păstra

Vezi și : pastra

Din neogreacă παστρεύω (pastrévo, „a curăța”), din πάστρα (pástra, „curățenie”).

Semantismul nu este clar; poate trebuie să fie admisă o confuzie a lui παστρεύω (pastrévo, „a curăța”) cu παστώνω (pastróno, „a săra, a conserva”). Derivare din latină *parsitare nu pare posibilă.

• AFI: /pəs'tra/

1. (v.tranz.) a ține la loc sigur, păzind cu grijă, a pune bine; a ține în bună stare, a avea grijă, a pune bine; a ține în bună stare, a avea grijă de...; a ține în posesiunea sa.

   Unde păstrezi peria de haine?

2. (spec.) a conserva alimentele în bună stare, ferindu-le de alterare.

   A păstra ceva în bună stare.

3. a respecta, a nu călca, a nu viola (legi, norme de conduită, angajamente etc.).
4. a menține, a face să dureze.
5. (v.refl.) a rămâne, a se menține.
6. a nu divulga, a nu destăinui (secrete, taine etc.).
7. a pune ceva deoparte, a-și rezerva pentru altă ocazie sau pentru un anumit scop.

• 1: ține
• 2: (se) conserva, (se) menține, (se) ține
• 4: dura, perpetua
• 5: se menține, se ține
• 7: rezerva, reține

• a (se) păstra: a (se) schimba

• păstramă
• păstrare
• păstrat
• păstrămar
• păstrămăgit
• păstrămi
• păstrămioară
• păstrămit
• păstrător
• păstrielnic
• păstru

• (loc. vb.) A păstra tăcere(a) = a tăcea; a nu se destăinui.

• A (-și) păstra calmul (sau sângele rece) = a rămâne calm
• A păstra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a păstra (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a) a nu uita niciodată (pe cineva sau ceva); b) a oglindi, a reflecta (ceva din trecut)

• DEX online