Biblia vulgata

Pagina de titlu a ediției din anul 1590 - *Vulgata Sixtina*^⁠(en)^[traduceți]

Biblia vulgata sau Vulgata este o versiune a Bibliei (Vechiul Testament și Noul Testament), tradusă în limba latină. Primele traduceri ale Bibliei în latină datează din secolele III-IV d.Hr., dar erau imprecise. În secolul al IV-lea, papa Damasus I a hotărât ca Sfântul Ieronim să traducă Biblia în latină.

Dorind să lucreze cu textul ebraic, Sf. Ieronim a călătorit la Bethleem, unde a fondat o mănăstire și în anul 390 a început traducerea. Comparând versiunile redactate în limbile ebraică, aramaică și limba greacă și traducând Evangheliile din greacă în latină, Sf. Ieronim a dat creștinătății cea de-a doua versiune a Bibliei în limba latină, după Vetus Latina.

Vulgata nu a fost imediat acceptată în toate bisericile latine, dar în sec. al V-lea a devenit o carte universală. S-a transmis prin numeroase variante scrise de mână, copiate de călugări. Cu timpul, aceste interpolări au necesitat corecturi permanente. În anul 1456 Johannes Gutenberg a tipărit prima ediție a Vulgatei, iar noua tehnologie a confirmat faptul că opera avea nevoie de o nouă ediție corectată. Conciliul Tridentin a examinat-o și a decretat la 8 aprilie 1546 versiunea Vulgatei drept autentică.

Ediția revizuită a fost finalizată în timpul papei Clement al VIII-lea și a apărut la Roma în 1592. Denumită Sixtina-Clementina, aceasta a fost revăzută și corectată în edițiile din 1593 și 1598, devenind textus receptus al Bisericii Catolice.

Papa Pius al X-lea a inițiat o nouă ediție a Vulgatei.

În limba română

În 1760-1761 episcopul unit Petru Pavel Aron a realizat la Blaj, cu ajutorul colaboratorilor, o nouă traducere a Sfintei Scripturi, din latină în limba română bazată pe Vulgata. Această versiune a rămas netipărită (Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj, ms. rom. 18, 21, 22, 23, 25, 30, 68, reprezentând protograful traducerii, și ms. rom. 19, 20, 28, 29, reprezentând versiunea definitivă). A fost tipărită în 2005 (în 5 volume care totalizează peste 4.000 de pagini^[1]), prin efortul, în special, al unor cercetători ai Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române din Cluj și ai Institutului de Istorie al Academiei Române „G. Barițiu” din Cluj, condus de academicianul Camil Mureșanu^[2].

Note

^ Biblia Vulgata - o realizare de excepție a culturii și științei românești, romanialibera.ro, 5 septembrie 2006. Accesat la 30 septembrie 2022.
^ Adrian Man, O monografie de referință, în Viața creștină, serie nouă, anul XVIII, nr. 7-8 (341-342), iulie-august 2007, Cluj-Napoca, p. 10

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biblia vulgata

Texte critice ale Bibliei in limba latină Arhivat în 27 august 2006, la Wayback Machine.
Vulgata în versiunea sf. Ieronim
Noua Vulgata
Biblia Sacra juxta Vulgatam Clementinam – editio electronica, Londini (Londra), MMV (2005) Arhivat în 10 iunie 2018, la Wayback Machine.
Biblia Vulgata - Un document de limbă și cultură românească

[1] Biblia Vulgata - o realizare de excepție a culturii și științei românești, romanialibera.ro, 5 septembrie 2006. Accesat la 30 septembrie 2022.

[2] Adrian Man, O monografie de referință, în Viața creștină, serie nouă, anul XVIII, nr. 7-8 (341-342), iulie-august 2007, Cluj-Napoca, p. 10

[1]

[2]