilește pozițiile de Prim-ministru al României și cea de Ministru. Pot fi membrii ai Guvernului (indiferent de poziția în cauză) cetățenii români cu domiciliul în țară, care se bucură de drepturi electorale, și care nu au fost condamnați penal în trecut, cu excepția situației în care au fost reabilitați^[19]

Alte funcții din cadrul aparatului executiv sunt stabilite prin legi organice. Aceste legi permit existența unor funcții ca viceprim-miniștrul, ministrul de stat și ministrul delegat ministrul cu însărcinări speciale pe lângă Prim-ministru.^[20] „Ministrul de stat” este o poziție superioară, care coordonează activitatea ministerelor aflate în subordinarea Prim-ministrului.^[21] Aceștia pot fi numiți în Guvern de către Președinte pe baza votului de încredere acordat de Parlament.^[22]

Prim-ministrul este liderul Guvernului și îi coordonează activitatea. Biroul prim-ministrului constă în cabinetul Prim-ministrului, format la rândul lui din secretari de stat și consilieri de stat.

Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din Cancelaria Prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, departamente și alte asemenea structuri organizatorice cu atribuții specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.^[23]

Cancelaria Prim-ministrului

Structură fără personalitate juridică, în subordinea directă a prim-ministrului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de șeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului. În cadrul Cancelariei Prim-ministrului își desfășoară activitatea unul sau mai mulți secretari de stat și consilieri de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.^[24]

Secretariatul General al Guvernului

Instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar general cu rang de ministru, ajutat de un secretar general adjunct cu rang de secretar de stat, precum și, după caz, de unul sau mai mulți secretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului. Secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, precum și pentru instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea sau coordonarea Guvernului, a prim-ministrului și a Secretariatului General al Guvernului.^[24]

Departamentul pentru Relația cu Parlamentul

Structură cu personalitate juridică, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, care are calitatea de ordonator terțiar de credite. În cadrul departamentului funcționează unul sau mai mulți secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.^[24]

Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat

Structură cu personalitate juridică, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, care are calitatea de ordonator secundar de credite. În cadrul departamentului funcționează unul sau mai mulți secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.^[24]

Departamentul pentru Lupta Antifraudă - DLAF

Structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de un șef cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului pe o perioadă de 5 ani, ordonator terțiar de credite. Departamentul pentru Lupta Antifraudă - DLAF este instituția de contact cu Oficiul European de Lupta Antifraudă - OLAF și asigură, sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având atribuția de control al obținerii, derulării sau utilizării fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente.^[24]

Corpul de control al prim-ministrului

Structură fără personalitate juridică în subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului, și finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Corpul de control al prim-ministrului controlează și urmărește activitatea ministerelor și serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituțiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale și instituțiilor financiar-bancare cu capital majoritar său integral de stat.^[24]

Corpul de control al prim-ministrului controlează activitatea instituțiilor publice subordonate autorităților administrației publice locale, cu respectarea dispozițiilor legale privind regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale.^[24]

Departamentul pentru Relații Interetnice

Structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului și în coordonarea secretarului general al Guvernului, condusă de un secretar de stat, ajutat de 2 subsecretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, și finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.^[24]

Ministerele sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora.^[25] Guvernul României este format din 18 ministere,^[26] un prim-ministru și doi viceprim-miniștri.Prim-ministrul actual este Marcel Ciolacu și viceprim-miniștri sunt Marian Neacșu și Cătălin Predoiu.^[27]

