Legende despre flori și păsări (ed. Ioan Șerb) (1990)

Pedatnstitutul gogic de 3 anl E9SBI]L UAIaOI.E Eibliotecä 'l: '/; n' t ."'^'f t a 4 * 'e' '! F!r...,.,,...,,,.,.- a .. LBGEI\DE DESPRE FLORI $I PASARI A A EDITUNA ilTINEBVA .1 r, l L / ^ Coperta seliei I Da e Stan Ilustraiia copertei I Vo.l Mulrtednu r 1'l , L - )q LEGENDE DESPREFLORI $I PASARI .Antologie de IOAN $ERB PrefafÄ ti blbliografie MIIIAI COMAN i-:,I 'ir..{'trJ lrflfils ' i |TAI3ATEHNty^ oiADEA,/ .. .....- ,la; a EDITURA MINERVA BucureFti - 1990 PREFATA ie*e1e sint reproiluse dupÄ ior. Lesende powrßrc totuafle$i, r. Edilte criticä de Tony Bril1. Bucüre*i, Editurä Mlnerva, 1981. tsBN 973-21-0183-0 Paraftazind o lormulä a lui D Calacostea' care spunea cä ln lirica popularä .,limba, poetizindu-se oarecuh singurä, devine . poezie" se poate alirma cä, in povestirile de facturä etiologicä' sing!rä", devine legendä' naratiünea, rationalizind Desigü, acest ,,odec1rm singurä" nu trebuie inleles' la modul .omantic, drept un ptoces mlsterlos, incontfolabil, generatot spon_ tan de fome $i structuri cultuale. Dupä opinia explesie se referä, mal degrabä, la un efort de consirucfie con_ sumat indeosebi in intertorul unui sistem : äsilel, in orizontur oferit de prccedeele 9t losicile specifice naratiutil, lolosind tehnicile ri principiile acesteia, Ieeendele reatizeazä o vastä operä dle ordonare a lealulüi, de stäbiltrc a unor relalii it plincipii semnificative, in mäsurÄ sä explice atit muliltudinea fenomenetor obisnuite, fireFti, cIt 9i paradoanl unor fepte ti aspecte iesite din comun, plovocatoare prin ineditul lo., ^stfel, in $i prin ,,povestea"lor, Iegendele atirmä cä lüüu_ D I e > ' t e n o m p h e l ec s r e n e i 4 c o n j o r _ , c i n i u r . a $ e l e u n o r l u f f u r i $i ienomele dintr-o areme ce a dispäfui, cä atribuiele 9i cdaclerislicile obiectelor reale slnt conseciDtaunor evenilnente ce s-au de!ülat tntr-o lume de odinioarä. ln consccintä. realilatea cog_ noscibilä ri teiliöabilä empilic este descendeniä unei realitäti .e poate ft cunoscr.ttä(prtn sindire), dar nu mai poate tt verili_ c ä L i ,p r i n e x p c r i e n ! ad i r e c t ä . Postulind o asemedea relatie de dependenrä (lumea con_ .retä. prezentä - derivö din lumea de odinioarä, absentä) lege.del€ instituiq in ansambtul realutui, o an'rmitä ordine 5i im_ pun un anume principiu explicativ. Chiar dacä acesiea nu co_ respund iebntcilor rtiin$fice de cunoattere 6i de stabilite a adevÄrulu', ele reprezintÄ, totugi, o modalitate de strueturare 4 .elor .lc i:inm.f. ri unraniza.e, prin dec{lajul cullurät, s .. "i.. üi: :!.:fiLii irrl)rjnriiof. Sau, cn alte culiDte, o formä de a ,,rrrL.Llizr' fe.lilalca. EseLrtirlfti sc par., l! cazut corpusului l.e.riltrf. lltrllil ci rclionalilaica !sie irlrodusä in tümc nu de o .3n].lifede 1ip leilüic ori .nalili.. ci .le una d. liD ,,nr.ari!,,, a.l .ir de nn .iori .le siii!inlfc r feahhi pfin nriefmc{liül mo, i.lri!i l.j or.rora e s! a operxLiilorsibla.iice spe.ilicc disculsului C o . r c t i r s e r n ü n c i c x p i l i a r e a c o n c r . i o h i s € d e s l i L s o a r ii n acclasi N...1 ir . e se .onshuieste Lr\ intfe! nafrliv: ac.st proces se brurFTri p. asczaren lui!Lof eDiitiiilor i. sl.c..iuie, pe .orlllfer si senlrilicar.. lu pc DarcuAu! si !fü inLcrrre.iiul iniirlLijrilnf .Dl.i-. Un .scn.rtca lrod de n dorafe I eledirrentelo. 5 i l € ! , n € n c l r r i n l p l l c ä f c D . f t i z a f . e i n l , r . r s ü l r l ia n s a n r b h i n l u o c 1i. l-eclouirfepefe. esenTii!. penhu orice lct dc .riicare diegel:rir: i1r.!rntrl ii s/irs,ilri- FfihLrL r.pr.zin1ä (jn loeica trovesiiril) ü sLlfe de echilibfu. o sla.e minaLä dc o co.!.a.lic1ic ]äuntrici. gcncfalorre de dezordiDcti crolrli.äl d.ilea repcr märcheazi puncLrLd..e;üsire a eclrilibfuhi. r.Cisirc daloralä unei 5 1 . o rr ' , l i .a s.: . r ' , . n t ' . ', | . l . s i e l i n i n a l ü . 1 n s i s r e i n u l l e g i n d c l o f . , i n c e p u 1 n l , ,s i , , s t i r s i i u t * sini ralofizaie simb.1ic, Lleleniicl ccte dou:r hodufi cxemptare . l c ä I i a l e i u m i i : , r o d r l n l e ( t t i m b A t r Lr e a l \ j j 1 a . e s t c a z , . , i . t e a l " Du inseanrnr-rc-iLpriNa slructuri ar ti perlecli. ..pafadisiaci". ci numai c:L ea se constituie ca o plismuifc a cin.tirii, ca un consLru.t pur mental). Prh urmare, pov€s1i.ite legerdare nrstituie . pri1. rnlLe realilaiea imediatä {ä5a citrj era ea cLnöscl1tä si sti)iniln de oan€rii satului t.adiljonal) si o atiä,,r.atila,"e-, ginditä ri inraginatä ca un tcrmcn d€ referinlä. ca o orlindire (c!l niri äd.sea ..pe dos ) a celci imecliai€. Pcnlru ci rcalizcazä corc!3fea realului dc ur "altcf eeo" ol sllu idcal, lceenda functioneazä ca .,rbdel redus. omoloe al lucfufilor. ca o I'eril.biti expcriürli ümani asupra obiecrtrlui lralal. Conirar deüerstrlui De.rre iL facern chd vrem sä cunoatiem Lrn obiecl in dimensiL!\ile lui reale, dc h parlicular spr. intfeg, itr Do.lelll redus cqDoaSierea nltregului pfececlä cunoaiief€a larticularului. h modelut redus, esleticui si inteligibitul sint lcerte inti€ e]e. Calilatel intrinsecä a modelului fedus este cn e1 cornpens.azä renüntarcl 1a dimensiuniLe s.nsibjle prin achizilia unor dnnenslunl ! M i h a i P o p , P a v e l nuxändotu. loiclor literdr romAnesc,Brcatetli, Edilft n Di.laclicä ii Fedagogicr-r, rtt6. 6 :nt..ba, i\r jirr.l .1. ln dc.arlä coDsi:tafe g.ncricn ne 0tir i n l e l i s i b i l . ' . i r l l ! ale Lle , , r , s i n t L r ' r i f i l . c a f . ,.dirn!nsiunilc trtrr ,,r.(lilrl r I'i.loficr-r ir'in r.cufsnl la .,loli.r' ncfariunil,.f iegen' ' : 1 , : L, l n E l . . . n s l i r i n D o s i b , l r l a i e a d e a d i o e : p l i . r 1 i e ( . : ' L , , L . r , ) r f r i , l j D j t r l . s i s t e h r u L u i )p . i t l l l o L r . c l ( r 1 . ! n i p . r l'1' !)rl,r, rfelr:nieIt (si. ii\plici.t. pen1itr o icc aba!efe .1. lä ,,r,.irL I rc la i.frjril Trnnilind l'altul Ienl r:ilfc hniea .io !,..1 _. .rlfe o ]rrrr! c!re, iin,d c.hslfüiii' ir niv.lül i.leii. !!cl,c r );tl,l)r ii Doali: sr!)nilica nelirxrlä1. naraliün.a legfn.jarir ili onri snnsn ruiners,lirnlii. ^.easLa insc.nrni cä, in vif!urea p.slrlalflir ei sgccilic., nu rxislir, in hediul ambjrnt, zona sar evc_ riri,rrl in .r.isür:1 sir ..f,:Tist. anrLiz€i .le llD legendar' I!if_a.1.,. l , i . " 1 1 d e l a I l m e l e , € i . ! 1 , i i l e , p o ! . s l . c a e t i o l o e i c a i. i . r c p r i . , ,.sarfir i. d.Dl nirlatea s. clcr.cnlrl ee tr.buie , \Fli.at. r!lt\r,.1 .r:lil.nli Irri ('ntr. i p o s L a z : !ä c t i v a s r u l a l . n t i t s i i r l u _ , , , ,r d . , i . I r D r l : deslrisqfrrca lifului .pic urtr:uej1.'. ptri lrjI rli l,r un.f pers.lnnie firers.. cortrLar€a si onLdogizerer rn, " i r l i f i r t r l . D ' i i s . l n ( i ä l i n a l : ' r -D € r e . i l a l c a f i l c g i l i . ) i l o 1 c 1 r ' , r . ,: 'ä :!l.grifii n1t.. c.ord.nalele pcflnan.nlc alc r.aluloi- -^s1fcl, siLL.nfl legcn.lnr se d.r..l.sr. a 1i, in cel rnai in.ll sLrd, clicr.'rl, rliirl)ri.. aalen"rt ..flrinuei lä|!i.i a .rizantülui c!gniliv. lärgif! i r ! i r l i . ! L i r ' l e . r o r u l i a ' l i r c ! s c ä n o r i c : L r e ic r l L L r r L . \i d.ilea ciiLig ir .rdin.a inteligLbilrlLri c.rsti Nl'1atea ri nll,rnoDir modelrlhi Afalizird si dnrd Ln fosi rd!irlri, ]c| . 1 ' , n C . l es e h r . n 1 i n , c u s l i i . t c l c . i r c h i ü l i m i l c l e a . c s l u i a : . i r i rrnlrl .oDcret este erplicat lrin recrrsul la alt aininrnt c.rcret, h lei.un abat.r.a de l. .rdinen li.easci.l€rivri 1ot dinrr-o rlrr Ac-"s1.elcm..Le. .onCrucnle tn plan caliiar,i\i, 1,fc de li n.rii. \rrl. !...r1gfur11le l,r Nrn i.nrpofal. D..pt !fnefe. intre l!Jre;r (1. la .,ilrccDul' s! lnnea nlconjlfirorrc nü se ins{iruie o diler.nli nc .sen!i, .L Lrni .le ..cxlst.n1ä Drima r fiiniil inaille3 .,lcilillc. Po$stca Lrnrpl. rupt!ra tempofrli si ole.i, prjn d.slirurarea ei, iianloL reccsar adu.dii coD.rctului dir..jllo l.inpr).€'la cohcfettrL.l!n timprl rctual. Cc.r c. tns€nrnii ci lcxicfl rrfaliuDilof legendrre nu a.e ncvoi€. pentftr ä si lndctljni mcnirea. de ::Doriul rLnof r.ilirl, Drove.iDd din alle sisl€m! ,..u. i;i )nri ifipoltaDt. de IoLla de c[Drjnd..c si e.n.ra]jzare a conr.prel.r dnr.ocl, di; N.tasisleh. Pfincipiul ef,plicallv al leg!r(l.lof este, nr corsecinli. urnrito.ul : rrr lucrü !.riicülar (!r..1) se .\Dli{i, inioldeaona, pfin ali, lucru Daflicular (poresin). ln I, [r! acesla !o,eslired pefmite lumii co.crcte sä se .g]i4.1€.,,.ci1 h slne, institüind un sistem lnchis, unitar ti suiicient Eietl. Astfel, vesmintul rindunicii are o patä rosie peDl.u cä odinjoarl p.ototipul ei uman s a pätai cu singe ; cio.iriia zboarä ln liecare dimincatä spre soare pöntru cä €sie ind.ägostilä de soare ; la fel, floarca soarelui se intoarce me.eu spre astrui ziiei pentru cä ii poaltä o iubire velnicÄ; mlcut e rosdj cäci p.ovlne din singele ünei lemei ce-Si .äuia copilül ; ariciul a€ lepi pentru cä s rästu!.at pe el aracii dintr-o vie i päunul arc penajul fruhos .olorat p€nirü cä a avut timp sä se imbrace cu hainele de särbätoafe, in timp ce !äunita a rähas c! cele dc lucfu ; caii n-au coarne penttu cä le-alr däruit boilo. ; codotiatura are coadä hare pentrü cä a furat-o pe cea a auqelului i ciinele l!1ge dupä BisicÄ pentu .i aceasta i-a picdut zapisul incredintat spre pÄstraret balza nu slie si cinte (.,n-are limbä") penl.u cä a pierdut-o it timpui unei luptc cu un qarpe eic. Drplieatia legendarä constä deci in combinarea lucrurilor corcrete din lumea de,,idccput" (combinafe r.alizatä de destärü.area naiativä) pinä la atingelea conligu.aliel concrete dn1 lumea de azi. Si, pentrd .ä lumea de ,,inceptl" rcprczinti o proic.iic idealä, un construci utopic ln care legil. rcalului poi li transgresateii ih care, ia timitä, totul este Dosibil. orice lcnomeni oric. atribüt si oricc eveniment al realitilii concrcle poale fi cup.ins $i lähufit de iocul unor eveDimelte. atribute si lenomene (analogeori idenlicei din .,ilio tempore". lo felul acesta, ln contextul cülh}ji o.ale, ,,legendelealcätuiesc mai mult o stiinlä decit o literaturä, dar nu o stiintl bazatä pe cunoarterea rcalä ii pe ralionamenf, ci o pscudo-tltintä fundabentatä pe reprezentäri imaginare r'x AFa cüm se obselvä din exehplele citate mai sus, reprezentärile imäginare din povestire se impun 9i convidg prin laptul cä ale sini extrem de concrete, extreh de particuia.e : soarele sau zmeul care o tin inchisä pe rindinicä (i.e. prototipul ei uman) aü o casä obitnuiiä, cu ljucäi.