Pesah: Diferență între versiuni

Pesah
Nume oficial	Pesaḥ
Altă denumire	Pesaḥ פסח
Tip	Paștile
Semnificație	eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egiptul antic
Festivități	Praznicul începe în 14 a lunii ebraice Nisan, ține pe-o durată de 7 zile în Țara de Israel și durează 8 zile în Diaspora evreiască.
Observări	Se observă cu o pâine azimă denumită Matzah și se celebrează la Seder de Pesach
Asociere	Isru Chag, Șavuot și Sucot
Modifică date / text

Pesaḥ sau Pesach, (în ebraică פֶּסַח, Pesaḥ, lit. Pasare, Paștile ebraic) este sărbătoarea religioasă a poporului Israel care simbolizează eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise, și cei 40 de ani de peregrinare prin deșert. Este o sărbătoare fixă din calendarul religios ebraic, care se desfășoară anual în perioada 14-21 a lunii Nisan, lună ce marca în antichitate începutul anului ecleziastic ebraic. În timpul acestei sărbători nu se consumă pâine și nici produse dospite.

Termenul Pesaḥ apare în Torah.

Domnul a zis sa sacrifice un miel, lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului:
„Să ia din sîngele lui, și să ungă amîndoi stîlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.”^[1]

Dumnezeu anunță poporul Israel, în țara robiei Egipt, căci îi va elibera; El spune:
"Cînd îl veți mînca, să aveți mijlocul încins, încălțămintele în picioare, și toiagul în mînă; și să-l mîncați în grabă; căci sînt Paștele Domnului.
În noaptea aceea, Eu voi trece prin țara Egiptului, și voi lovi pe toți întîii-născuți din țara Egiptului, dela oameni pînă la dobitoace; și voi face judecată împotriva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.”^[2]

Expresia "pasare" este redată cu Pesaḥ. De la aceasta își ia origine termenul arameic-siriac "Pasha" din care derivă cuvântul grecesc "pasca" adică "pască" utilizat în prezent în limba română pentru pâinea azimă fără nimic dospit sau fermentat care se mănâncă de Festivalul Paști. În limba engleză se face o traducere literară "pass over" (trece peste), împreunată în Passover.

Conform cu calendarul ebraic:

• Și conform poruncii lui Dumnezeu Chag Mețot (Festival Paști) cade în luna "Nisan" (Berbec) denumită în Tora "Aviv" (Spic) între 15–21 a lunii.

Conform cu cadența datelor pe calendarul gregorian pentru diaspora evreiască:^[3][4]

• (15 Nisan, 5780): 2020. Miercuri Aprilie 8–16 Mari seara la asfințit
• (15 Nisan, 5781): 2021. Duminică, 27 Martie–31 Sâmbătă seara la Hafdalah
• (15 Nisan, 5782): 2022. Vineri, 15 Aprilie–23 Joi seara la asfințit
• (15 Nisan, 5783): 2023. Miercuri, 05 Aprilie–13 Marți seara la asfințit
• (15 Nisan, 5784): 2024. Luni, 22 Aprilie–30 Duminică seara la asfințit
• (15 Nisan, 5785): 2025. Sâmbătă, 12 Aprilie–20 Vineri seara la asfințit
• (15 Nisan, 5786): 2026. Miercuri, 01 Aprilie–09 Marți seara la asfințit
• (15 Nisan, 5787): 2027. Miercuri, 21 Aprilie–29 Marți seara la asfințit
• (15 Nisan, 5788): 2028. Luni, 10 Aprilie–18 Marți seara la asfințit

Pesach (în ebraică: פֶּסַח, în greacă: πάσχα; Paște Ebraic, Sărbătoare Azimilor) Sărbătoarea Ieșirea sau Exodul din Egipt.

După ce măturăm aluatul dospit numit chameț, și ne-am pregătit pentru al întâmpina pe Mesia, acum suntem chemați să mâncăm din paști numite mețot în casele noastre.

Accentul Festivalului Paști este sacrificiul Paștilor (în ebraică: Corban Pesach), cunoscut și sub numele de mielul pascal, mâncat în timpul ordinii la masă numită Seder din noaptea de 14-15 Nisan. Fiecare familie suficient de mare pentru a consuma complet un miel tânăr sau un ied de capră sălbatică a fost obligată să ofere un sacrificiu la Templul din Ierusalim în după-amiaza celei de-a 14-a zi a lunii Nisan (Numbers 9:11), și să-l mănânce în noaptea aceasta, care este a 15-a din Nisan (Exodul 12:6). Dacă familia era prea mică pentru a termina să mănânce întreaga ofertă într-o singură ședință, a fost făcută ofertă pentru un grup de familii. Jertfa nu poate fi oferită cu nimic dospit (Exodul 23:18) și trebuie să fie prăjită, fără ca capul, picioarele sau organele sale interioare să fie eliminate (Exodul 12:9) și mâncat împreună cu paști (mețot) și ierburi amare (maror, hrean răzuit ori salată verde). Trebuie să aveți grijă să nu spargeți nici oasele din pui (Exod 12:46), iar niciuna din carne nu poate fi lăsată până în zori (Exodul 12:10 Exodul 23:18).

