serios

Din franceză sérieux < latină seriosus.

• AFI: /se.ri'os/

1. care are un caracter grav, sobru; lipsit de superficialitate; care nu se ține de frivolități, de glume; așezat, ponderat.
2. care convinge, care corespunde unui caracter sobru.
3. care are o înfățișare gravă, un aer solemn, sever, rigid.
4. lipsit de zburdălnicie, de veselie.
5. (despre îmbrăcăminte) sobru.
6. care obișnuiește să adâncească lucrurile, care procedează în acțiunile sale cu atenție, cu conștiinciozitate; (p.ext.) care are o înfățișare, o expresie vădind concentrare, preocupare.
7. care trebuie privit cu seriozitate; pozitiv, real, adevărat.

   E lucru foarte serios.

8. (despre lucrări, activități etc.) temeinic, adânc, conștiincios.

   Studii serioase în specialitate.

9. care poate avea urmări grave; primejdios.

   Boală serioasă.

10. de seamă, important.

• neserios
• seriozitate

1. fără intenție de glumă sau de farsă; adevărat, drept.
2. temeinic; stăruitor, hotărât cu tot dinadinsul.

1. (înv.) seriozitate.

• (loc.adv.) Cu (tot) seriosul = cu toată seriozitatea, cu toată convingerea, fără glumă.

• (și azi) A lua (pe cineva sau ceva) în serios = a acorda unei persoane sau unui lucru toată atenția, a-l socoti vrednic de luat în considerație

• DEX '98 via DEX online