	Minister	Ministru	Partid		Număr bugetari (iunie 2024)[28]	Site web
1	Ministerul Afacerilor Externe	Luminița Odobescu		Partidul Național Liberal	2.077	https://www.mae.ro/
2	Ministerul Afacerilor Interne	Cătălin Predoiu		Partidul Național Liberal	123.806	https://www.mai.gov.ro/
3	Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale	Florin Barbu		Partidul Social Democrat	5.777	https://www.madr.ro/ Arhivat în 28 noiembrie 2021, la Wayback Machine.
4	Ministerul Apărării Naționale	Angel Tîlvăr		Partidul Social Democrat	73.783	https://www.mapn.ro/
5	Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării	Bogdan-Gruia Ivan		Partidul Social Democrat	327	https://www.mcid.gov.ro/
6	Ministerul Culturii	Raluca Turcan		Partidul Național Liberal	411	http://www.cultura.ro/
7	Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației	Marcel Ioan Boloș		Partidul Național Liberal	845	https://www.mdlpa.ro/ Arhivat în 2023, la Wayback Machine.
8	Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului	Radu Oprea		Partidul Social Democrat	1.566	https://economie.gov.ro/ Arhivat în 7 noiembrie 2022, la Wayback Machine.
9	Ministerul Educației	Ligia Deca		Partidul Național Liberal	302.395	https://www.edu.ro/
10	Ministerul Energiei	Sebastian Burduja		Partidul Național Liberal	354	https://energie.gov.ro/
11	Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse	Gabriela Firea		Partidul Social Democrat	279	https://mfamilie.gov.ro/
12	Ministerul Finanțelor	Marcel Boloș		Partidul Național Liberal	24.700	https://mfinante.gov.ro/
13	Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene	Adrian Câciu		Partidul Social Democrat	1.984	https://mfe.gov.ro/ Arhivat în 20 ianuarie 2023, la Wayback Machine.
14	Ministerul Justiției	Alina Gorghiu		Partidul Național Liberal	2.708	https://www.just.ro/
15	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Mircea Fechet		Partidul Național Liberal	3.433	https://www.mmediu.ro/
16	Ministerul Muncii și Solidarității Sociale	Marius Budăi		Partidul Social Democrat	3.994	https://mmuncii.ro/
17	Ministerul Sănătății	Alexandru Rafila		Partidul Social Democrat	18.201	https://www.ms.ro/
18	Ministerul Transporturilor și Infrastructurii	Sorin Grindeanu		Partidul Social Democrat	673	https://www.mt.ro/

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. În această calitate prefectul răspunde de aplicarea politicii Guvernului în unitățile administrativ-teritoriale, având obligația de a asigura executarea actelor Guvernului, precum și pe cele ale ministerelor și celorlalte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor.^[29]

Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale și exercită controlul asupra legalității actelor administrative ale consiliului local, ale primarului, ale consiliului județean și ale președintelui consiliului județean.^[29]

Prefecții și subprefecții sunt numiți în funcție de Guvern, dintre membrii corpului înalților funcționari publici.^[30] Funcția publică de secretar general al prefecturii s-a transformat în funcția publică de subprefect.^[31] Prefectul va fi astfel ajutat în munca sa de doi subprefecți, iar în București de trei subprefecți.^[29]

