Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Forostna, Noua Suliță: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
denumirea saatului nu e Forostna ci Forosna
Addbot (discuție | contribuții)
m Migrare a 2 legături interwiki, furnizate acum de Wikidata la d:q4491980
Linia 63: Linia 63:


[[Categorie:Raionul Noua Suliță]]
[[Categorie:Raionul Noua Suliță]]

[[ru:Форосна]]
[[uk:Форосна]]

Versiunea de la 1 aprilie 2013 04:40

Format:Sat ucrainean

Forosna (în ucraineană Форосна, transliterat Forosna, în rusă Форосна) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 987 locuitori, preponderent moldoveni (români).

Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță.

Istorie

Localitatea Forosna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, nimundu-se inițial Forosna. În anul 1809 a fost construită aici o biserică de lemn pe fundament de piatră [1].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[2]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Forosna făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin [3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Forosna a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, aici neexistând ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 957 (1+956), reprezentând 91,75% din populație [5]. În prezent, satul are 987 locuitori, preponderent moldoveni.

Populație

1930: 1.158 (recensământ)[6]
1989: 1.043 (recensământ)
2007: 987 (estimare)

Note

Legături externe