șterge

Din latină extergere.

• AFI: /'ʃter.ʤe/

1. (v.tranz.) a freca suprafața unui obiect pentru a face să dispară un lichid sau o substanță străină care îl acoperă.

   Șterg praful.

2. (v.tranz.) a face să nu se mai cunoască, să nu se mai vadă un text scris, un desen, răzând cu o gumă, trăgând linii deasupra etc.
3. a scoate din evidență; a anula.
4. (v.refl.) a-și pierde strălucirea, relieful, culoarea sub acțiunea unor cauze exterioare.
5. a-și pierde conturul; a se estompa, a se întuneca.
6. (v.tranz. și refl.) a face să nu mai existe sau a înceta să mai existe, a (se) pierde fără urmă, a face să dispară sau a dispărea din amintire, din minte.

   A șterge din memorie.

7. (v.refl. și tranz.) a trece foarte aproape de ceva sau de cineva, atingându-l ușor.
8. (v.tranz.) (rar) a lovi, a izbi.
9. (v.tranz.) (fig.) (fam.) a fura, a șterpeli.

• 1: curăța
• 2: radia
• 3: anula
• 5: estompa
• 6: aboli, desființa, dispărea, distruge, nimici, suprima
• 7: fofila
• 8: lovi, zdrobi
• 9: fura, furișa, zbughi

• 2: scrie

• ștergar
• ștergător
• ștergătură
• ștergere
• șters
• ștersătură

• (fam.) A șterge putina sau a o șterge = a pleca repede și pe neobservate
• (refl.; fam.) A se șterge pe (sau la) bot (de ceva) = a fi nevoit să renunțe (la ceva), a-și lua gândul (de la ceva)
• A șterge cu buretele = a da uitării o greșeală a cuiva, a ierta
• (tranz.) A șterge de pe fața pământului = a omorî; a distruge
• (fam.) A șterge (cuiva) o palmă = a da (cuiva) o palmă
• A șterge urmele = a face să dispară orice urmă
• Cât te-ai șters la ochi = într-o clipă

• DEX online