	Județul	Denumire	Prefect	Site web
1	Alba	Instituția Prefectului Județul Alba	Nicolae Albu	http://ab.prefectura.mai.gov.ro
2	Arad	Instituția Prefectului Județul Arad	Csaba Toth	http://ar.prefectura.mai.gov.ro
3	Argeș	Instituția Prefectului Județul Argeș	Lucian-Dragos Predescu	http://ag.prefectura.mai.gov.ro
4	Bacău	Instituția Prefectului Județul Bacău	Claudiu-Augustin Ilisanu	http://bc.prefectura.mai.gov.ro
5	Bihor	Instituția Prefectului Județul Bihor	Marcel-Daniel Dragos	http://bh.prefectura.mai.gov.ro
6	Bistrița-Năsăud	Instituția Prefectului Județul Bistrița-Năsăud	Teofil-Iulian Cioarbă	http://bn.prefectura.mai.gov.ro
7	Botoșani	Instituția Prefectului Județul Botoșani	Sorin Cornilă	http://bt.prefectura.mai.gov.ro
8	Brașov	Instituția Prefectului Județul Brăila	Iulian Timofei	http://br.prefectura.mai.gov.ro
9	Brăila	Instituția Prefectului Județul Brașov	Mihai-Cătălin Văsii	http://bv.prefectura.mai.gov.ro
10	Bucuresti	Instituția Prefectului Municipiului București	Mihai Mugur Toader	http://b.prefectura.mai.gov.ro
11	Buzău	Instituția Prefectului Județul Buzău	Daniel Marian Țiclea	http://bz.prefectura.mai.gov.ro
12	Caraș-Severin	Instituția Prefectului Județul Călărași	Ioan Dragomir	http://cs.prefectura.mai.gov.ro
13	Călărași	Instituția Prefectului Județul Caraș-Severin	Valentin-Dumitru Deculescu	http://cl.prefectura.mai.gov.ro
14	Cluj	Instituția Prefectului Județul Cluj	Irina Munteanu	http://cj.prefectura.mai.gov.ro
15	Constanța	Instituția Prefectului Județul Constanța	Silviu-Iulian Coșa	http://ct.prefectura.mai.gov.ro
16	Covasna	Instituția Prefectului Județul Covasna	István Raduly	http://cv.prefectura.mai.gov.ro
17	Dâmbovița	Instituția Prefectului Județul Dâmbovița	Claudia Gilia	http://db.prefectura.mai.gov.ro
18	Dolj	Instituția Prefectului Județul Dolj	Dan Diaconu	http://dj.prefectura.mai.gov.ro
19	Galați	Instituția Prefectului Județul Galați	Andreea-Anamaria Naggar	http://gl.prefectura.mai.gov.ro
20	Giurgiu	Instituția Prefectului Județul Giurgiu	Florentina Stănculescu	http://gr.prefectura.mai.gov.ro
21	Gorj	Instituția Prefectului Județul Gorj	Virgil Drăgușin	http://gj.prefectura.mai.gov.ro
22	Harghita	Instituția Prefectului Județul Harghita	Sándor Petres	http://hr.prefectura.mai.gov.ro
23	Hunedoara	Instituția Prefectului Județul Hunedoara	Florina-Doris Virisin	http://hd.prefectura.mai.gov.ro
24	Ialomița	Instituția Prefectului Județul Ialomița	Constantin Marin	http://il.prefectura.mai.gov.ro
25	Iași	Instituția Prefectului Județul Iași	Constantin-Felix Guzgă	http://is.prefectura.mai.gov.ro
26	Ilfov	Instituția Prefectului Județul Ilfov	Simona Neculae	http://if.prefectura.mai.gov.ro
27	Maramureș	Instituția Prefectului Județul Maramureș	Rudolf Stauder	http://mm.prefectura.mai.gov.ro
28	Mehedinți	Instituția Prefectului Județul Mehedinți	Constantin-Alin Isuf	http://mh.prefectura.mai.gov.ro
29	Mureș	Instituția Prefectului Județul Mureș	Ciprian Dobre	http://ms.prefectura.mai.gov.ro
30	Neamț	Instituția Prefectului Județul Neamț	Adrian Bourceanu	http://nt.prefectura.mai.gov.ro
31	Olt	Instituția Prefectului Județul Olt	Ștefan Nicolae	http://ot.prefectura.mai.gov.ro
32	Prahova	Instituția Prefectului Județul Prahova	Emil Drăgănescu	http://ph.prefectura.mai.gov.ro
33	Satu Mare	Instituția Prefectului Județul Sălaj	Ioan Tibil	http://sm.prefectura.mai.gov.ro
34	Sălaj	Instituția Prefectului Județul Satu Mare	Toma Dari	http://sj.prefectura.mai.gov.ro
35	Sibiu	Instituția Prefectului Județul Sibiu	Mircea-Dorin Crețu	http://sb.prefectura.mai.gov.ro
36	Suceava	Instituția Prefectului Județul Suceava	Gheorghe-Alexandru Moldovan	http://sv.prefectura.mai.gov.ro
37	Teleorman	Instituția Prefectului Județul Teleorman	Valentina-Veronica Mitran-Piticu	http://tr.prefectura.mai.gov.ro
38	Timiș	Instituția Prefectului Județul Timiș	Mihai Ritivoiu	http://tm.prefectura.mai.gov.ro
39	Tulcea	Instituția Prefectului Judetul Tulcea	Alexandru-Dan Munteanu	http://tl.prefectura.mai.gov.ro
40	Vaslui	Instituția Prefectului Județul Vâlcea	Daniel Onofrei	http://vs.prefectura.mai.gov.ro
41	Vâlcea	Instituția Prefectului Județul Vaslui	Mihai Oprea	http://vl.prefectura.mai.gov.ro
42	Vrancea	Instituția Prefectului Județul Vrancea	Marius-Eusebiu Iorga	http://vn.prefectura.mai.gov.ro