ärie, laie rJette cu ün culil, au gesturi Si atitudini banale 9i, cbiär, necioplile I a.iciul se imbatä oi impleticindu-se, agatä toti aracii ; ciinele $i pisica d€chid o clrciumä ri trateazä ca doi asociati in negustorie etc. Aceastä populatie concr€tI. acestc intlmpläri aproape cotidicne (in care numai deznodämintüI tine de fabulos prin blestemul, detamo.foza, distruserea ori crealia pe care o aduce) sint lnsä proiectaie intr-un orizont revolut, considerat a Ii ideal. Ne puted aiunci inl.eba ce deosebesl,econcrelul cotidianulut de concrelul arheiipului legendar? RäspunsüI, simplu, esle esenrll!l. Pop - P. Ruxändoiu, op, .it., p.271- trial pentru lnleleserea mecanismului 9i logicii lesenilale: rim&t. Int. ud periiDent studiu asupra acesteicategorii a literaturii populare, Silviu ngelescu sublinia Iaptul cä iin la.atiünlle orale de tipul .,l.gendä" consirucliä epicä se realizcazü c. o consecintä a reLaiiei intre douä cimpuri de tensiune ineeale ca putere : un pfezent ar povestjrii (...) fi ur trecur at evenimeDtului (...). co_ ncclarea lqi-ocrm la ofsn.i, normä poetjcä a legendei, acuzä o ißuticientä a prezentului povestitii, resimlit ca inapt sä semni_ lice prin el insuti. Prin deschiderea unei rclatii cätre trecutul lescnda., iu teritoriul cäruia, färä exceptie, esi€ imaginatä eeneza lutdror formelor realului, acesta capäiÄ semniricatie.!,3 Recursul la un timp revolut, väzut ca timp al orieiqitor 3pfopie Legendade hit. Färä a iDtra aici in ahänuntele unet ilczbateri .e ar solicita un spatiu mult mai anrplu, tlebuie sub_ lnriat! ldeea cä, deosebirile de conlinut ditrtre mit,i alte constructii epice iprotasoniiti divini _ proragonirri profani, spaiiu $acrel - sDaliu cotidian, evenimente majore _ evenlmente mino.e 3,a.) nu orerä criterii de difereDliere sarisfäcäioare,gene_ ral välabile. cbidindu-ne dupä ele, vom descoperi cä mutre rexre pe care n.i te-am cataloga dlept tegende,runctioneazä.In me.tiile of,einr.e, ca miiuii (Fi invers). In aceastä situatie hai fertilä ui Ee pare calea propusä de C, ravi Shauss care consiilerä cä dire.enta este la nivelul slructu.ii epice n!$ai una de nuanlä : ,,1d p.imul lind povettile sint consrruite pe opozitii mai slabe decit cele pe care Ie eisim in mituri : nu cosmotogi.e, metaii2ice sau naturale, .i, hai ffecvent, locale, spatiale sau morale. In al doilea rind, dcoafece povestea consiä rnrr-o transtormare släbitä a temelor a cäror reatjzare ampttticatä este proprie mitu_ lui, aceasta este mai putin subordonarä coerentei loeice, respeclului {.1,1 dc modelul rctigios ti presiunjlor colecrivitätii. poves_ l i r , t r o l . f i m ä i m u t r c p o s j b i t i t i l i p . n L r u j o c j p e r m u t ä r i t cd e v r n r.ialiv llb..e $i ele ciqtigä, in mod progresiv, o anumitä tjbe!_ tate". In cöncluzie ,,mitui Si povestea crploateazä o schemä comu.+ dar o fac, tiecare in fetut säu propriu. Eetatia lor nu esie una de tip antedor-posterjor, primidv_derivat. Xtai deelabn ea $te una de complementaritate.povestirite sint mituri in miniaiuri, unde aceleati opozitii sint transpuse la scära redusä... rsilviu Angelescu, Poetic@tegendei, 1b \o\. Legend,epopularc rorldae9ii, Bucuetti, Edjtura Albahoq 19e3,p, 250. rClaude Ldvi-St.auss: Antropologie stru.rrrate, It, parisr Plon, 1973-p. 1545i 156, 9 epjc lnir adevir, utilizlnd criterijle olerite de conlitutot spapelsonaje' mod.]. conflictuäle, de tipuri narati!ä, {schemä puiem trass o linie d. demärtiul ni timpul povestirii etc.) nu (ca lorme ale povestirii) Ipolegende hituri intre ii calie clarö esie cä anbele se hrän€sc .u aceeari teza hi C. Lati-slrauss snbstrnlir epici, dar cä ele o utilizeazä ti seinnificä in mod diiedecide pozilia unci rit. Cu alte culinte .oDtextul s.cio-cultural nafäliuni, laloarea sa.le mii.ri de leeendi, basnr' basm cu ati ale etc. Drr aceri proces de modelarc a substantei eprcc nu se ii seDanfiTärea pov$ rcaliz€azä in chjp älealotiu : nr.nilulareä de gindjrea co_ presiunilor consiani cx€rcitale r..lul tirilor estc lectivä asnpfa mediltlüi cultural, este o lünc1ic a aliiudinii acerteia talä .le .o.Dusul nalativ, falä de rosturile Fi !alorile saleastfel la o all,ä dimensiune esenlialä in definjrea Ajuns.N (ie peäI'flegendelor, aceeä a aliludjDii pe care o au hembfii aceste textf nelij ii bereliciarii srvestifilor etiologice) iatä de poate ca lunctjon€ nu pare leeendar Mi se evident c:i sisiemul poi 'u daqi pr.puse li eficienie nu iar -.ralionalizärile' atafe, beneticiäzä de asenlimentul grupului social: prin urnEre' legendele nu subzlslä (cu mcrireä si sensurile lor specilice) it aiar* colectivitälikrr crfe 1e_a! cfeat Si care le utiliTeazü ']es:eür clc se pe$etueazä p.in tormeLe scfise li ating asifel dilers€ medii ale sofieiätii moderne, dar acestea. nü mai cred in ..adetäru1" i.gendei, nü-i mai ai.ibuie roshl de a explica li sennjlica reapovesti!ile etioloeice devit ctedibiliiälii. lul. Pierzind atrib!lul simple polesrjrj, sinple inin'uiri narative existind numai pentls sine li semniii.ind numai in spaiiul (fjctiv) a] epicului propriu?is. ln m..liile folclorice, adeziunea la adevärul legendei este üD factor decisi\', Iactor care diterenliazä legenda de a]le mraliuni, .hiar const.uite pe acccagi stfucluri €picä Se deduce de äici cä atfibutul de .,legendar" nu deri!ä din conlinutul isloiisirii, ci cä genurile literäturii di. funclia ei socialä I ceea ce irseahnä " t Con_ orale ,nu sini catcgofii ale povestirii, ci ale poaesiilutui cognecesitatea textrl socio-cultural i. care apare o legendä $i tuh.ija acestel delerhinä sä i räsplndi irebuie nitivä cäreia ea povestiri ii, rJrjn aceasta, apart.nenla ei ia genul etjolÖgic, Aetti factori detersinä, in acela$i timp, Fi abplitudinea opozili'ior constitutive povestirii legendare : in füDctie de ltiltt€tea D.opu9i eiicienia ei explicatjvä, de adploarea .,ralionalizirli" r€, ea poate pune in mitcare opoziNii majofe stu, it alte c&urir 5M. Cohan, Milos li epos, Bucureiti, Ediiura Cartea Romäaeasci, 1985,p. 122, 10 r,r)!/1it d^ fl.1u:i mcdic Atiiudire, coteclivititii se ogtindegte :rrLrrl in conlinutut povestirjj, dirijind rtit coNtruclia ei cir ai !' .'ita.ea scnsurilof. Este vorba 1nsä de o tuare de pozilie so_ r rlri ti ftentalä inrplicilä, dizotvalä iil sräre1ie epicä, .levenirä ,'i,!hlitate de exDfcsie a a.esieiü Niciodaiä deci tegenda n! va rr)rn.v'a opozilii hinore (stricr psibologice. tärir o ancorare in ' , . ' ) i d i ! a c e n s l . i rc a u z ä , e a s i i m a i a p r o a p e d e m i t , d e c i t d e r)r!m. Legendele ciocirliej se inlemeiazä pe arthohiite projan / 'rffrl : .io3 / sus. Icminih ti €rotjc / hascutjn ,i non_erotic ; aceca ' , uni.ii aseazä roarä isrorjsjrea in .i!fut axei pur / tmpur rli,iilzmeuicurai/spurcat, a l b / ! o F u ; I e . i o r i e / c ä s ä l o r j e ). r ä , fiNioarele se nasc in ürmä unor tniimptäri alaic pe an1.in;mie r"'roc / slibiciune : fäiä de impärat / fecior orfan, prinlesä cio_ / r,,n, r.estieiu sociat / säräcie, celere bucuie / $reririä /.rrt, l1,ntN ci of.rä o hodaliiate de .j.alioDatizare.. a realului, rr rrfü cn e{Dlicä (pfin prezentalea odginii fabuloasc) chipul spe_ ( Lc de 3 Ii ät diverselor etemente din universul tncotrjuräto., r!.nrJd .i dä sens fi umänizcazä luheä. tegenda (i.c. Iunclia te_ irr,(lnrä) solicilä. ca o conditie ..sine q!a non..a elistentei sate, .,!111i(t)e. .olectivjtätii t.adiiionate Aceasla e.ceptä, dacä nu chiär ,' !vriftrl po. al legendei, cel puiin elicienta semanticä a istoririi ci: läfä a-i .,ontologiza'. spuscte (ca i! cazut mitu.itor), ea ,iiri n! lc tupc tolal de reat (ca tn cazul basmelo.). ^ttfet spüs, ,'r"l solicili c.edinta, tn timp ce legenda numai acceptarca; I','r'nul se dispenseazä de aceste atribute. impticind numai soli, rrrrlinea, dispozilia de a fi ascultat. r)feDt urmarc, legenda fiinteazä tntr_o zonä de timitÄ, tnrre | '.,,noscut 5i cunos.utj crezut fi necfezut, real ,i imaginaf, praci r I fictir. De aceea, a$a cum rclevä Silviu Angclescu : ,.ade_ 1 i,1 ,(. .rnsl.uctriilor epice de riptrl -leeendä- epa11in ficljunii ', \ r't ralori de grup, leactivate de accideniete reintilnirilo! cu , 'iv.rsd lizicj a1e cärui detatii sint invesrite cu alte semniflcatir l,r'il c.le imediatc, proiectärii lor pe ecr$Llt altüi Frtiul ci legenda, de$i nu coniine adeväruri verificabite em_ r,'fi., ^ste Lotu$i crezuiä ca adeväfatä in mediite ei de circulatie ,r "rc"i o pozitie rmbivaleniä, DAtoritä acest.i poziiii. ea bene_ i" rza de ud pfestigiu aparte (in raport cu alte genlri ale titc_ 'rllrii orale) relevihd totodatä o mare vulnerabititate la fs.torul I 'nrr Asltel, spre deosebir€ de basm, care, Deiiinil legat de o 6SirviuA.gelescuo , p, cit,rp.244 girdi, se poaie p€rpeiüa murt realilate si de un anume mod de a pe mafi spaiij, leeenda' depinzind de circüla -.i r""" t' n** rnentalitate, dispef€ {orj se anumilä ilc o ranre .rocarizaUire"ti conlerä spriiinüi $i arii n1ai nu acestea cind atqnci eroOeazal ei ('ä sumeniele ile lalidjtate necesarc ln consecinlä difuzarea oljg'ne de o anüde concret ;enn llobal ce lcagä un lenomcn la deveDnea labuloa:ä) este nqlt mai liniiatö, iar rczistetta - m|rt mai scäzütä' menlalitäle de ".*t.."t"tic r" i.i""i.a, ' anltm1t€ Accast; släbiciunc .lerirä din aceea cn ,.rafiot alizind äle cülrürasegmenie ale r€alului prin tiltrul anurnito! categorji 'äre o susue terüeni cit arnbii timp aiit subzistä legenda Iului, I ' co1 'm o d i l i c ä ' i l o r t rolJui r: lrnteaTi 'a s " dalol e g e n d e l o r ' r t r ' b u l t L : l e ci't; o\id u B:rlFa.o1(d''1 povestiri : acestor inerentä condiliei ..tliiniitice", reaze tocoai lpge'ds ä '5ra I eap_r"tvPadi'ä in . . C L ms e v t " , -..'1. ." " o . lpo'r'a/' !"gFnJs cä aldrpn noal' t: d"cit 'gtiinlificä" de pe q adeväratä, jnlfucit ea oferä o explicalie pozilie plivile_ anumilä pozitie culiuralä, avind, prin acearta, o cu excepfia Fovesttii' ca'e giatä fatä de celelalte specii nafatile, i n r i m p r"ri adevärale' n r m a i ;r inde d" i."neaca i e t n a a r ac e l u r r l c c r e z u l i , l e g e r i l a d i p a r e s i d ! p ; t m p r e e itrräri se iraDstormä tn al!ä specie ( ), dar cel mai adeseä' prin cä "ttiinlirireste ireparabilä'"? ;atä uiituii, ca o recuzitä ti"" tot"tn.itt"t amintit lnlelege oblieatia povestirilor etiotogice emde a Ii o ,,ttiinlä" (in sensül de cunoaqiere' ralionalizare) ln de luare Dosesis efica'e piricä a reaiurui, un sistem coerent 9i si semniflcare (in consenscu vaiofile li etosul unei col€ctivitäii par_ istoric ilelelminaie) a univ€rsului inconjuräior, in lntregul $i lrl ' r e " u o a i t € F o ii",r."r:'t|'" ."'" M''rune da carp lrpbuic cü se achitä Ieeendele srtecific, mentät conteltul 1o. cuitural 9i maximä conglijnciozitate,cu maxim nndamont' Asa cum spuneam anierlor, ',ialionalizarea'ploprisä de le_ gende se dezlolrä prin jocul categoliilor epicului, prin logica edii iiciitor narative. La tenelia acestei construclii stä o 4hdiosie intre j".omen orl pro_ o R . d r n i t ;d i m p - s " n . a r p d l u l u :) i u n . n r r e caz, a aduce nein acest c€s cu1tLual.A "raiionaliza" inseamnä, lä normä abaterea la logic, ilocjcul .unos.ütul ia cLinoscui, totül in riflutea unei nole comune (evidente säu latente) cate ilumineazä dinir-o datä intreaga zonä investjgatä Ceea' c€ ln_ seamnä cä in sislemele de gindjle tradiiionale, aharosia \t1deTOvidiu Birrea, Falctrotul rolnAnesc,Bucure$i, Ediitra n c r v a ,v o l . L l q 8 l , P 5 2 Mi- ,LLn.5tcimportante roluri cogntive. iEsenlial esie faptul cä ana_ r!'rir iii asumi douä funclit, una explicativä Fi u.a normativä: .. .oriide.