păta

Vezi și : pat, pata, pată, păți, pâță

Probabil din latină *pictāre („a picta”), confer italiană pittare („a șterge”). Confer pată.

• AFI: /pə'ta/

1. (v.tranz. și refl.) a(-și) face o pată, a (se) umple de pete.

   A păta cu vin.

   S-a pătat de cerneală.

2. (v.tranz.) a realiza, a face să constituie o porțiune de altă culoare pe un fond omogen colorat.
3. (v.tranz.) (fig.) a pângări, a profana.

• 1: (se) mânji, (se) murdări, (se) umple
• 2: împestrița, smălța
• 3: dezonora

• pată
• pătare
• pătat
• pătătură

• DEX online