Acestea sunt organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, conduse de secretari de stat sau asimilați ai acestora, a căror înființare și/sau funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.^[24]

Ședințele Guvernului se convoacă și sunt conduse de primul-ministru. Guvernul se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, pentru a dezbate problemele politicii interne și externe sau aspecte de conducere generală a administrației publice.^[32] Agenda de lucru a ședinței Guvernului cuprinde:

• proiecte de acte normative (proiecte de lege, proiecte de ordonanțe și de hotărâri)
• rapoarte
• note, note-mandat
• memorandumuri
• puncte de vedere
• informări și alte documente, în funcție de necesități și de solicitări

Agenda de lucru a Guvernului este structurată în două părți și poate conține și liste suplimentare, cu aprobarea prim-ministrului.^[32]

Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe (simple și de urgență). Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.^[32]

Circuitul decizional

Circuitul procesului decizional al proiectelor de documente de politici publice și al proiectelor de acte normative este structurat în două etape:^[32]

1. reuniunea pregătitoare a ședinței Guvernului, care asigură coordonarea procesului de elaborare, consultare și avizare pentru documentele de politici publice și acte normative la nivel interministerial;
2. ședința Guvernului, care marchează încheierea procesului decizional, prin adoptarea/aprobarea sau respingerea acestor proiecte.

Legea avertizorului public (nr. 571 din 2004) permite oricărui angajat de la stat să reclame ilegalitățile comise în cadrul instituției respective și îi asigură protecția.^[33]

Această cronologie conține toți prim-miniștrii (fie în puteri depline, fie interimari) care au activat în perioada postcomunistă (mai precis de la data de 26 decembrie 1989 și până în prezent).

• Cancelaria Prim-Ministrului
• Secretariatul General al Guvernului

• Bădescu, M., Drept constituțional și instituții politice; Curs universitar, București, Editura Hamangiu, 2023;
• Codul administrativ (O.U.G. 57/2019).

• Site web oficial Arhivat în 23 septembrie 2020, la Wayback Machine.
• Lista Guvernului României Arhivat în 20 noiembrie 2015, la Wayback Machine., cdep.ro