ä cä prin analogie realitatea nu numai cä se exptici_ r ,7.i- da.j prjn chia. acest fapr, devise $i controlabitä.,,3 Spre . !!npi!, un lapt straniu Fi nelinjttitor precum €xistenia unui j iirDiter care träieite nuhai sub pämini, devine controlabil ]li.rtall prin ipostazierca cirtitei ca- sorä jncestuoasäa Solrelui, ,'rllrmnatä sä siea mereu depäriatä de acesta acelaFi tucru este i , , , t r b i l D e n t r u ' m i r a c o 1 u l . 'm t e r j i r j o c u t d i n t r e b i n e c u v i n t a r e9 i rl,-rt.ür ii acordt un statut aparte, care explicü eenezänister'oa.,, i a.esl,ui aliment ; aparilia cumva actireasci a el'ocei1or, cind ',,r!la e incä ,,in putere,' ti lnbeaga naiurä doäfme. devine jn_ ,lirlibi11 ($i controlabilä) prin de\crterca tor ca doi copii prir',r,, su.prin$i d€ o vifoüi1ä in pädüre Fi metamo.fo?ati de iirln tlls in flod t.a,m,d, obs.rväm deci cä leeendele ;u lasä analoAia ,,raiionalizaroaLr' ir s:are nudä, nu prezinlä .,taiDa,. realutui print.-o ecuaiie t)'.rlo..ä directä {ca in cazul ghicitorii unde rot o analogie der ,n,s.ä:r:io incifrare sjmplä, concisä). Din contra, legcnda desr ,. !r'r fe:alia analogicä intr-o suitä de evehimente ca.e, pornind , rr o s'tualje, aparent fäü leeäturä cu reatul invocat, conduc, ti ' tlaDslormäri sugesrive,la o stare de maximä apropieie de .r. sie. Astlel, lntre dragostea dintre fiut ZefiNlui $i Ileara Co_ . rreria ri shiocei nu existä, tn sinie,ntct o legäturä; lä rel in1.!e r,li rfümoasä Fi.indunicä, intre hotul de cai ,i cuc, intue o mamä ',r.ocare $i mac etc. Dezvoltarea epicä duce la convergenta din_ i ! aceste fiinie imaginare 9i obiectete reale, confedndu_le priri!.1o., prin lnlänfuirea diverselor tnilmpläli, arrjbute, siäli sau ,,lirni analose cu cele ale tenomenelor conclete expricaie de Lr.rsii povestire, Aqadar: datoritä maStedi copiii fug de acasä rea., clnd "se luprä mai aha.nic frigut cu cälalu_ ' ,' i .ilpiii de zmeu, ägresionatä €rotic de acesta, atinsä cu o ,,'ifi nlroriiä de siDge, tara cea frumoäsä ajunge inlr_o srä.6 , rumplitä spaimä ri disperale: häftuit de lupi {ciinu tui sl. , rfu, ci.uia a indräznft sä-t fur; caii) Fi de ücuricr (care tumi,i ' I in noapte ca sä-i descop€reäscunzätoa$a), hotui se pireFle ,rir. dc binc incft sftntul rlebuie sä reculsä la ulrimul mijtoc ite ' | | ' . o n ' a : s A - l o b t t g es ä - S i a.at. singur lo.u. undp se at ä ; ''"r i ilnt rare ti-a rrimis copitut in a.! sar. dupä mä.ai, ' '"i , i - r ä i h r l r 2 t e .1 l c a u t a c u ä t i t a . r i c ä . t n c i t n d tin" sc.ma 'rlemo Guideli, La route des morrs, pariq Ealifions ilu Seu , de miräcinii .le pc cimp 9i, ln Iuea e'. arrilge cu tälpile 'im- pe o Pini in acest punct naraliunea se clezvoliä (in genere) jnreNenmä1cir ijreascä, Iärä mari ruperi de regisiru epic, läIä supraratürale ; ea esie nLvada6 de tii labuloas€ ori inlimpläri tracorcr.t, cle date exlcle asup.a lieiii satului, I hentaliiäiilo! alilionale, a Dormelor ii latorilor care ghid.azi deciziile indivi C!nllolind cursü1 cpicului, alegind anumite dului qi cde.iivilälii. dispunere a rolurilor narative' perlormcrir functii 9i o a.uditi povesliri de Nai ma.e sau mai njcä prin rcuiii,, legen.lelor au intinilere, sä orienteze etolulia personaje)oi cäfre un punci situll la ,marginea" analoeiei iniiiäle, acolo unde {irü] istoiisjrii fue_ buie rupt ti nrlocuit cu ur elemeDt nou, in misurii sä sieüre saltül uniiicaior. sinte2a ceLor doi termeni ai ccualie! prinrare lü pov€siirii asemenea schinbäri de regisüu 'nteriorul uni!ersului C'I prin introducerea operatorüor narotini sjnt posibrle numai mäi äd€sea aceitir sinl rcprez.ntali de meiamorlo?ä binecuvintäre, blesiem. vrajä, päcälealä, erorre. intfecere etc Desigu!' cel mai elicieDl opcralor este melamoffoza ; eä uDette idealul povestjrii cu concretut reälului : .a sn scape de aglesorul erotic' lata s a preläcut in pasä.e, pästind hajnele de atunci si paiä de sirge .lc pe ele ; la le1. copiii rcbegiti de frig se lranslormä un asein ac€le Ilofi cäre apar nereu la vrernea iernii. lrinlr de meDea act brutal, ru!! de o.dinea cotidiänului, insliurator Doi obiecle 9i noi ordjni, se exllicä originea unei Iorme a rea_ Analogia lnlui, alribulcle.ei specilice, rosLuL Si locul ej in ltrte (chipul pasäre inlfe o conoeri) ni com{pornitä de ]a obseNalia portanenrul) ci qi o ipot€ti.ä iatä. ingroziiä fi ätinsä de slDcc' a lost ilezloliatä intr-o lovesie jusiilicaioare (cum a ajuns o Iati oarccare inrr-o asemetea jpostazä) tt apoi, prid foita (in eealä mäsurä d.reglatoare ej reglatoare) a melamoflozei, ä fost topitä nnr-o singurä unitate, Acesi operator laciliteazä sjnteza djntre .ele douä entiiäti, electuind prin anihilarea ontologicä a lneia ti promovar€a unei alte exislenie, traflslerol dä caliläii de la -ärhelipul" imaeinar ]a fiinla realä. Observim deci cä el stricn .,rind{ialä" unui nivel i] leg.ndei (cel aI Dovestirii propri!_2jse)- drr refacc rosrllriie in alt Dlan legeodar, pinä aiunci subiaccnt : accla al delinifii lumii cöncrete. naratili ln acelati trod lunclioneäzi Si ceilalli olerat.ri Uneori ei se asociaTä metämorlozei, alteori apar izolati -ß11.1 sf, Pelr'ü il bl€st€Dä pe hoi slL se txädeze singuf ti sir se preltcä intr-o pasäre cäre ti strigä mereu buüelc: dracul blestemä albjna 14 .a oamenii sä-i mänince sci.na, iar divinitatea canonicir o bnecuviold ca aceaslä scirnn sä fie dutc€ ti hfäniroare ; btestemat de Noe, corbul i$i schimbi culoarea peretor din albe in ne(fe i vräjit d. 'aDa somnutui" Mitru se muti in alt tidp, $i, srrigitrdu-Si mereu fratele pierdut, se preface in cuc; päcälitä d. zaicä, turturica nu invalä cintecelc päsäritor $i rätnine cu gtas hoDion, suDärätof eic. Da.ä aDaloEia inremeiazä jn planul de protunzime (lr acela a1 togicii populare) mecanisDrul tegendetor, ope.{to!ii sint aceia care, in p1anul de strprafalä (in aceta al desfä9uräiii epice) permil reatiza.ca ei, adicä lrecerea de la narativ la real, translerül de atribute 'dobtndite. de srhetipul ideal prin dezvoltarea povesti.ii cäi.e fenomenul, obicctul ori vietruitoa.ea realä- Prin u.Dare povesteä i.verseazä procesut anatogjc : acesta pofnea de la obse.vatria reahlui {ji stabilea legäturi htre datele tui Si unele conjunituri $i feple did lumea socialä 5i umanS ; erricul incepe cu prezentarea unei situälii ohetresti, ii unnäre$te evolutia qi transfo.härjle li coictuzioneazä pfj. äsocreree ei cu planul concrer!lui, prin transferalea utopicülüi It roDringeil. Folosind o sintagmü dtn limbajul ast.onomic, Dutem defini a.est Jenomen Drin,,mitcarea lpärehlä a eDjcuhi,i. rlra .um päminteanul arc impresia cä soa.ele se miscir Fi el stä pe löc, cititoful de legende träie9te cu senzatia cä poveslnea curge spre un Ceznodärnlnt oarecale, väzut ca o consecinlä neaSteptatä a dinamicii naraliunii. In Iapt, r'n planlrl logic de profunzirne, codcluzi3 (intemiain pe aDalogia initialä) ,.pre-exista" voluielo. povesfifii ; ace61a se consiruienie de la ..coadä spre cäp., liind rodul aelectärii tnei anumit€ slructuri epice in lunciie $i la cer€fee deznodänn11L11ui deja cuoscui.! Aleg.fea dezvoltärilor .pice crtc ghidaiä de cerinla ca ele sä conducä spre acel linal in care .$ul Drincipal ajüDgc in posesia tuluror carä.leristicilot (asigural de opcraitorul nafativ) cÄire termerecesare saltulti .u] real (care, in planul sub|exiullri a ürmärj1 mercü, ca o prezeniä vie, activä, mjqcärea povestirii, aqleplind .,coacerea" ei pinä la ir\d.plinifea conditiilor pqse de analoeia pfima.ä). Tipurile de av€iiuri alesc si puse in joc d. epi.!] Iegendai r.pfezintä .,locuriLe comüne alc Dovesljtului lraditional, adicä ,,äcele eicmente aie unui lcric cultural, sinCufele resinliie de et i"mut saiului de odinioarÄ n.MC.) .a apte sä inlesneasci anudile tPcntru äcest aspeci vczi, pe larg, M. Coman, Mitos ti Epo', op, ciü,, p. 129-130, 171-1?4 qi 212, Iorme de comunicare".lo Ceea ce inseamnä cä in sisterrrui 1eg€nci iocur dar nu povesiiiea (in sine) conieazä - ca in basn * dinire povestir€ (planul de su$arelä) ri optraiiile nentale presupuse (p)anül de profunzime), djalecticä sübtilä plin care tealul in urma incadrärii si analizätii sale aiunce sÄ rie,.mlional. prin sisiemul logicii näralive - iogicä bazatä pe ordortarea elementelor in coniieuraiii de tip meloDimic (coreläfi bazate F€ succ€siübi si interactiuni) $i de lip metalofic (coreläri trazat€ pe Astfel. d€$i la o pfimä vedere pär simple $i naile 'poveili' desprc natufä, izvodite dirir-o gindire,inlantitä", ne6rjjntificä, incapabili sä släpineascä abslract realitatea, legenalele ni se dezväluie. la o analizä atentä 9i lipsitä de prejudecäli, ta u. inslrüment comple* de jtveslieare a üniversului inconi!*ror, ca ün sislem extrem de sübii1, cu o logicä 9i o coerenlä reDarcabilä, capabil sä satisfacä n€voia d€ ,,,ralionalizafe" a uDiverB!]ui amb'anl la paramelrii Fi in slilul unei anumite meniälitä1i, ai unui anumit mod - determinat istoric - de a concepeviat4, d€te.i!ea, rosiul lumii si al omului. I{gendele lopulare rorräne$j din a cäror uriasä varietate volumul de falä prezintÄ doar ctteva ipostaze. relevante atit prin subiilitatea deüersutui intelectuält cli ri prin frumusefea .onstructiei narätive - ne dezvälüie arti_ culaljile ul1ei gindiri poDulare iscoditoare,subtile, aient€ la amänu!rele realului. lä conexiunile si interdeterminärile cultura_ lului, o gindire aflalä. intr-un cuvint, in deplinätalea pdteiii It profunzimii ei, MIHAt , o S i h i u A n g e l € s c uo, p . c i t . , p . 2 4 4 COMAI' A. LEGENDELE FLORII,oR ILEGIiNDA BREtsENOCULUI] Pe cind v.rcau turcii, P:rginii, o fati:r ducindu-se in jlu oidurc si cul..- r {rr-i, dL:rn,lnii din vJl' vJzind-o (izul in:c' Lornit ln Iura "pr" ei. t'ara, d. \primj, a iunchi ri r i"cnöur , ." ruÄa lui DLrmr)'7(ucu atita cr^crint.l.in;ir p;n;;rr rl .-r .l"cihis:i a .nqhilil-o . Djn corFlrl €i insä. a crcscut la suprafatä berbcnoc D; ^ceeä tetcie cind se märiii. din bcrbenoc i;i fac cununa ale mireasä pe cap, ciici e din fatri, spune poporul stüdü ln lolclor' r' ELENA NICULITA-VORONCA POVES'IEA BARBANOCUI,UI Cic:r fra un om, c:rruia ii zicca Toa.l.r Bärbänoc, tare bopat si tarc norocos si ü)ilostiv, $i riln de bun ia Dumnezeir. ci' cc cerca, ce dorea el, to.ric erau dupä \'oiä lui' Cu ioate astea cra talc ncmultunit Ar fi vt-ut ccva li n_ar fi vrut, mä .oq, ca tot onrui s:rtril dc birrc. ii care, deli nü I doare nici un do{ct, totusi parci'r sc simte boinav, 'oarci ii lipscstc cerva. intr-o_zi se intorcea cl. l:1 tir{ accsii. Era frumos in ziua aciea. Zi dc prim:ivttri. (ind ride cimpul de verde si floare si cind florilc, ca trozite din un somn lung, bolborosesc povcEti tainicc, neinlekrse dccit de näzdrilvani Si de ie1e. 17 Si tocrrai trecea pe o cär:irusä cc o fäcuserä oamcnii pe hällrl uD€i arituri, m:irginit de un pirii$ cc culgea dln un izvor de la poalale unui huciu verdc, cc sc veclea pe un deal inverzit d€ curlnd, c:r un ostrov in mijlocul Lrnci apo mari- $i piriul, ca o topirti scitpatardin gura unui dusmän, fugca pe sub icrbufi ;i Ii{oaze, repede ti sciipitor la sorro, invtulindu-sc in hutboanc, cothd ire dupar iciburi . i h o l - ! " n i . i , ^ I . . d u . d i n n . u p ^ l , t . r r - r n i r o r . ir,n .. ' , 1 i - n l " u ' 5 " i n l i l r ' ic , r ' r n . . r i p . c p , . . . . , , , i . z . n . r p . Fi apa asta o $tia de muui ani, onul; pe acolo, o äpülrase Fi bunica lui. Bunica lui nurise, pnrinfii tui aiiiderea. Piriui iii schimbase cursut, i$i preschimbase rnati;i tot tratia. Asta pe lineä viata lui searb:id:t de. m ritor, ii des tepta in cl o lurnc de ginduri $i icoane: copitäria Si tin€ relea iui trecu€r. copiii lui, ünii nici, aitii nari, bätrinotaa .o ii turnase un smoc de pir slb iD {runtlr;i moartea cara avea sä vie si sä i inchidä ochii pc vcci. Toate erau cum .f.'u. pe 1.. f. '^ ir{nl-cni. .J l.-r irdlr\ \rcn]ci; inrp_ I . - - | \ l l i d . 1 , u i r t c l . p ; ,t c . i . . , a r . | \ . , s c f i c i . p n d r r r \ u l p:istrari.i, dar nu inlclcgca sä si moarrl_pentru ce aclunase cl atitca bunuri, ninca aga de bire, iti fäcuse gospodärie de iji-i meargä vestca. ca sä rnoar:!. sil sc risipeascä toate in urma lui ? Sä nu se $tia cä in satul cutare a tr:iit un Toader Bärbäno. ? ,.Bine, ii zicia un gind intclept in cl, alar au sä rämiic la copii. La copii ?( räspundea e1 räzvrätit. ,,Dar ce folos dacä n-am sil i väd .u cum träiesc, n au sä auzä cuvintul meu povätuiior. Ce am s.'rJolosesceu, chiar clacä ar aiunee si impärati, dacÄ eu n-am sä-i mai väd_ Au sä i v.1di ü IRnF. Ilorile prim;\erii. soirclp pF -.r, dä..u n 1m s , | \ ' i d C n m i f a c F U : O . v F . n i c nL u u r i i c r r i c o t i r d.,li l rm,a.d! ce mai tr.iti cind vi3.r r.r ^ i)a dc \irrb , C , ? o h ! D o ä r n n F .d e c e h u s r n l u n p i r i i i , . i p o r r a äl fi mai fericit. Ia uite-l ; ied i se pdnseserä turtrlrii icmii de barbä, si imbätdnise cä nu-i mai auzcatn glasul, si azi, c!lr].a dat de soarelc primäveriij s-a curätit, s a spälat, de plrci acuma s ar fi narscui De co )1u-i $i onul ca un ptuiia$ ? Sä vie o vreme ata, sal nlr i rämiic decit osul, $i sä batä peste el un timp, in care s:i inceapä a se inbrica in un chip de om mai mic $i mai tinär. Cc bino ar fi atunci, cind orhnl avind o viatä träitä, s ar fed ;i de gre$e:i si ar träi mai bine !ß t8 Asa girldea BärbüDoc in gindul Iui, cind decdatä ii r:rsärirä in cale doi nro;negi: unul nlai inalt, clr o b:rrb' Iunq:r Fi albü pinä 1a genunchi :i imlrricat cu c lljubea lungt Fi blänitä, $i altul, rnai scurt' cu un fel de sirai pe l]l. ce p:irea sluga cclui dintli. - Buni ziui, rnoticilor - llrari ornul, scotinciu fi cr"r ciula. - Mullornim d-talo - r:,spunlcri ei. - Da jücc+ro ? - Ia de la tirg Fi acurn mi'r duc spre casä ii i/'rcmri mä gindeam dr ce e viata asta. Un {lcac; nici r]u f1ii. nicl cind ai träit, nici cind äi mürit. Ce folos car:trc onrl avcrc, sft se lä{:rirscti $i o nlie de ani; ncvastä' coPii, dacä tocmai cind e lumca mai dragä, 'ätunci vine moärica fi i Iace sfirqitul ! - Apoi ratu laci c:l te Plingi illaintca lui Dun-,ncZ'II sfintul - räspunse cel clintii molneag - pentru c;1r' Luie si intelegi; pämintul ista e mi., oamenii se irnrul" i i - l ; r r e r td ^ p , " l i D , .n 1 " , . i . l r ' l n l i ' t . . . i d - r i j n a i n t ä d. p o iq i . d c : r . ^ e d e l u r ' h,qdamr:r,n ar Ji 1a o leacil dc pjnc. - Atunci de c. nu {ace arsa-- r:'rsl)unseBärb.iioc plDä ]a o vreme si ne lase oameni, de acolo sä ne pre_ iacir in vtco buruianä ceva. car. triieste cit lunrr'x - Vra sä zicä ai vrca si trilier:ti cit lun]€a ? - Da * räspuDse ol ul - a: vroa si ;tru ce se \rl]r petrece pl_rü la slirlitul iulllii. Si carn ce ai vrea sä iii ? OmüI sc gindi, s"'uiti la norii ce se duc pe ccr Si ii vcdea pc unii intr.+1i cn riitc ostroavc muntoas'r li deo' dati d;strimiDdu-sc, !o uit:r fi Ic piriial, ri gräi : - Eu unul a9 v.ca sir {iu un pirjinl, c:1 el cürEe cit lum€)i1 si in drumrrl lui nin)ic u I stinghcr€$te li l'ecle atitea lucruri: llorilc ifi plcac'-rcapui lii lie udät' de un" dele hri räcoritoarc, ierburilc sc tltru in l:rturi' sir se ducä mai departe ;i el (Lrrge, curqc voiosi siiltind din Fjairä n1 piatri, pini in apa c.a rnarc, d.-a.olo dä ir alta lii mai satc ti cle acolo in cctateä cea rnar''' n1arc ii vcdc tir{uri:i unc'Lesc nahlnii tartc airclc clin lu e, marea, ii stau la slat, ba dre norccul sir irlconjoare lurüca Iäri multä bä- Binc, omule - fäcu no'sneagul - Fie-ii voia impljnifi | in lof sa1 ori, s:I te ingroaPc, sä te hodir:eFti tt 19 tu dc atita zbucium omen€sc,cu un at1 inaintc de a muri, inir-o zi cind te-i aüa in gr;rdinr ta, ta v€i prclace intr-un pjriia$. - Bogdaprostc - gräi ]lärbänoc ca usurat de o maro lrcutate - där mä rog, D'ü ti fi d-voastr.j Durnnczcü cu Siintul Petre ? . Insä moEnegii, cind bäEi bine de searni Bärbänoc, pie,,Numai ci Dumnezeu cu sfirltul Pltrc a fost.,, isi zise .l si plecä a(asi ;i träi ornlrl rnutti ani; ii atbi pimt ca .arna, i se slibirä putelilc, sitllte.l sfirsitut apropiindu-se, dar lui nu-i päsa, qtia cä pr€fäcut odati in piriia9, avca sä trÄiascä cit Vavilonul. Atita cä avu griji sä spuie gi babei -.i copiilor, ca sä gtie ce are sä Jie cu-el,_cindo fi sä moarä. Si :rtr-adev;r. inrr-o prjma\.r. ,, p. , ind "p attd j 1 -.rä. J.nr rr. numdi ,^ "im{i .: in..p. ä ^p lnpi ^r un bo: de i)nr:it si cä picioarele lui se prefac in äpä, de acoto trupul, incet, incet. Stdgä ta copii, ta üevastä, sä vie. Cind öeia iciirä din casä,Bärbänoc era un piri4 cc curgea fäcindu,$ drum prin_ iarbä. pdn arätrrä-$i töt i$i fä"cea virtoj, io rupca,,le ducea la va1€, ia vale, tot Ia vale, pinä ajunse ld o ,lpi n ärp. Arci "ra un piriu c.rrn p,inr"i cu z;bmo! .l ' il l n ar. 1oäle p rii"..lo ce dädeau in el .,i cu ^ars worbea si cu ele de rninä, de git, so ducea ca Ia nuntä un- Cum.väzu piriiasul minunea asta, hop si el bobildio in apä €i, cu cetclalte unde, glt la vate, firind si häutindD r r d , o d ä t 1 1 o a t r". u p : f l u t . n , a p , s " o p r i r a s i s e r n l r i s 1 i . J . l n l r u n l o , . r i . r ö I n m l j t r " u i i q r a ri t a r d " p J ) . r n e p a lä lol ir. äsr .ä äpä nu rrili r\ea Io. pe und^ sä trea.ä, - Vdi - roori p r,ä.ut- undF am ä.uns: Särili, onmeni bnni, de mä sc:rpa1isi dati-mi drumul ! Dar cine sä $tie cä el e oat ? Si a9a a fost sitit sä stea pc loc, sfätuindu se vleme indelungatä cu celelalte ape, .F. dp f;cul. Si nu gas"au nici un mijloc, cäci nu vedeau prrn zrLl.nicj cpa In,i sl ,bi borri(icj. Cpr.at-ru loate col_ tudlc si nimic. Zidul eri prea inatt. Atunci piriul hotäri cu toatele sä stea, sä-qi rnai adune puteri de la matcä si numai a-cainceDuräa-:i umtla piepjurile. a se acalara p^ mrlurr a impjn-4 T Llril! ..frpdelinduL Asra n-ar fi Jost nimic i_dar intr,o zi se pomenirä cu niste Jemei, care p r i n s e r ia b r a I 5 r ' ui . i i . , r ä - r n e p a) i t o o i t s i a u m J r _ drrir cu . n^p3 roir" äpd ,i ,u unplut-o de nämol. Asta 20 a fost pe nealteptatc pentru bictul piriias ;i poate acolo se in ou. , J." ,r' r o ,'i r' li u Pl di( ri.rc .r_o miri a D a .d r ü u D r r ,r l u i I . f . . r ' d d , r r r r 1 u n o l t d e , ' i d : i ä r t l l r " , d i n . ; 1 , . . A l ' - .I i z i ' c p : r i i r s u l .. . b i r . , l am scarpat'r$i fugi cu rl--,rlaPiriuhli ia vale, huind 9i chiuind de bucurie. ln adcvär, vizu cl nrülte lLrcluri lrunloäse, dar Si uftc Ajunsa intr-un tirg. Aici \"izu case mari, oarneni mulii, muzicä, zgomot carc i luau auzul lsi care l_ar fi inveselit, dar toate canalcle de scurgere didcau in e] qi toate murdäriile se aruncau in apä 9i asta ii fäcü piriialului viala de nesufcrit Si se tinguia jalnic, cä durör€a hri ajungea pinä la inima izvorului Si se vedca tale nefericit 9i pizmuia toatä firea, dar mai mült pe ni$te brazi din preaj_ mä-i, ce-Fi legärau capetele la bätaia vintului li tot drepli erau qi cu cäpetele lor inalte par*i xtingeau cerul ,si vc deau tot tirgül Si attc locuri pinä dcparte. El se gindi : ,Ce bire e sä fii un brad inalt, rccinic verde, iarna, vara, Si cu cit imbätrincsti, cu atit creqti mai mare J<imai {rumos(, Ah. Doarrn., i: n a un brad La voiba asta, ceva se desprinse din nouri ;i piiiiasul cum sc tinguia cü ochii spre ccr, v;tzu chiPul moqneaguilri care ii fägäduise cä are sä-l prefacä in piriias, ii ii zise : - Ei. omule, nici aici nu !i_e bine ? - Nu, Doamne - gräi piriiaqul - uite ce imi poate vraIa. - $i piriia9ul, in lupiä cu zoaiele tirgului, i9i cintä cele pätitc, T.1tälui-Ceresc. ' - De, vad ..i .u - ,,i.e mosn,i:ul dar rl:c:. ai - De, päcatele mele * täcu omul - dar am $tiut eu - Si-acum ce vrei ? - Vreau sä mä prcfaci intr-un brad, cä poate mi-o fi nui bine. - Fie.li voia |,nplinit;. 5j mo:ne3Äul,circ nu era :l.Lul de^it Dumn'/eu in c h i . e p o r r t d d l - 2 ., u u n ? i m o , 1p l r n d e r n t e l " .t i d i n d d , . cap ca $i cüm ar {i zis:,.]asä, las'cä te-i sätllra tu de deSedäciunile omenesti(, in vreme ce piriia9ul, chiar in [rädin3 luj, .o pr.t.', J .n un bräd inall ; se uir; dc u . i e d c a l o a t e i r n p r e j u r i m r l e : rn u m i i p u t . r d c b u c u r i e 2l 'lnsi intr-o zi, nurnai cc vcni m:'rrc o ploaic ca acc.a, cu grindin:r -:i un rotocol dc rint Si undc n-a incoput a trrislli 'qi a pocni in copaci si unclc rlu n1i I insfaci pc brad |intut jn bralele Iui cete ncbunc ti undc nu incl]pu, nl.iti bade, a-l strin(e Si a i zgillii fi a i rlrpe clir rinrürclc si unde n-a dat.si grindinr s:r-l scuiPc in obraz si sarI iovoalcii cu triste bucifi de ghcati, ca acelea? inceput a cl a tipa li a striqa in ajlitor toat{r ncarrurilc. Dar (ine sii-] intctcaqri ? N.rroc c:r furtun:L trccu mai iutc ri nlurai asa a sc:rpit. Soldit, ciufutit, isi scuturä ramurilc dc plonic si incepu € sclifosi 9i a se väicarra: - Brad mi-a trebuit mic si iiu ! Doanne, cc mri {ac €u acum ? De va mai vcni un vint ncbun ca rnai adineaF lca, mä duc pe girlir. Acun v::Ldeu cri n1ai bino c sil Iii _vint. Cä vintui e n1ai tarc ca oric€. Ii troce pelte nouä täri si märi qi nici nLr i pasarnici clc \,iclä. Und; c piedicil, dä btlzna si trece in lumaa lui si undc nlai pui c:r tofi co pacii i sc plcacä pin:1 la pänint ?... Doarnne, {ir-mii mai binc un rint I in . r ii Jro;n.rL r \ ' ^ r b ar . 