Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha
Printul Albert de Saxa-Coburg și Gotha (Francis Augustus Charles Albert Emanuel; n. 26 august 1819 - d. 14 decembrie 1861), a fost soțul Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei.
Primii ani
[modificare | modificare sursă]Albert s-a născut în Schloss Rosenau, aproape de Coburg, Germania, ca cel de-al doilea fiu al lui Ernest al III-lea, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld și a primei lui soții, Louise de Saxa-Gotha-Altenburg. Mătușa paternă a lui Albert, Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld, s-a căsătorit cu Edward Augustus, Duce de Kent, al patrulea fiu al regelui George al III-lea al Marii Britanii. Ea a fost mama viitoarei regine Victoria. Deci, Albert și viitoarea sa soție erau veri. De asemenea, ei s-au născut în același an și au fost asistați la naștere de aceeași moașă.[2]
Albert a fost botezat la Biserica Evanghelică Luterană pe 19 septembrie 1819 în Sala de Marmură, la Schloss Rosenau cu apă luată dintr-un râu local.[3] Nașii lui au fost: bunica paternă Contesa Augusta de Reuss-Ebersdorf, bunicul matern Ducele de Saxa-Gotha-Altenburg, împăratul Austriei, Ducele de Teschen și Contele von Mensdorff-Pouilly.[4]
Mama lui Albert a fost exilată, s-a căsătorit pentru a doua oară cu iubitul ei, Alexander von Hanstein, Conte de Polzig-Baiersdorf și a murit la vârsta de 30 de ani de cancer.[5] Anul următor, tatăl lor s-a căsătorit cu propria lui nepoată și verișoara lui Albert și a fratelui său mai mare, Ernest, cu Prințesa Maria de Württemberg.[6] În 1825, unchiul lui Albert, Frederic al IV-lea, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg, a murit. Decesul a dus la o rearanjare a ducatelor saxone și anul următor, tatăl lui Albert a devenit duce de Saxa-Coburg și Gotha.[7]
Cei doi frați au fost educați în primul rând de tutori privați și, mai târziu, la Universitatea din Bonn, ca mulți alți prinți. Acolo, Albert a studiat dreptul, economia politică, filozofie, istoria artei, muzică, gimnastică și a excelat la scrimă și echitație.[8]
Căsătoria
[modificare | modificare sursă]
În jurul anului 1836, ideea căsătoriei între Albert și verișoara lui, moștenitoarea tronului britanic, Prințesa Victoria de Kent (așa cum era titlul ei atunci) a apărut în mintea ambițiosului lui unchi, Leopold, regele belgienilor. Leopold a aranjat cu sora lui (mama Victoriei), să-l invite pe Ducele de Saxa-Coburg și Gotha și cei doi fii ai lui s-o viziteze în mai 1836, cu scopul de a o întâlni pe Victoria. Regele William al IV-lea a dezaprobat orice căsătorie cu Coburg și l-a favorizat pe Prințul Alexandru al Țărilor de Jos, al doilea fiu al regelui Willem al II-lea al Țărilor de Jos.
După ce Victoria s-a urcat pe tronul britanic pe 20 iunie 1837, ea a scris scrisori prin care își arăta interesul față de educația lui Albert însă fără să se grăbească să se căsătorească.[9] În octombrie 1839, Albert și fratele său Ernest au plecat în Anglia, pentru a o vizita pe regină, cu scopul de a soluționa definitiv cererea în căsătorie. Albert și Victoria s-au simțit atrași unul de celălalt. Intenția reginei de a se căsători a fost declarată oficial pe 23 noiembrie 1839[10].
Cuplul s-a căsătorit pe 10 februarie 1840 la Capela Regală a Palatului St James. Cu patru zile înainte de nuntă, viitoarea soție i-a acordat titlul de Alteță Regală. La început nu a fost popular în rândul britanicilor. A fost perceput ca fiind dintr-un stat sărac și mic, puțin mai mare decât un județ englezesc.[11] Primul ministru britanic, Lordul Melbourne, a sfătuit-o pe regină să nu-i acorde titlul de "Rege Consort". Parlamentul chiar a refuzat să-l facă pe Albert peer - în parte din cauza sentimentului anti-german și a dorinței de a-l exclude pe Albert din orice rol politic.[12]
Melbourne a condus un guvern minoritar și opoziția a profitat de căsătorie pentru a continua să-i slăbească poziția. Ei s-au opus la înnobilarea lui Albert și i-au acordat un venit mai mic decât consortului anterior,[13] 30.000 £ în loc de 50.000 £.[14] Timp de 17 ani, Albert a folosit titlul de "ASR Prințul Albert" până la 25 iunie 1857 când Victoria i-a acordat titlul de Prinț Consort.[15]
Copii
[modificare | modificare sursă]
| Portret | Nume | Naștere | Deces | Soț/Soție (ani naștere & deces) și copii[16][17] |
|---|---|---|---|---|
 |
Prințesa Victoria, Prințesă Regală |
21 noiembrie 1840 |
5 august 1901 |
Căsătorită în 1858 cu Prințul Moștenitor al Prusiei Frederic, mai târziu Frederic al III-lea al Germaniei și rege al Prusiei (1831–1888); 4 fii, 4 fiice (inclusiv Wilhelm al II-lea al Germaniei și Sofia, regină a Greciei) |
 |
Prințul Albert Eduard, Prinț de Wales, mai târziu regele Eduard al VII-lea |
9 noiembrie 1841 |
6 mai 1910 |
Căsătorit în 1863 cu Prințesa Alexandra a Danemarcei (1844–1925); 3 fii, 3 fiice (inclusiv regele George al V-lea și Maud, regină a Norvegiei) |
 |
Prințesa Alice | 25 aprilie 1843 |
14 decembrie 1878 |
Căsătorită în 1862 cu Ludovic al IV-lea, Mare Duce de Hesse și de Rin (1837–1892); 2 fii, 5 fiice (inclusiv Alexandra, Împărăteasă a Rusiei) |
 |
Prințul Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Duce de Edinburgh; Amiral al Flotei |
6 august 1844 |
31 iulie 1900 |
Căsătorit în 1874 cu Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (1853–1920); 2 fii (1 făt mort), 4 fiice (inclusiv Maria, regină a României) |
 |
Prințesa Elena | 25 mai 1846 |
9 iunie 1923 |
Căsătorită în 1866 cu Prințul Christian de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Augustenburg (1831–1917); 4 fii (1 făt mort), 2 fiice |
 |
Prințesa Louise | 18 martie 1848 |
3 decembrie 1939 |
Căsătorită în 1871 cu John Douglas Sutherland Campbell (1845–1914), marchiz de Lorne, mai târziu al 9-lea Duce de Argyll, de asemenea Guvernator-General al Canadei (1878–83); fără copii |
 |
Prințul Arthur, Duce de Connaught și Strathearn; Mareșal, Guvernator-General al Canadei (1911–1916) |
1 mai 1850 |
16 ianuarie 1942 |
Căsătorit în 1879 cu Prințesa Luise Margarete a Prusiei (1860–1917); 1 fiu, 2 fiice |
 |
Prințul Leopold, Duce de Albany |
7 aprilie 1853 |
28 martie 1884 |
Căsătorit în 1882 cu Prințesa Helena de Waldeck și Pyrmont (1861–1922); 1 fiu, 1 fiică |
 |
Prințesa Beatrice | 14 aprilie 1857 |
26 octombrie 1944 |
Căsătorită în 1885 cu Prințul Henric de Battenberg (1858–1896); 3 fii, 1 fiică (inclusiv Victoria Eugenie, regină a Spaniei) |
Arbore genealogic
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ IdRef, accesat în
- ^ Weintraub, p.20
- ^ Weintraub, p.21
- ^ Ames 1968, pag.1; Hobhouse 1983, pag.2
- ^ Weintraub, pp.25–28
- ^ Weintraub, pp.40–41
- ^ e.g. Montgomery-Massingberd 1977, pp=259–273
- ^ Weintraub, pp.60–62
- ^ Weintraub, p.62
- ^ Weintraub, p.86
- ^ Fulford, p. 45
- ^ Weintraub, p. 88
- ^ Weintraub, pp. 8–9 and 89
- ^ Fulford, p. 47 and Hobhouse, pp. 23–24
- ^ London Gazette, 26 iunie 1857
- ^ Whitaker's Almanack (1900) Facsimile Reprint 1998, London: Stationery Office, ISBN 0-11-702247-0, p. 86
- ^ Whitaker's Almanack (1993) Concise Edition, London: J. Whitaker and Sons, ISBN 0-85021-232-4, pp. 134–136
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Stanley Weintraub (1997). Albert: Uncrowned King London: John Murray. ISBN 0-7195-5756-9
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Moartea care a zguduit monarhia britanică Arhivat în , la Wayback Machine., 3 decembrie 2011, Andreea Lupșor, Historia
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|
- Nașteri în 1819
- Nașteri pe 26 august
- Decese în 1861
- Decese pe 14 decembrie
- Casa de Saxa-Coburg și Gotha
- Prinți ai Regatului Unit
- Prinți de Saxa-Coburg și Gotha
- Fellows of the Royal Society
- Înaintașii regelui Mihai I
- Oameni din Coburg
- Cavaleri ai Ordinului Jartierei
- Cavaleri ai Lânii de Aur
- Absolvenți ai Universității din Bonn