În creștinism și mesianism ajunul de Paști și ajunul de Sucot sunt puse în legătură cu ziua nașterii lui Ioan Botezătorul și a lui Ieșua Mesia denumit și Hristos. Ioan (Iohanan) este cel despre care Ieșua (Iisus) spunea că vremea se împarte până la el și de la el, și anume că din zilele când Ioan boteza Împărăția lui Dumnezeu este luată cu asalt. (Matei 11:11-15)

Ca și vacanța din Praznic Sucot, zilele intermediare de Paști sunt cunoscute sub numele de Chol HaMoed (zilele săptămânii de festival) și au un statut semi-festiv. Este o perioadă pentru ieșirile în familie și prânzurile de picnic cu mețot (paști), ouă tari, fructe și legume, precum și delicatese de Paști, cum ar fi macaroane și bomboane de casă.

Șâvi'i șel Pesach (שביעי של פסח) („a VII-a [zi] de Festival Paști”) este o altă sărbătoare evreiască, cu servicii speciale de rugăciune și mese festive. În diaspora evreiască, Șâvi'i șel Pesach este sărbătorită atât în ziua a VII-a cât și în cea de-a VIII-a de Festival Paști.^[5] Această sărbătoare comemorează ziua în care Copiii lui Israel au ajuns la Marea Roșie și au fost martori atât la miraculoasa „Împărțire a Mării "(Pasarea Mării Roșii), înecarea tuturor căruțelor, cailor și oștirea egipteană care i-au urmărit. Conform Midraș, numai Faraon a fost cruțat pentru a da mărturie despre miracolul care a avut loc.

Ḥag HeMațot (din limba arameică: Praznicul Paștilor sau din limba greacă: Sărbătoarea Pâinilor Azime - fără zeamă) este un nume dat la șapte zile de praznic ori festival după Pesaḥ. Conform cu Tora este interzis ingerarea de Ḥameț pe durata acestor zile.

Domnul a zis lui Moise și lui Aaron în țara Egipt: "Șapte zile, paști [mațot] veți mânca; doar în ziua dintâi veți scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va mânca dospit [ḥameț], va fi tăiat din Israel, din ziua întâi până în ziua a șaptea. Timp de șapte zile, să nu se găsească [seor] (ferment) în casele voastre; căci oricine va mânca dospit, va fi nimicit din Adunarea Israel, și străin, și băștinaș pământului. Orice dospit nu mâncați, în orice locuințe voastre, să mâncați mețot [paști].” ^[6]

• Tesu Solomovici: Paște Evreiesc 5766, în ziarul Ziua, nr. 3598 din 12 aprilie 2006

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pesah

• en Pesach pe Internet
• DEX online: Paști

• en Programarea Citirii Parașah
• en Citirea Torei de Paști
• en Citirea Torei Această Săptămână

v • d • m Iudaism Denominații Schisme · Karaiți · Iudaism ortodox · Iudaism reformat · Iudaism conservativ · Hasidism · Rit așkenaz  · Rit sefard Scrieri Biblia ebraică · Tora · Talmud · Mișna · Ghemara · Chumash · Midraș · Mishnah Berurah · Tosefta · Halaha · Agada · Shulchan Aruch · Siddur · Tosefta · Zohar · Geonim Adepți Evrei · Regatul Iuda · Regatul Israel · Hazar Instituții și funcții religioase Sinagogă  · Rabin · Rebbe · Posek · Hazzan · Kohen/Preot · Mashgiah · Gabbai · Maggid · Mohel · Beth din · Rosh yeshiva Ritual Circumcizia · 613 porunci · Rugăciuni Calendarul ebraic și sărbători Purim · Pesah · Șavuot · Roș Hașana · Iom Kipur · Hanuka· Nisan · Iyar · Sivan · Tammuz · Av · Elul · Tișrei · Heșvan · Kislev · Tevet · Șevat · Adar Altele Lista sinagogilor din România · Monoteism· Istoria evreilor în România · Dumnezeu · Moise · Creștinism · Samariteni · Islam · Limba ebraică · Listă de obiecte cu importanță biblică · Cortul întâlnirii Personalități Maimonide · Abraham · Eliezer Ben-Yehuda · Theodor Herzl