1 1 . o p o _ t . d v l i d gul iar i:i bägä capui printre us.i ;si inhcbä i - Cirle plingc acolo ? Bradul, carc stitusc cu ochii lä c.r, ii varzLrse si grii : - gu, Doamne ! - Da ce este ? - Ncnorocirt mare, catä jos nuDai li tc r ti; m-a ,ncno.ocii un vint ncbun. - Si acum ce mai vrei ? - intreb.ir Dumnezeu. - S; n]ä laci Si pe minc un vint; poata oi nimeri - Amin | - flräi Dumnczeu Si fäcind un semn crllci$ cu inina, bradu] sc ii prcläcu intr-un vnrt, fi cc vnrt ! Omul cind se valzu vint, a vrut, ca suflet ce era, sarse .arate mai vint dccit toate vinturile ; s a umflat odatä in pene, s a uital la copacii cc abia sc legänall dc suftarea Iui r n _ . . , ,1 . i u n d c n a t n ^ c . u l i b , r . . i , r u r r b l i r l l z n ä c l c rqlo pinä colo, turburind nourii din cele patru pägi ale Iumii si unde n-au venit nistc lurtuni ca acclea, si undd -t'I-au t.lbärit noüri pc ci, cLrgheatä Si äpä, vreo douä siptämini, de ajuns€se bietul vint väi de capul lui; umbla p n ploaie mai mult plingind rsi cäutind cite un adä22 post : dar unde voia sä iDtre, i se inchideau usile in nas 9i ptnreca pe afarä zgrebutit, rugindu-se pe lä fereslre : - Faceti vä milä Fi pomanä 9i li,saii mä 5i pe mtnc micar in tindä. \|nr. inn I nr"]'j:I: D . , r d :r - r I i 1 r ' ^ r r f :l l r " ' . i . t r r n p i ' r l r rd. . r Ana.|..i, v()1i iarna coa cu vjscolc si cu onlät li bietul '.'ht umbla vcsnic cu spiDärca plinä de qhealä 9i cu barba plinar de tu4uri cle gheati fi cäinindu se pe sub streafinile caselor ; iar intr o ;i o Jrili räu. Carzusezilpadi mlllLi, cenrl se Siersc dc nori, din rritlzänoapte bätca url vtnt r.rcc li plin de dutnatnkr Si sc latcuün {er dc crapau ouile.o:bului. Mai atos intr-o noapte, bictul vint avca sij moirrar; stelcie sc uitau la pämint ca niste ochi de ;tinä !i pe uiiti nu era tipenie de om $i era tirziu 9i ulile toate incuiete ; iar pe claniele utilor sc Prinse ghcata. $i el nu ärea nicäieri irn.tc s:r intre, ci ateareä ca pisirilc da 10 casri la casii, de Ia pom ia pom, gemind ti dirdiind si cleodatänu mai putu alerqa, ci incuindu sc intr-o clopotni!.'r, !o Puse Fe grnduri l - Mäi, ce am täcut eu ? Cine m-a pus sä tnai c€r si asta ? Nu cra binc s:l fi fost llloft ? Acllm mri hodi n,,an. Wu, z:[r, narc c defc]rttliciunea on.neascil; ce e asta sä su{eri atitca $i tot sä cei sä trariesti ? Ntr. znu. mai binc de ltori;uite, elc mor toarnna.iarna se hodtnesc in mornintc pe sub zäpadarii triicsc cit lümea. Cc bine ar {i sir Ii f0!t o floarc ! Doan c, laLlnl o floare I La vorba a!te, o fer.astrr:t.lin cor sc dcschisc Si ün cap cu nilte late ctc -!:tintsc ivi- Hai. cine u.l:i ircolo ? - hltrebi el. - Eu sint, Doalnüe - rtlspunse Bärbiinoc - gi cc vrei iar ? - Si mi pr.laci in flo:1rc. - Iar, frtte ? $i mr'rcar ]a miezul noptii mr mi dair pace j arn trcrbfi. Cc floarc vlei sä Jii ? IIai spune r€lped€t c:l c flig afar:r :i trebuie s?iinchid geamul Doa[rne - zisc Birbarnoc - sarmä faci aia o floare, circia sar nu i noari ridicina toamna, ci cum o da primivara si invie iar. - Ei poftim - ii zise mä tul imPärat aI necunoscutrului lumea piere ti lui ii viüe de petrecere, aSä intr-o' doar;r. Ia ascultä Bärbänoc - um1ä ristit Tatäl-Ceresc - eu n-am timp de joacä cu tine, iti nai dau ün soroc $l dc acolo, poti sä te tunzi, cä nu-ti mai tac voia. - Doamne - se milogi titiind Bärbänoc - mai fä-o pe asta, incaltea s:L nu fiü cu banat c:r n alrl Jicut {l li ü-am dres. * Bine, fie-li pc voie si asta, dar sii Stii cä de äcum ri-ti iei o edjä cä oi mai veni la glasul t:ru ! Asta-t intiia 9i cea de pe urmä oarä. De-acum, Ia vremca de-apoi. pinä atunci ai sä te p.efaci in o floare, cu frunzele tarir lucitoare Si care sc tiriie pe pänint si s:i cresti prin qrädini si prin locuri umbroasc. O apuc:t z:ipada ti nu moare ;i tot frumoasä icse friri a Ji scmänatä ; 9i s:r ti zicä tuoä bärbänoc. Si Dumnezcu inchisc geamul, iar vintul s1rstrecuri sub zäpadä $i stätu acolo ascuns $i cum se luä omätul :si dädud ?ele dintii rnze plimäväratice, el se ivi schimbat intr-o floar€, cum o sorocise Dumnezcu $i lumea ii zise bärbänoc Ei se vede pdn grÄdini 9i locuri umbroase. De unde se stie, dacä m-ar intreba cineva de treaba asta, nu as putea-o spune, da cicä in r,.remeade demult, umblau poveqiile pe la case $i spuneau ia crcstini ioate 1.,:nela 1 u m i i .a o J r n . n : i n r a , d o b i l o a . n lr . i i b u - u i ,n i . lor. $i pe senne cä a fi spus-o qi pc asta pe la noi pe acäsä cä mi-a spus-o ii mie mama, ia eu, de cutn am nlincärime la lilnbi'r. v o spun ii dümDeavorstri, iar dacä o ;tie cineva mai bine, s-o spuie s-o aud fi cu. Pone$r . 'ftotilor, lDRAGOSLAV gurä 9i-i chinuia in tot Jelul, pinä ce intr-o tjunä demlneatä ii alungä pre toti de-acasä. Väzind brebenelul precum Si ceilalti frati $i surorl, cä nu e chip sä träiascä la un loc cu mama lor vitfiqä, päfäsirä casa pärinleascä qi, apucind care incotro il duceau ochii Si picioarele, se impräitiara ca nistc pui de parturDici, in toalje pärtile prin lume, ii dc-atunci Du mai Stiu nimicä ünul de altul, nici nu s€ mai pot intilni. Chiocel, väzind cä copiii säi au llrat lllnlea-n cap de räul sotiei salc ;i cä nu se mai intorc inapoi, s-ä Jicut alb ca piiretele de supärarc si, {arri sir mni intindä multä vorbi, cici n avca cü cine sä-$i puic mint0a, a plccat Si eI in unna lor, ca s:r i cautc Si sä i sirinq:i iar:Lii pre toti la un loc. In zädar i-a fost insä toat.i alcrgaitura ii cäutarea,,c:rci nici pinä-n ziua de ast:rzi nu i a mai putut afla Incotro vor fi apucat Si pinä undc s{: vo. {i dus cei trci frati !i cele pätru surori ale brcbcnclului ti in ce loo anume se vor fi oprit fiecafc dintre dintii, nu se qtie. Atita se $tie numai cä brebenelul, cind a v:'zut cä vitriga ii alungä au nepusa-n masä de acasi Si c.ittrcbuic numaidecit sir päräseäscäca.sapä nteascä $i s:r sc ducä in lume, s a fäcut niai intii ro$u ca para {oculLri de minie, apoi älb ca päretele Si pe urmä galbcn ca ceara, dc supärare si arsas-ä dus Si s-a pierdut intr-o pädure intinsä qi umbroasä. Si de-atunci floarea brebeneli.Lluic de trci feluri : ilbä, galbenä qi rotie. S. FL, MARIA\ .,Junihea litera.är1, 1905, (Banat ?) BREBENELUL Drrcrrr^^ Brebenclul [...] e fiut ghiocelului. lnsä el n-a fost singur la pärinli, ci a mai avut lncä 3 frati, anurne: cocoFelul, fragul $i pipigioiul, precum si patru surori, anume: agriceaua, miciuneaua, rujila $i viorica. Murind maica sa si insurindü-se tatil säu de-a doua oar;r, vitriga fiind o femeie foarte cärpänoasä si rea, atit pd dinsül cit $i pe ceilalli frati $i surori, nu putu de lel sä-i 'suiere si de aceea necontenit ii batjocuria cum ii venea la 21 <r D - D, .l t,r r.h.r -I .$ A A fost ci-a Jost, cä dacä n ar fost fi, nu s-ar vmt povesti, cä nici mie nu mi c drae a minti, ca Si Ia purece a säri, din päriete in päriete, dar mai rnincinos o fi cine lr -o crede, A.fost pe vrernca aceea! cind ficcare sat isi avea impäratul säu. Erau atilia impäraqi, de nu-i mai puteai nu- mära : afar:t .lc saie, mai ivealr si p.'rdurile irnpirati qi incä nnD.irati de cei tarj, de cari toati lumaa 3c älcun dea. Adecn criu pe vrcriilc nc.lca pildurile pliüe do zmei, cad, cind le l'enea pofti, coboralr 1a satc :i fäceau päcoste la oamcni, fürindu-lc fetclc.ulc rnai frumoase. Pind€au zrncii dupai elc, cirld mcrqcau dupä ap:t la izvor, lc Prtndeau in brate fi apoi car'i-te. b:rictc, crt ele pirl:t in {utldul pidurii, in clesi$ul coprcilof, la cürlile lor c€l. {ru moase, clc unde nu mai putt'au scripä, (lacä cumva atflrc voiiic D-nr Ii Iost in st.rro sir kr scrPc, onrorirrd Pc zmci Dar ;i voinicii, cci ]n.li nrulli isi ]äsau {'iolancle p acolo' cä cle i oc],ea vrco zmeoaici. ii omora pc loc, ori ci de nu-i omora, de i lisa sri se intoarcir de undc au venit, ii fornleca, de pini-i lumca nü nrai era om la loc Era r:rlr pe lrenlea accca, dar cra fi bine de onnrl tru'nos I'o vrcmea accca triiia ur1 in]Pirltt intr-o larä li nnpäratul ac.la irvca tapte {cic. Li-am Stiut;i nunelc, dar i - - , , r ru i r , , ' . i r u . ' J " , , n , . r , , r , n . , i o am uitrt, cä o chcna BrinduEa. Frumoasc craü tus lcpte fetele irrp:'ratului, nu i vorbä. dar ca ilrinduis nu era nici una, cir cr:r ca o cruc€. Tus ;cpte crau fci€-rl pi"rr. tus lcptc dc rnr'iritat, 11 tüs scpte umblarr pclito , clar nici una nLr voia a sc tl1.irita, tort.'vrcau s:r ratmi)r;r t.t ie:1o Vczi bine, c:r clin vinä cra o lircatir dc batr:i, crr'N le tgt ' Dra,la mam.i Inindrä tati, S:r ltii.um c mrritxti, Scdcrc-ii la rnarta {alii fqi lj-ai Purtr l'tia' ''ll \ ' r nr ' l i j r ' Lor lc cra qroazri sir sc nrÄritc, .u foatc c:r qind ar f? a!nt. Si bictul impirratul .ra n:rc'ijit Po fctc. .i nu vrcin sä se nlirite. so i(.mcr c:r li a ieli numt]lc cr:ts Jftc baLtrinc, d'rci i:i cla to:rli truda s:'Llc indr.rPlc.e sä se nrririte, ci vezi binc, ctc ai av.ä :apt{r f.te, chiar impärat si fii :li te pui pc gindu.i. Fclclc in lrrni s-:ru gindit cit s ar.rgindit, äpoi au rirsprirx irnpriratullli äla : - Ne oDr m:rriia, tati, dar silitc nü, numai .luprl cjno ne a Pläceanou,t. - Fin .i .,,i. - ,,i-. r ),rärul nurnai i vi n'Jdtati, cat bnre vedeli voi c:l cu sint bitrin, nu;tiu ziua 26 si cc;rsul cind voi muri i atunci ce-a ti dc voi dc nu ti avea b:rrbati cari si dcic picpt cu qr.uiitilc lunrii ? AcrLm s-nr fi m:ritrt, dar stili v.,rba: lmäriiatu a;n '. m riar;l p l ' l r . i u s .j . , r a , u , r d - n tr nici un pctitor. Cc 1]ra si frfir ? Si trimitar fle vorbä ? \i In ! n, r li \'",t .. . , ",. r'.,. i I' ru lrd . pe1r3s.; fctal.i, s:i fi lost .hj,rf .lc impirdt, inpl€teau cosi!ä aibä, d:'carnu lc ccrc nnrc. Dar dä Dumnczeu, cri un irrP::rr:rtdil) satul vecin face o petrccrnie cu voio bun:L;i chcrrri ti pe imparratul äst 'cu feple fetc. BLrcLui. lr)r, cri arolo s-or intilni cu {eciori ni la o pcti. Sc tii q.itirii toatc iruinos ;-sc dust'rä la voie bun:r. ACcci acolo .rr arlllnxti to:rtri lumca din laptc t:tri : {ccicri ii {etc, m.inc :i ptir-inti, ioti trlu ,r.olo; c.i tiücri jucau ti-,si pctrcceru ca tincrii, iar bittlini s.r uii-au la ci cu läcomie Si povcstcau din vr.nrilc cind eralt ii ci iineri. de le 2blrrda mintca dup:r joc. Cind era colo ditrii miczul noptii, sc auzi prin cu.te o duriituri, dc nici ciruta lui Ilia proorocu n-ar fi duräit rnai po{aD. Toli se spr:rimintari, dar indatÄ isi veniri iarä in firc, dupä ce trccu duriiituri, cä nu linu mult. Dupä cc-ti nrsi petrecurä un scopot de wetne. gäzda casei ii chernr"! p€ toti in altai casaria cin:r, unde craü intinse mesclc, ca la impärati, cotca. cu tot fcliul de mincarri Si beululi ti se a${rzar;rci la mcse, cate dr]pä ranq;i dup.ä i'reCnicie, dar tinedi ca ei, sc puserä tot un fecior Si o trtä. Lirllli Brindu:a incar sc pusc un fccior dc impärat, trumos nurnai ca el, cu mLmcle Busuioc. Cum siau ci;i sr osDiitau, rnai mincau, mli qhlrneau, ca tinrrii, numai !irq.r.i d{. scamri ci o päreche de tincri strcini. un fecior si o fati, r1u-si rnai luau ochii dc pc ci. Cind biigaf:i una .a asta dc soam:i, atit Busuioc cit si Brindusa, n]ai cä inrremenir:r $i numai feto fctc tipau dc näcaz, cri p€ ei ii rDioneazä streinii ac.i doi si i or cleochia-Da iari iFi ve-)1irl tu {il"c, povestirü n\ai dcparte. dar nu ata cu voie bunir ca p:rnr-r-nt.