v • d • m Lista guvernelor României Guvernele de la Iași Sturdza (Iași) · Ghica (Iași) · Epureanu (Iași) - 1 · Epureanu (Iași) - 2 · Kogălniceanu (Iași) · Panu (Iași) · Moruzi (Iași) Guvernele de la București Filipescu (București) · Constantin Kretzulescu (București) · Nicolae Kretzulescu (București) · Ion Ghica (București) · Nicolae Golescu (București) · Epureanu (București) · Barbu Catargiu (București) · Ștefan Golescu (București) · Dimitrie Ghica (București) Principatele Române Unite Barbu Catargiu · Kretzulescu (1) · Kogălniceanu · Bosianu · Kretzulescu (2) · Ion Ghica (1) · Lascăr Catargiu (1) · Ion Ghica (2) · Constantin Kretzulescu · Ștefan Golescu · Nicolae Golescu · Dimitrie Ghica · Alexandru Golescu · Epureanu (1) · Ion Ghica (3) · Lascăr Catargiu (2) · Florescu (1) · Epureanu (2) · Brătianu, Ion C. (1) · Brătianu, Ion C. (2) · Brătianu, Ion C. (3) Regatul României Brătianu · Brătianu, Ion C. (4) · Rosetti (1) · Rosetti (2) · Lascăr Catargiu (3) · Manu · Florescu (2) · Lascăr Catargiu (4) · Sturdza (1) · Aurelian · Sturdza (2) · Cantacuzino (1) · Carp (1) · Sturdza (3) · Cantacuzino (2) · Sturdza (4) · Brătianu, Ion I.C. (1) · Brătianu, Ion I.C. (2) · Carp (2) · Maiorescu (1) · Maiorescu (2) · Brătianu, Ion I.C. (3) · Brătianu, Ion I.C. (4) · Averescu (1) · Marghiloman · Coandă · Brătianu (5) · Văitoianu · Vaida · Averescu (2) · Ionescu · Brătianu, Ion I.C. (6) · Averescu (3) · Știrbey · Brătianu, Ion I.C. (7) · Brătianu, Vintilă I.C. · Maniu (1) · Mironescu (1) · Maniu (2) · Mironescu (2) · Iorga · Vaida · Vaida · Maniu (3) · Vaida · Duca · Angelescu · Tătărăscu (1) · Tătărăscu (2) · Tătărăscu (3) · Tătărăscu (4) · Goga · Cristea (1) · Cristea (2) · Cristea (3) · Călinescu · Argeșanu · Argetoianu · Tătărăscu (5) · Tătărăscu (6) · Gigurtu · Antonescu, Ion (1) · Antonescu, Ion (2) · Antonescu, Ion (3) · Sănătescu (1) · Sănătescu (2) · Rădescu · Groza (1) · Groza (2) România comunistă (antedecembristă 1989) Groza (3) · Groza (4) · Gheorghiu-Dej (1) · Gheorghiu-Dej (2) · Stoica (1) · Stoica (2) · Maurer (1) · Maurer (2) · Maurer (3) · Maurer (4) · Maurer (5) · Mănescu (1) · Mănescu (2) · Verdeț (1) · Verdeț (2) · Dăscălescu (1) · Dăscălescu (2) România postcomunistă (postdecembristă 1989) Roman (1) · Roman (2) · Roman (3) · Stolojan · Văcăroiu · Ciorbea · Vasile · Isărescu · Năstase · Tăriceanu (1) · Tăriceanu (2) · Boc (1) · Boc (2) · Ungureanu · Ponta (1) · Ponta (2) · Ponta (3) · Ponta (4) · Cioloș · Grindeanu · Tudose · Dăncilă · Orban (1) · Orban (2) · Cîțu · Ciucă · Ciolacu

v • d • m Ministerele din Guvernul României Ministerul Afacerilor Externe Afacerilor Interne Agriculturii și Dezvoltării Rurale Apărării Naționale Cercetării, Inovării și Digitalizării Culturii Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Educației Energiei Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse Finanțelor Investițiilor și Proiectelor Europene Justiției Mediului, Apelor și Pădurilor Muncii și Solidarității Sociale Sănătății Transporturilor și Infrastructurii

v • d • m Guvernele Europei Țări independente Albania · Andorra · Armenia1 · Austria · Azerbaidjan2 · Belarus · Belgia · Bosnia și Herțegovina · Bulgaria · Croația · Cipru1 · Cehia · Danemarca · Elveția · Estonia · Finlanda · Franța · Georgia2 · Germania · Grecia · Islanda · Irlanda · Italia · Letonia · Liechtenstein · Lituania · Luxemburg · Macedonia de Nord · Malta · Moldova · Monaco · Muntenegru · Norvegia · Olanda · Polonia · Portugalia · Regatul Unit (Anglia, Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor) · România · Rusia3 · San Marino · Serbia · Slovacia · Slovenia · Spania · Suedia · Turcia · Ungaria · Ucraina · Vatican Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial Abhazia2 · Kosovo · Nagorno-Karabah1 · Osetia de Sud2 · Republica Turcă a Ciprului de Nord1 · Transnistria Teritorii și regiuni nesuverane Akrotiri și Dhekelia1 · Insulele Åland · Insulele Feroe · Gibraltar · Guernsey · Insula Jersey · Insula Man · Svalbard Alte entități Uniunea Europeană · Ordin Militar Suveran al Maltei 1În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3Stat transcontinental Formate pe subiecte: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania