Limba catalană

Catalană • valenciană català • valencià
Vorbită în	Andorra, Franța, Italia, Spania și alte
Regiuni	Catalonia, Franja de Ponent, Valencia, Insulele Baleare, Sardinia și alte
Număr de vorbitori	7,5 milioane
Sistem de scriere	alfabetul latin
Tipologie lingvistică	SVO
Clasificare
limbi indo-europene italice romanice italo-vestice galo-iberice galo-romanice occitano-romanice catalană catalană • valenciană
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	Andorra; diverse comunități în Spania (Catalonia, Insulele Baleare, Valencia)
Organ de reglementare	Institut d'Estudis Catalans și Acadèmia Valenciana de la Llengua
ISO 639-1	ca
ISO 639-2	cat
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	cat[1]
SIL	cat
Extras
Tots els éssers humans neixen lliures i iguals en dignitat i en drets. Són dotats de raó i de consciència, i han de comportar-se fraternalment els uns amb els altres.
Răspândire în lume
Europa catalanofonă
Puteți vizita Wikipedia în catalană • valenciană.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Catalană (català) este o limbă romanică (vezi și Limbi romanice iberice) vorbită pe un teritoriu populat de 11 milioane de locuitori, din statele Spania, Franța, Andorra și Italia:

• Catalonia (Catalunya, Spania), unde este limbă co-oficială, alături de spaniola.
• Insulele Baleare (Illes Balears, Spania), unde este limbă co-oficială cu spaniola.
• Andorra, unde este singura limbă oficială.
• O mare parte din Valencia (País Valencià, Spania), unde este co-oficială cu spaniola, fiind numită oficial valencià (valenciană).
• Catalonia de Nord sau Roussillon (Catalunya Nord, Franța), unde catalana nu are statut oficial.
• O mică parte din Aragon, Spania (La Franja), mai ales comarqueurile Baixa Ribagorça, Llitera, Baix Cinca, și Matarranya, unde nu are statut oficial, însă și-a câștigat o anumită recunoaștere în legile aragoneze, după 1990.
• Orașul sardinian l'Alguer (Alghero, Italia), unde este co-oficială cu italiana și cu sarda.
• O mică regiune în Murcia, cunoscută ca și el Carxe, unde catalana nu are statut oficial.

Toate zonele sunt numite neoficial Països catalans (sau Țări catalane), o denumire bazată la origine pe afinitatea culturală și pe patrimoniul comun, care a fost mai târziu interpretată politic de unii.

Catalana s-a dezvoltat în secolul IX din Latina vulgară de ambele părți ale Munților Pirinei (regiunile Rosselló, Empuries, Besalú, Cerdanya, Urgell, Pallars și Ribagorça). Are trăsături comune cu galo-romana și ibero-romana și se poate spune că provine din dialectul occitan (sau roman de vest).

Limba s-a extins spre sud prin Reconquista, în mai multe faze: Barcelona și Tarragona, Lleida și Tortosa, vechiul Regat al Valenciei, și transplantat spre Insulele Baleare și orașul Alguer din Sardinia.

Caută „catalană” în Wikționar, dicționarul liber.

• limba occitană
• Institut d'Estudis Catalans
• Pompeu Fabra

• Institut d'Estudis Catalans Arhivat în 8 noiembrie 2004, la Wayback Machine.
• Raport Ethnologue pentru catalană
• Nouvinguts.com Arhivat în 29 august 2004, la Wayback Machine. Noutăți pentru și despre noi-veniții la limba catalană

Există o Wikipedia:Catalană.

v • d • m Limbile Spaniei Limba oficială spaniolă / castiliană (español / castellano) Limbi cooficiale araneză (aranés) • bască (euskara) • catalană (català) • galiciană (galego) Alte limbi autohtone aragoneză (aragonés) • asturiană (asturianu) • extremadurană (extremeñu) • fala (fala) • occitană (occitan)

v • d • m Limbi indo-europene Limbi indo-iraniene assameză • avestică • bactriană • beluciană • bengaleză • kașmiriană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • osețiană • pali • pamiriană • paștună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scițiană • sindhi • singaleză • șumaști • tadjică • urdu • zazaki Limbi italice aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană (valenciană) • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscă • franceză • friulană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscă • piemonteză • portugheză • retoromană • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • siciliană • spaniolă • umbriană • valonă • venetă Limbi slave belarusă • bosniacă • bulgară • cașubiană • cehă • cnaanică • croată • interslavă • macedoneană • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă • slovacă • slovenă (limba prekmură, limba resiană) • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană Limbi baltice curoniană • jatviană • seloniană • zemgaliană • letonă • lituaniană • prusacă veche Limbi celtice bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galațiană • galeză • galică • irlandeză • lepontină • manx • norică • pictică • scoțiană Limbi germanice afrikaans • burgundă • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • luxemburgheză• gotă • gotă crimeană • idiș • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • neerlandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică Limbi anatoliene cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică Altele albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice Categorisire incertă dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.