-äccca.cii strrinii cci doi tot lä ci se DuF,i cid:r ai jucari un irc, douti fi colo dc citlä ziuä, s. gartarä dc cale. Sufo.ile Brirldu;ci !i cu tatäl ior, tc rnid cun iqirä de la joc fÄrä Brindu;a, cä ea bag .seamä povestind cü drägutul ci, inci n-a blgat de seamä ci ai lor se duc, d€st,rl ci cind vedc cü ai lor is duii, dä sä se strccurc prin multim€ afarä la cärutä Dar cind fu a{arä, numai simli cä n€qte brale tari o ridicä de sub- s:ori 'i o r^lrFdPpp cäl ci du l^ copila tä n:ci nJ apucä a . f l i - r - v . , r d ,. r n d " i e r a . u " l a n o r i ( , l ä r e p p u n ( a l n;zdrav nr 'i linulr .1rins In braL^ d" fF ;nr rl c' | ''rein, unde ii ameli'biata fatä Si nu mai Etia pe ce lume-i. Si oare cine o furase ? Uite cine I leciorul cel frun.Ios. calc se uita dc la a1tä masä tot la ea, cind vorbca cu Busuioc; cl cra tll1 zmcu, venise anume la osp::lt cll soru saj cl ca sä fLaleagä o fatä lrumoasä, iar ea ca sä-'5i aleagä un juna. EI, zmeul, fäcu duräitura cea mare la miezul noptii, cind sosi, iar acum, cind a ridicat pe Brindü9a, se intunecase curtea, de Dime nu rnai väzu nimic un scopot de vrene. Soru-su, zmeoaica, insä isi'pusese ochiütr pe un tinär, Pe Bosuioc, d;rr nu se putu apropia nicrdccit d€ el, sä-l riipeascä, din care pdcin:r se i\toarse foarle süpärat.'iciiträ casä. Dupä co se lnai lumina, dupä ce trecu intunecimea ce o ftcuse zn]cu1, se dcznetecirä osp€ciorii, dar'pe Brindula nu o ailarä nicäiri, nu $tiau ce s-a putut intimpla cu ea, cii ei nü varzurd cind o fura zmeul Cäutatu o_au ca pe aclt, pe tot locul, dar nll-i 9i pace Acum inceFurä sur;dle 9i tatä-so a ptinge Fi a se däoli dupä €a' de gindeai cä s'or präpädi, dar toate in zadar; dar Busuioc - Nu plingeti, cä ori imi pun capul, ori o aduc, de nu vie, mäcar moartä. Nici nü mai m€rse Busuioc p-acasä, ci luä uD cal de . la träsurä, se sui pe el 9i hai la drum I N€mincat li nebeut, a meß o zi de varä, dc diminealä pänä-n ßearä; ( ind ora pe in.ai_al",aiunsolr o Inargine de padure. undF era o cis!ioari. Obosit ii llamjnd 'um era. \F ru "-i de stäpirlii cäscioarei sä t gäzduiascä peste noapte, cä are ctr ce pläti, dar miez de merinde pentru cl, ori fir de rutrot pentru cal nu are. Gazdele casei erau ncscari creliini ale treabä li oämeni de omenie, deci il läsarä bucurosr nu pentru plalä doarä, ci pentrrr facere de bine, cä_i pomanä sä scuteqti pe cei streini qi sä saturi pe cei fläminzi'' Bä_ garä darä calul lüi Busuioc in poiatä ii-i dädurä iarbä vercle din grädi)rli, de gindeai cä-i nrätasä, iar pe Busuioc ii puserä cu ei la masä $i-l ospätarä cu ce li'a rinaluit Dumnezeu. Cinind ca oamenii, inhebärä pe Bosuioo cä 28 in ce cale a plecat?.Iar €l le spuse din fir in pär, toate celea ce le av€a la inimä, Atunci stäpinul casei, dupä co cläti din cap, zise : - In mare len]n ti-ai implintat säcurea. voinicc I V:id cä etti zdravän Si voinic, väd cä ai inimä de romÄn, dar temu-mä cä-i päti-o ca 9i alli voinici, cari mai cutczarä a trece in tara zm,:ilor. Nu-i vorbi, drumul nu I ai r:rtä.id ; nurnai asta-i calea cea mai oabli pinil-n lara zmeilor, j ^ " n " i I i i n d c äi ' a l ^ r o a b l r . l . d u , l - 1 . i i I o"rir^ :i o fi päcat de voinic ca tjne sä piarä färä vrcnre. Mai bine intoarnä-tc, fätul meu, do undc ai plccat, cä mai slnt cle {ele-n lume. ti-i gäsi una poate mai frurnolr:,:'ldecit c'.rea ce li-o furarä baleie de zmei. A9a gräi omul, dar Bosuioc spuse verde-n buze, cä ori aflä pe Bflndula, o ili pune capril. Atunci, zise omul : - Dacä-i lu$ul chiar intr atita, minc pl€acal des de d i n - i n p a t ä" i c u p j u l o - u l . u i D u m n " r c u . \ c i a u n ; p p ; n ä pe-nsärate la Baba Cremen€a, aceea €ste cea mai vestitä fermecätoare din lume; de te vei $ti püne cu frumuielu pe lingä ea, mai de-i vei da qi ceva ciDste, mirä-te de nü-ti va folosi c€va! ci nu i atit dc raa pe cit se vede de hidä, numai sä o qtie omul lua eu frunulelul; eu o cunosc ti de n a$ avea mine de mers lä tirg, a; m€rge sä pun qi eü o vorbä bunä pentru tina, cä-mi e milä de rin.rel.Ic tal.. si Ip .i,rt. ni.Fii d- ,,n"i. Dupä cinä se culcarä Si adormirä toti, iar cind se mijea de ziuä, Busuioc fu in tälpi, mullämi gazdelor de buna Irrinire 5i hri la drum. Llupäco-si f;.u lr.i cruci. ce crec tinii cei buni. Calul fiind bine hräüit, dimineata frumoasä, merserä ca vintul ; cit colo pe la ojinä dea la casa babei, unde trase oblu in curte qi lcga calul de gard- Cind dä sä intre inläuntrlr, nlrmai vcdc ietindu-i inainte o bab;r strimbä ca o secere, bätrlni de clnd iumea $i hidä Doamne, de ciuma cä i ciumä, dar c .ujä pe lingä Crc- m€nea. Cum o vede Busuioc, indatä-Fi ia päläria fi i dete binete cum qtiu eI mai Jrumos, ba Fi mina i o särutä, desi era rece ca un Sarpe !i uscatä ca ün gätej. - Sä träieFti, voinicc - ii zise baba - hai inläuntru mi spune, ce vinturi te poartä p-aci, cä Stiu cä numai ii de Iiori de cuc n ai bätut atita cale, nici D-ai venit sä mä vezi de frumoasä. Sj inträ Busuioc inläuntru, adecä acolo afiä o fatä 'de parcä-i vinea cunoscutä, l.umoas:r fatä Si zdravänä $i 2S ca se uita luDg lü €1,ca ;i oind I ar cünoa$te.Dar dupä ce intra inläuntrLl, nu rrlult stitu fata ä.i, li li lüä riimas blrn dc ir babri, irrr brl)a o potrccu pin-afarä h poriitri, undc mai stätu.ar o krac,r d.r vorbä, ca inuierile, apoi fattl se dusc in lreaba ei, i:lr baba intra inlilnDtlu lä Busuioc: - Ei, acunl s:t nli spui, voinicc, cc vinturi te poartä pe iici ? -- D:rpoi, uite, m:ituir, afa inn partit, cä un cine de zmfu mi a furat dr:rqula, ciriar cind icscam do ]a un ospart;numai väzuftim car!e inturle.ar.ji cind se desbezna. ca nu cra niciiri, do parcii o nr{hiii p:rrnnrlui; al1l pioc:'t,.bar voi da de ca, !-o aduc vkr, süu noärti, dar - Ei, dragul lncu, in qrea crlc ai pornit, dar vid ci eiti onr, nu tuti, ti-oi rrai ajuia Si eu si ti a D-rai ajuta $i Danüezeu ti doarä-doarä ii scäpä, dup:i cum !i äi pus qlndul; dar cu totuFi mai iirrc a-l sta si'rto iirtcrrli dc undo ai venit, car in tnerc lenrn ti'äi inclcFtat sicurca" 1t s or punc multo ispito in cale fi dc nu-i Ii tot cu ochii-n pattu, nu o si scapi\ r ' 1I n , . | . , r u, . , p . - i i . r . o i c j u r d . i . u . . i mai nult m o ajuta Dlrmnczcu sfintul, carc llie cä nlt ulnbl cu strirnb:rtate, iar pentru ajuiorul dunritalc, bine !i oi pl:ni, där nrai bruDros ti-oi muuilnt. Cind auzi baba de platä bun:i, Dumaiilccit arurci c:rr, tila $i bobii !i fäcu cite vräjituri tlia, apoi leeii calul voi, ricülui clr nifte r:i.täcini lornccatc si zise lui Bu,lrdoc: - ^cum poli pleci intru noroc, ialul de rusine nü tc-a 1äsa,dar i:rt:l ti spun I fii om I Acusi vei ajnDL.ela podul crl de li€rr, carc duce in tara zmoilor, nu cnmva sr-ratin:lä calul cu copitn irl pod, cä atunci acolo rrinrincti anindci morti; dintr-o siriiur:r si fic dincolo r1e pod, apoi, {ii cu minte. Buiuioc pl.iti babei uü purnn dc {albcni, apoi isi luä rärnas Lun de la ca, in.rtii.car.ahrl 5i clu,to bäiete ! Cind se apropia de t)odul zmoilor, nurnai odatä stringe calul in pintfni si zbura .a o rlnduDical pcsto e1, apoi nleßerir in trapul c.l ]in, nraintc pdn tnra zmeilor, uitindu-se cu bäearc de seanri n1 toate p.:irtilc. Inir o depiirtarc r1]ar., \'r'rzlr Busuioc o cctate cii uü nunte. ,Acolo vor fi sezind zril.iit(, tindi Bosuioe, (i tinu alä inir acolo. Cind cra aproape de cctaie, vizu pe coasii o turmä cle capre li o Jati frunoasä pistoriDdu,le. Fala 30 ita iD bj , aprorpe de clrurn )i Bosuioc ii d;'rdu binete, B u n ' l z i u a .d : q L r i ! Iar faia inci i rilpunse {rumos. cum $tiu fctclc: tsunä si-li {ie inima, voinica ! se mira Busuloc, dc undc cuDoaite el po lalä asta, 9i c..r binc vcdea c;] o cuno:ilt(', si i .rluro;Lttcti grailrl, dar nu zisc nirDic. Si sr mira $i IiLta, ci rlc unde cunoa'stc pe Buluioc, Du vrea siF;i creädri (,fhik,r, nu putca.crcde sä fk aceia pc carc ccrca dc h biLtrl Crcncnctr s,r i i nducä, crcdoa cä nun.ri sciu11;ini cu cl. Apoi itllrobil pc BusdUnde uDbli p-aci, voinice, cil p aci rar sc vede citc un om pämintcan 9i carc vinci nu sc prca intoarnä, p-aici ii rämin ciolanele. - Am venit, dräeutä, sir m.] baq !1'rgä, doar m o bäga d n m l u l c . l . r - ' " c r ": . ( - i l , n - 1 " , r n ' r : . Bucuria fctci cind auzi cä s är b:iga siugä, cä ca era chiar sora zmeului, ea iL ochise la osp:rt, .a :fuscsc in ceea zi la baba CreDrenea,sä i-l adücä cu farmece;i acum credca cä fannccilc babei t-au adus in curs:1ci. Dcci, räspunse lui Busuioc : - Tocnai in bun timp ai ninre t, c:1 n-ilveln päcurar la capre ii uitc €u trcbuic sil umblü cü .ie i rämii la n'ri, ci ti a fi binc. eu sint sorii la donnul cnftilor älora, ci"rcr'leste imp:rratul zmeilor. - li mri spuse fata cä frai. so nu i acas;Ldar in scurtir vrfme va sosi. pcstc douätrci zilc. Asa rimase Büsuioc slüq::la zmcu, adcci päcürar lä caDrele lui i ziua umbla ]a capr.c,da. nu sinr+u, ci tot cu M,irr:'iia. adccä cu sora zriclrlui, cir asr i cra numele Jetci, ri toai;. ziua povesteau da dra'losto. El sc latceacä-i place de er. iar ca i spuse tot cc :ru ci. tol cc poatc fräte-so ii-i spuso Si despre Brind ta, ciFi Ia ei inchisi, cä fra1 ,,.fur',.d, l, un^,n I Acunl er;l Busuio r in.redintat cir so a{lä aFoape de iubit: llri, di{r nu rtia curn ar ducc-o indärät, ca nu cumva si-ti bunar capul. Doci sc pLrsc a se face ci nici de nuine Du i-a auzit ni tot cu biniEorul o lua pe {ata de zneu- Odafl, intr-o zi, zisc drträ ea: - Dragä stäpinä, trebuie si mcrg sä-mi caut arlt stäpin, ci väd cä Jratcle dumiiale Du nlai vine; sä väd, vo- 31 ieste mä od ba si sä vild ce simbrie-mi poate da, cä eu sr'nt fecior särac, färä simblie nu pot sluji. Atubci fata se supärä grozav Si p nse a plinge 1i a zice cätre Bllsuioc I ' Nu merge nicriiri, dragul meü, cä aci, nümai dc voi.,tti, poti sä fii stäpin in curtile acestea, cä cu am parte la ele ca li fratc-mio, iar rnic mi-e drag dc tine $i vrc,ru sä-mi {ii sot pc toatä viata. Dnci ti cLr a$ voi, stäpinä draga mea, numai cit e llrcrul tare cu anevoic, cä dümniata eiti stäpinä Fi Jatä dc crai, iar au sint un slugä särältoc, venit din altat lürne. - Nu facc nimica, dragul meu! cä eu te fac donn ii stipin, te imbrac in haine ponlpoase ti facem o nnrä cit sä se ducä vcstea ii povestcn. -tl blnc ar fi - zise Busrdoc - numai mai este u n r , i . c a il I a l . l c d u m i t a t . i r \ e n i ' i m d o n r o r i .. . i ^ splrnc nevasta desPre nunta noastfä, - Ei I ba nrr, nu te teme, cä cind a veni Boloboc, Irate-mio, tu te c npäne$le ii i taie cornul de dupä cap; ciL intr-acel.-i sta-rtoatä puterca, iar Brindufa, ncvasta lui! va Ii bucuroasi ci poate scipa da el, cä i e urit ca moarAta se intclcserä ei ti Busuioc se imbräcä in hnine scumpe impäräte;ti Fi inträ cu Märäsia prin toate odäi1e Si väzu toate bunätätile zmeilor, dar cu ochii tot rlup:t Brlndu$a cäuta, dar üu o plrtea vede nicäiri. Vrlzird ei ci ce cauti nu ailä, intrcba pe Mär:isia . -- Scumpa mca mireasä! unde-i nevasta lui Boloboc, cir a; dori tare sä o väd, cä de-o fi sä am pricinä cu frate-to, sä nc steie intru ajutor. Si Märäsia il duse in odaia unde cra BrindüSä inchis:r Si legatä in lanturi Si.o clezlegäii o.]äsa sä umble slobodä, dar de gr:rit ru griia cu ea nici un cuvint, ca sä nu sc nädäiascäMärijsia cä cc gind are. Apoi incinserar o nuntä, Busuioc cu Märäsia, de tinu trei zile, dar cind se ospätau mai bine, numai auzirä ün run.r "i o t.rrrnit.d. Ujndedicä lurnca piere. - E aci fratc mio - zise Märäsia - du-te de-i iqi inainte, ln cu.te. qi ie$i Busuioc inaintea lui, in curte 9i cum il zäri, Boloboc ä zise : 32 - Da ce-ti poadä ccrbii ochii Si cioarele picioarete p-ai.i. Buruioace? - Am venit, cumnäte, cä doarä am Iuat pe soru-ta de - Luat, luit, dar giDdul i:iu c la Brindula mca, nunlai cit culcä-te p-acea ureche, iar fiindci ai cutezat sä intri ürä;tirca $i invoirca mca aici, de etti voinic cum te tii, hai sä nc luptän i de esti un niirulig, te dumic ca pe un viermc. Hai darä si-ti alejtc I - Binc, bine, cuDrnate: mai incft cu urda-n Tuiala fi cu catu-n Fägärai, cä nici tu nu tn vczi a fi lnai voinic dnlLt -i'19, iär däcir pacea nu,ti placc, hai sä lrc tuptäm; ori in säbii, ori in buzdugane, ori in trinti fr:'rfcasch,cuni - Ba in trintä dreapt:r, piept la picpt, c6 voinicii. $i se apucarä ta luptä ca-doi ur$i. Du altminted, si se tdntirir si se nzolirä, pinä odatä Busuioc trintclste pe Boloboc si-i taie cornu din ccnfi. Aiun.i Botoboc a;i crc, pat, de nicj urmä dc cl r1u s a rnai virzut. Bucuda Marar siei cind vizu una ca a!ta, dir bucurie scul.t:i, cici Busuioc indatä ce otnori pc zmeut mcrsc in odaia unde era inchisä Brinduia;i o sioasc sr'iptccc. Dar Brindu|a, zisc: - Oho, frate, cä nu-i aFn. Noi vom pleca, de ptecat, dar cine Stie cit von putca mcrgc cu murgul täu a inträ in grajd gi ia-ti calul zmcului, cel din fundül grajdutui $i cu acela tnai cu spor vom tnerge, $i a|a fäcu Busuioc, luä calul zmeului Si se sui pe el, iar_al säu il dctc Brindusei si nerserä ;i merseri pinä la podul zmeilor, dar cc sä vezi, acolo sub pod cra mama zmcului qi clocotea de ntinic, ca o cildare ce fierbe mai pogan; dcÄbia a$teptä sä punä rnina pe tsusuioc si pe Brinduga. Atunci zise calul ce era sub Brindusa, cäti.ä siiprni \a: - Stäpinä, spune s tpinului sä bagc palosul in coastele calului pe ctrre vinc. ci acela nu tinc cu noi, ci cu zmeii Si cind o fi 1ä pod, tot l-a präbusi; mai bitre yä ciuc cu pc amindoi, car acu$i suDtcm in lulrea noasträ. Si spuse Brindu$, iär Busuioc odati biga pato$ul pänä n Dänunchi, in coastele calului. dc se rästurna intr-uü Fünt ,si rincheza odätat, dc veni miima zmeului sä vadä ce s a intimplat. Cind väzu momjrca pe dobitocul ci cel drag, zvircolindu-se si bÄtindu-se cu moartea, atit se inflrrie, de gindeai cä s:] soafbä de viu pe Busuioc, 33 dar el erä dincolo de pod, undd zmeii nu mai au nici o ^ Ce o fi mai Jäcut momirca,nu itiu; $tiu atita, cä Bu_ suioc si cu Brindusa s-au dus acasä,unde s au cununat si au iäcut o nuntä, cum n-a fost multe de cinal ii lumea. iar dupä nuntä, Dumnczeuli-a inmultit rodul, cit astäzi e plinä lumeä de büsuioc ii brindu$i, cali is tot copiii Si nepotiii lor. ION POP RETEGANUTi ',e1892,ni 3 .,GazeiaTransituniei . , BUSUIOCUL SI_BUJOnuri Cicä in vremea de demult, cind bunul Dumnezeu a fäcut Jlorile pämintului qi le-a inzestrat cu cülorilc qi mirosul pe fiecare. busuiocula {ost orinduit sä aibä floa_ rea rcsi; si frumoasä,insä lärä miros, iar pe bujor l-a däruit cu ftodceLemici. albe qi cu miros pläcut. Si a inceput bujorul a sc mindri cü mirosul säü, bätindu-fi joo de büsuioc.$i-i ziceabujorul,: - Eu sint mai frumos ca tine Mirosul meu place la odcine. Albinela toate vin la mine, iar Ietele mä poartä ln cosite,mä ingrijesc Si mä sädesciD grädinitele lor, pe citä \,Temetu €tti urit de toti I Mirosul täu scirbeStepe oricine. Päcat de floarea-ti rolie co ai, cä nu-i bunä de nimic. Eu sä arn lloarca ta, a$ fi cel dintii dintre llori. dc batjocura !e-i Jäcea S-a intristat muit busuiocul -rar'l r-'r" sä t s"ape de bujorut 5i pl:ngind.ru;a pe buior " S i si batiocurilelui. a j n t d l e sP f p ' . . r . n r ' dr le s f a d r i ^ " . { i : n t r ^ b u j o r t t bucuiocsi nprse s; i jTp,1^A. Si ziso Dom,rul busuio u:ui : -- Bine. Iloarc ind'_,lni(i 5i nerecunos'äIoaro,dc ce p:ti tristS? Oa-e nu .:' nullumir; cu zestrFd ce lr am dat ? Si-i räspunse busuiocul : -- Ba nu, Doamne... dar b1rjorul... - Ei_i spuse pe rind cele ce-i zicea el ii cum se mindrea cu podoaba sa. 34 Si se minie Duninezeu de mindria $i ingimfarea buriorului, blestemindu-t si zicindu-i - Blestemat sä fii ! De aci inainte tu vei purta podoaba busuiocului, pe cale ai nesocotit-oJca sä nu n1ai iti bati joc de celelalte flori. Si d-atunci are busuiocul flori mici, albe li cu miros ftumos, ca räsplatä a modostiai $i r:lbdärii sale. De atunci el e iubit de toatä lumea, pe cind bujorul, cu floarea sa rogie dar cu miros urit, nu e iubit de nimeni, cescind cino,rr nrin liva?i MARIN I. APOSTOLESCU "Calendarul Bibliotecii folclo stice", 1913. . LEGENDA CRINULUI fn mijlocul unei päduri se inälla odinioarä uü palat ve, hi. carc apärlineaZm.ulLi Zn .ilor Acum insä era locuit de o vräjitoare vestitä, de care t r F m u r dl o i t i n u l u l . Z i u i . e p r ' f , L . d : n r a r p e s a u i n p a säre $i numai Doapteä umbla cu chipr.rl de om. Dacä se apropia ciDeva de palat, se impietrea. Vräjitoarga aceasta Iura ii copii. Avca mii de sullete nevinovate, prefäcute in flori Pe vremea acceä, doi copii furä izgoniti din casa pärinteascä de mama lor vitregä. Bietii copii, fläminzi Si obositi, luarä drumul spie pädlrre. Tot mergind, se rätäcid, Si, dupä multe umblete, väzurä inaintea lor palatüI. Fetita, färä sä itie al cui e, se apropia bucuroasä, dar cind lu la doi pa;i de el se pr€fäcu indati intr o floare. In zadar se tinqui micul frätior, cäci vräjitoarea rupse Jloarca ii picri inlaruntrul palatului. AtLrDci biiatul o porni mai dcparte, in lumea largä, singur fi lrbätut. - Doamnc, {ic-ti n]ilä .lc mino Ei di-mi indirät pe s.umpa mea slrrioarä - se ruga cl neincetat. Bictul bäiat. dupä citva timp, f]älnind, i?gonit do toti, se bägä argat la un cioban. Seara, cind n-avea ce face, dardeatircoale p n jurul palatulni, dar nu se aptopia prea tare, de tricä sä nu päteasc:i ce p.ltise surioara lui. 35 Cind luna aluneca uqof de.-dupä nori, copilul prirdea si cintc din lluier copiläria lrd oropsit;t. Ochii i so umDieau da lacrimi. cind isi aducea aminte de ea. Intr-o i,orpr", obo.il \i cLrgindul ld surioarx lui rdormi in p.' dur;. \ i"a ca lrticise prin locLrriIntunc'o-'e :i ci gisisa o floare foarte trumoasä, pe care rupind-o o duse in pa_ laf. Cum atingea ceva cu äcea floarc, toatä vrijitoria din ' d. dimin"dli, inrcpu qr cdurc rloär'a ö-,i'". lr*: D u D - l c i r F ! a 7 i l c , o b o " i t . i f l d r n r n d .o ( r ' i R i l u L b ; i J { rid a ti pling.'t de bucuri". c"ci t rlnLi'rr' t vi\ului 1l'rl n?r cä va scäpapc dr3q3 lui suriosrä Cum a:Lrnc I r palalut vrijiloarei, rcpedc arin\c cu florrea <.a bin..uvrnlJld floarec in crr" era prefictlli surioard lui 9i numaidecit floarea se prelicu din nou in Ietitä. Fericiti, vrurä sä plece, dar, vai, poarta nu se mai deschise, era inchisä Pe veci. Biehl bniat, zgiltii cu putere poartä, där nu putu 5 o deschidä. In momentul acela, vräjitoarea, aüzind gälägia, veni sä vailä ce e. Cum dädu cu ochii de ci, ii prefäcu in douä llori mari 9i albe, cu un miros imbätätor' Dar Si ea picri, cäci tot fairnccul se duse. Palatul se rulnä 5i pc ziduri incepu sä crersca iarb:r. öoui ftori mjri. .ltb. "i inr ". rjlq.riri lin i p, ,rti palatului. nraü cei doi frali plcfäcuti in crini '"'"1?ä,3;'31T,iX; cu Pdsöri' floti ti anirqate' POVESTEA CRINULUI t. . .l A fost odatä ca niciodatä, pe c'lnd treceau pove$tile pe la mama pc la poartä ti pentlu nn cäus de {äijrä ele ii spuncaü mämci citc polojcnii toate, pe cad la rindu-i nri le spunea ti mie. Pe vremia clnd nu crau flori pe iume, zice se a Iost odatä uü impärat si avea doi feciori Ccl mai mic era mai frumos decit ceiälait si mai istet, ba Si bun de insu- rat I insä impäratul, vai de el, fiind acum bätrin, intr-o zi sc hotäri sä-i insoare pe amindoi odatä, sä_Siieie onul de-n Lflj.. )i pe ddtä ti cl .rn: si l. grii : - Dragii lalij. eu am si va go.ood'rasc Dp a,"ea ar fi bine sa1vä cäutati cite o mireasä. Nu zic sä luati pe cutare, ori pe cutare! ca pe ür.mä sä Du vä placä ii sä ziceti, n-ar mai putrezi tata, ci cotrobäiti-o unde iti Sti : da fie de la margiiea pämintutui, da din mijlocul lunlii, de uüde iti crede, numai sä tineli casä ca oamenii, da numai d r ; g u l i l o r p e i r ! , L a c u lV p r d e ' d e l J . n J r ' i r ' . . ' : r . 1 o ' l r ä l i e i . \d ,'u daLi s., :u;ili de bcuj 1lr ', d" Ll .r"rn: nu dc alta, da bine nu are sä vä m€argä fi c piicat dc loi sä rämineli neoameni. - Dai dacä e a$a de räu, tatä * grii cel mai marc - dc ce nü l-äi scurs, nu ]-ai secat ? - IIim, mäi bäi€ti, am incercat s'l fac Si lucrul istä. da abia am inceput qi intii n1i a murit un biliet, care era mai rrare decit voi, pe urmä maica voasirii. lle atunci an1 pus ün stilp de piairä pe ma1 ii aü d.lt Staleti in toatä impäri:lia, sä se fereascä ori Ei cine de €1, Dlai cu liu s . l l . n ä ( . i d i n n ( a m u r r l e! n o l , . C i r ' vfut bictul bunicä-miu si-nli spuic, dar abia a pdns s , m i t . v c , i l . a . ,i s i c l u l f , . n i t i i a - p . t d l i r n F , r n u I am apucat, cä a murit säracul dc tinär la o bätitlie qi cu .ran r)undidF u|l ar'.I...1 Pe atunci pärintcle vorbca Ei copchilul asculla;i numai dacä ii da \.oic piriDtele il introba, iar dacai €rau nlai multi in casä, numai ccl mai marc vorbea; dar toti rlin voia pärintilor nu icgeau rnäcar de i-ar {i ars cü {oc, A9a Si bäietii i:tia, cr.rmalrziri de unclc ca astea, spuserä tatätui lor sä n-aibii nici o griji Si se gätirä de drum. Dr r d", Llc toll^ (-o t -i .)n ul. da d, p..,x1 1,- ,."u ' cä este o vorbä: ,,cind e sä dai p.stc dinsul, ori il cauti, od tc cautä{,. Si au plecat bäielii, cct mai inare cätre sfintit lji cel rnai nic cätre soare räsaro. qi umblarä ei prin lume poeta ani. 9i au dat p€ la toate cu4ile imprirätcrti Si au v:izut tot folul de donrlite, care de car€ mai nrinunate qi mai avute. $i arl bätut toate dru,nurile $i cärärile $i cu qret! cel ai n,are s-a lnturnat cu o mircasä; darrel mai mic a intiüiat Fi o ales Fi o ales Si n-a cules nimic. Ce avea, c:r nü se prindea nirnic de suflctul lui- vedca o domnilä lrumoasä i sc aprindeau cälciile, Stii pe ceas, dupä dinsa $i cind sä intre in vorbä, se räcea ca un fier scos din loc si zvirlit d€oparte. De acolo mai mi_ päleA.e lTijälea si tn".ll, a 'alul +i p" ici li'e drumul la äll; ,e'i. cu toäte äst,a, un lo' ard.a in el voiä ceva ii nu voia, dar ce voia, nici el nu si'da cu mintea. lntr-ün tirziu, dupä ce se läcuse de ris Ia toate cu4ile impäratilor, o porni inapoi acasä,ptin de näduf $i colb. Si €rau pe vremca ceea ni$tc cälduri inäbusitoare 9i o s€cetä Si cum a dat, ci-a pä€it in ni$te pustiuri, numai nisip Si piaträ €i nici un izvor $i i se usca gura bietului bäiet de sete Fi era lac de apä. Si cu cit sc apropia de hotarele impärätici, cu atita i se päreä cä stä pe loc, Si; Doamne cum s-är fi scäldat Si ar fi bäqt o leacä de ADä. ' Da dädu Dunnezau $i dä cu ochii de ni$te munti Si pe muntii ceia erau copaci i atunci simti cä hotarul e aproäpe. €i merse el, merse 9i deodatä dä de ceva sclipitor la poalele munlitor, ceva intins ca o tablä de arqint viu Aicea bäietul lti fäcu cruce: - Bogdaproste, Doamne, cä ani dat de apä 9i se grÄbi intr-aco1o. $i spre bucuria lui, dädü de o api limpede, de i se vedea fundul, drr verde, verde ca iarba Qi intinsä spre poalele pidurii, unde s€ intindca o pajiste verde Fi moaie $i pe apa ceca inotau alene gi färä nici o grije, treisprezece lebede : Sasc inainte, äpoi una mai chipoasä ii mai fudulä ca toate ii dupä dinsa alte sase. De insexat ce €ra, de cald ce-i era, a uitat de torte $i repedo dädu drumul calului sä pascä, iar el se dezbracÄ si düpä cc sorbi citiva pumni de apä. Fi se räcori, bobildic Ei el in i&2. Se scäldä, se cüräti de praf, da cind sä iasä, viizu cä nu departe de el, pe mal, era un stilp de piaträ. ,,Mii, ce am fäcut eu( Si a zis b:'ictltl, te-i mira cä eu rn am scildat chiär in ,,Lacul verde". qi fuqa la stilp I ameti. Sc sc:ilcläsechiar in apa blestematä. Da nü pätise nimic. Bäuse api e1 fi caltd. lnciudat, se mai uitä in apä, Poate era ceva. De unde I Näsipul se vedea ca in Dalm:r ;i doar cälre un mal se vedeaü treisprez€ce 16_ pede albe: una inaintc ;i celelalte mai in urmä. !,Amu dacä a fi ceva riu(, i.si zise fläcäul Ei infrico$at scoase paloqul Ei aFteaptä. Nu se ivi nimic, dar päsädle se auzealr prin päduri Si boarea vintului cu miros de codlu 38 dc brad Si tiniqte, qi liniste. ,,M-am späriet degeaba", i$l 'rrziu Er-i b;i.lrnul.lntr-un ; ,,iätäde (e ilvPsmsä mä tem barrinii i)rid, M3i"d Predcural:-. $i Da u.ili nai sint 5i nunai putea fläcäul de ostenealä Si d€odatä parcä o vrajä il päli, cä parcä toate oasele se desJäcuin el, ochii prinserä a i se inchide. Clipoci dc citeva ori Ei se culcä pe i rod ..i ado-mi dus. Si pe cind domea el aga, deodätä visä cä cele trei. p r " z e ^ e l c b e d es - d u o r e l . c u t . n , , i n . . i J r c e a ( a _ e e r a in mijlocul tutwor, pärea schimbatä intr-o domnitä de toatä minunea, albä ca romanita, cu pär lung invälätucit de trei ori pc deasupra fruntii t...1. Di pcste pärul ccla strälucea o coroanä de aur, avea ochi negri_ ca 9i porum' cris. '.i. jm b.l-lF, .prrncerlele subiiri. de 0nrcl .rd. bräcatä cu un strai aib, numai'aur 9i pietre scurnpe, fi avea luna in piept Si soarele ln spate, 9i s a apropiat de dinsul, i-a pus mina pe ftunte, i-a netczit fata cu mina de citeva ori, dar ii dinsul parcä voia s:i puie mira pe dinsa, dar nu avca nici o put€re in üiini ;i stätea ca rästiqnit. - Fecior de crai, scoalä- i se päru cä vorbeste diüsa. El parcä v€dea tot qi sull€tuL in el sä zbuciuma ffuä sä poatä face o milcar€. - Scoalä - i-a zis - ;i mä mlntuie de vraja care-s legatä. Fcciorul de in p,rat plr( r sp smuci sä se ridice 9i nü putu. - Doamne Dumnezeule - zise el - ce_i asta de nu mä pot misca ? Aud, simt 9i nu pot face ce vreau ! *- Nü ie scoli ? - ir mai vorbi diüsa - bine. Atunci sä mä cauli Ia marginea pämintului, in impärätia taine_ lor. Si zina cu roabele ei plecarä. Aici, in truda lui sufleieascä, isi dädu seama $i scu_ tu nd capul ca. qi cum ar fi cäutat sä se ridice deasupra unei ape, se trczi fi se uitä in jur; nimic decit cele trei_ sprezece lebede ce se plimbau pe malginea apei, Judule' lini9tite, afündindu-se din cind in cind in apä, ietind iar cürate, albe qi parcä ar fi inotat in aer ; cind lii aruncä ochii pe minä, un inel de aur cu pietre scumpe. lI scoate 9i citeste ,Ziüa-Zinelo\ Floarca-Florilor( 9i numai atuDci iti aminti de ce visase. 39 - S:r Stii - vorbi dinsul - cä lebedele acestea nu s curatc. Bino a zis ghictul tatr. Gcaba vorbeam de räu pc üoincgi, ci tot ci säracii gtiu mai multe. Da chipul 2inei i se s:riäSluisein suflet. Cite impäritii umblssc, incli nu i clasc ochilor sä vadä a;a minune ti parcä ;i ätunci sintea minqiierca zinei pe fata lui. , ,,S:Lltii cä asta mi i ursita( isi dädu bäietul cu mintea "Da unde ä fi narqinoa p:rmintului ti impärltia taineior ?'! $i ca si'rnu uitc visul, ii scdse. Se mai uiti ln inel: ,,Numäi cä e o vräjä", ifi zise din-cul. ,,Nul1lai car e ceva adev:lr in vraja asta. Si verlem(i. $i luind arcul il indr.pti spre lcbedc, dar trase in gol. crici lcbcdclc picdr'l ca prin {ärmec Si dupä ce trccu sargeatr,iar sc arita.ä. llai irasc oclat:r, tot ala. A treia oaf.i sirnli cati scacirmina. ,.Asta incä i unarr, iti zise el. Si chipril zinei iar ii vcni in minte ;i ii incailzi 9i se püse jos $i plinse do ciudä.,,X{i duc acasä.(,ili grii cI, s:L-i spun ;i tntii ti dc a fi nfi tlüc s-o gäsesc si de-oi fi anägit, :'poi las pe n1inc". 9i o pornr spre calar. Da dorul. pirclelnicul, tare il rodea. S ar Ji dus de acolo dupir dinsa, insi undc. cä doar din lune a venit ,ci cit a umblat, n-a auzit mäcar vorbindü-se de Zina Zlnelor, Floarea-Flori1or. Da zccc ori s-a inturnat si sc ducä s-o callte 9i de äiitea ori s-a inturnat inapoi. La urmä parc; s ar fi sfiqiat o bucati din inimä si ar fi aruncat-o. se srninci din , i . , N 4 d L r "d , . , , x . a | | p .r ' r ' r . S i t ^ r " u f t ,r u t . : i . i de mi-a iänntri tair lucrui isfa, o si plec in lume. chiar daci n ar scoato o vorbä. Cä a remerii orbul Bräila, da i n , . 1{ . u I n ' p :' i t i r 1 : n e l o r ' : i h o l ; r | I o p o r n i . l , i l r t ^ . . r i l | l . r u r i l o f r r t F l .c ^ l r r . i Ei.dr r..r., mÄre fäcuse si nünta si amtl sta sii sc suie pe scaunr tirii. Numai diisul pri.iljiiul venea singur ii cu ofr.1Llä iqimä. Cind ajunse, s n bucurat bietul b:ltrin, cum se bücurä fiecare pärinte pentr-11copchilüi lui, cind nu-l vede amar De la inc€put, fliici:ul s-a cam siit sä spuic tite dar dorul il pirleä arnarnic ; cite domnite curtea ]üi trt säu, nici Ia degetul cel mic al €rilu de chipoase $i din pricina asta umbla tot {0 cele päerau ia zin€i nu supärat, 1 o t ( u , o i n i n d I m p . r r 3 1 uOl n l o c , i , r b t g ä r d . s e ä m r r r . r b i a \ ' a ; : r a p r i n \ a d r l r r t r , c , t i . n n , ^ c u r r u z i c i ,d o l a I a mai inveseli, da toale nu-i ficcalr nici cald, nici rcce. Atunci il intrcbä ce arc. - Eu ? - ii rrispunsc - n am nimic. - Mäi, tu ai fost pe ,llacul-Vcrdc,. - ii ziso bi0'tri- Din päcate, sä ti o spun drcpt, an iost. - Ai {ost la ,,Lacu1-Verdet'? - Fost... Atunci impäratul isi tmpreuni miinile Si ciizind in genunchi, strisä cätre ccr : - Doamne, Doamne, de cc m-ai fricut; de ce m-ai sorocit in felul ista ? Iloi mi-au mai rämas Si din ci sä mi-i mai iei pc cel mai mic, pe cct mai drag, minqiiorea bähinelelor mele. Doamne. Doamnc. dc ce mi-äi dat si väd ii asta ? gi cum te äi dus ? - intrcbä b:ttrinul, ddicindu-s€ mai iinistit. Bäietul ii spuse, iätä asa ;i asa si ii arätä inelul. - Vai, Doamne - a zis mo$neaqul - parczi änurne a to,t s,ri.. $i cr.rmti-cn -ndi plrtät Cri: r. Arüu, Ft, fr i b ; i c - e . D u . l i u l d a i n F l , . , . c " p i m ; " J c u a r r rr - Dacä nu pot, tatä, am incercat si nu pot; curn vreau sä-I scot, parcä imi sJisii sufletul. - Of, of, ol qi Jlate-täu cel mai mare si ct nü m-a ascultat. Am zis numai ala cI a nurit, dar et s-o dus Si inapoi nu s-o mai inton, s o dus amieit d-" ghisuri; iär nlaicä-ta säraca, s-a pripädit de dorul tui. Da tu arunci inelul. - Tatä, nu pot. - Atunci nu mai eqti al meu - si impäratul pdnse a plinge cu amar. 9i toatal curtaä se sculä pinä lq unul si ostaSi ;i tirgul intreg se burzului ta supärarea birtri, nului si il intrebarä sfetnicii ce e. El le spüslr. Där toti gäsirä cii nimic nu-i de fäcut, decit sä se duci bijietul in lu;€a tui. ln van cäLrtarätoti sä-l mingie pe ghlctul tatä, cä nimcni nu avu putere; da bäietul se ridicä Si gläsui: - O, tatä fi iubiti sfetnici, noi, tineretul de azi, n-avem inima celor de iari. N-avem inimä de piaträ. Avem de carne. Si carnea dacä o tai, singerä. Eu nu mai pot träi; Si dacä nu miL duc la dinsa amu, pe loc, plcsnesc. 4I mare Mai mult cä mi-a spüs cä ii un frate äl meu mal -e clus --- dupä dusa r ri ,-nor'JLul - c' belea Doa,nnc ij;;*. d; vczi ascultä mäcar de sJa!i-a fä;ut. Bin;, du te amu' ce 1e-i Primi tlrrile 'ii 'i.'p;*i"l se sui jn pod. corrobii prin nigr'- lä7i r" fi; I.'o..0 o pcre' e d- lriLr-i ; n'1r vechi lrlädite cu - funie, - lo-1" - ii zise cl - si te du afarä ta cirnp qi le sc.,t.rri-{,i a" ce-i vedea si ru te sperii !i pe hrmä sä vii sä ie väd. s^ Ä - n i a \ ' J l u r d b r ' u l ' " r r r ls i d i r r ' p r en i n z u l n o p t i i p e u r m ä u l i u . u n si p r n a c J p r o . . L . ' o '-t,;%:i, zburätoare. unei nici seaminä nu pi"a ci dädu -"i ,tru.", '1 3l 'u j .lpt . i c_ , l_i ' . in j ß.. rr( l. oo. 'n.., .',prrc - 7it^ di\'ric cu qlrs dF om' pe ".,- "" ,tä., ios. - $i nu te speria' cii eu am purtat c e l m a r'' m a i snirrr' r n r Pe l rl Fl ü i pa lral'-läu p a l i l s ä r as j c e a p o r ' r d " ; l: rpr Tr.t- liu li ,l a fo.r 'e 'i l-au "urninle ascuitai .i a .l (d fo\t i line. d1 c. l. r,."ii"i i,ltii si azi e mare impärat. Numai Jrate-täu' val Ae ci. nu a vrut s.l asculte Si azi e präpädit penttu tota.,,,," anlt da-ä m; \"i ac(ult3' !a fi bine dp line' J'1.-"r, "u. t" i a-.1"rner(a v'i dormi. Mdi inrji 1i-o sä patäsesti pirdÄlnicul de dor' suun ' - Oj^i "u pär. tru ntiu ce mi trace o ata slrä;nä' Si aooi ,Ind aIrIauzil 5i de frdlele m^J ci e insural' pärca '.'a frisc la inema. ?i ner;bdarea de a ävea:i il"i""* .ü -- " ""v*t; mi foc" "a 1i zic sä plccäm chiar amu. - stai o leacä - gräi calul * ai uitat cä trebuie sä te "- vadä taicä-täu intii. - lÄ- -ai ftai"te - li vorbi impäratul - aista de azi inuinte arc sä ti fie Fi tatä 9i mamä Si sä-I asculti, cä ale nu, sä nu ti s€ pare Sagä,cä ce-i päti, n-ai sä impa'tri cu nirlcni. A doua zi de dimineatä, cind ciocirlia o pomea spre vil1lul cel turbat, calul, cu feciorul de impfuat o ajunlpau din unnä. pindili din cap'rl scärii palatutui de tatäI bäielulr.i, car.'cu mina cozorocla ochi, ü pdvi pinä cind nu i-a mai väzut. zare $i au mers ei cit au mers, cindl numai ce väd in un munte; cu capul lui linea cerul sä nu cadä: iar cini! 42 lnsera, se vedeau niSte lumini ca douä cuptoare cu.jä- Oare ce-a fi acolo ? _ intrebä bäietut. Ce.sä Jip ? D^ ämu l:nc-t" bine, c; c" q" vpd^ e stjpinut-tocutui pe .arn cäl^;.n Si de nu i tua :::ilLonur. 6eärna, mergi drept in gurä luj. rn. iloevdr. Fra un s, orpion fiornc : .u läbp d^ ur_ si . I l r ä . d e m i ( J . c . c p d p ap e b r ; n ,i . c , r , r i n dc u o c l r j i . n i o . r . e parll.. cloar_nuä orind- c. \:r d. h. tpallj. D6 rr6cp:l vrco do:rr D n^r hba D" d,n.a ca ci o m .,, .1 pi,,lT'l:-it oÄ.lrecFa \reg ps.ern, dor. inrind.a ii.nba ri pflindca,ca .i cum_prindsoojrlplemlr.telp. iär si o:i-:li.*, treacä pe d6a\upra caplrlui lui \r.o zburdroirp, ni,i Dolrinä. .r^ä .ä pc locurita ,.lc nu .". prF-r \^dn.u "d,.';i;i;ii : rilr ^1ul (u bäi^tanuD l ,r"eu pe l:ngi el o plbinÄ. Alr|ä ca äprop'ar.;si s-orpionul ." Tborsi rji..rflrrca , . r.i lul pirea un vint ce tnfiorrä frunzele. . , i - S p u n e - i< l t i d r i . v o i ^ Är .rtu'. - D"-rni voic, sc^rpionuta.si lr," zis. b;i"tul. - gemu el zbirlind o üustatä ca o limbä _ - llimm I de pädüre Ei scoase nilte ghiare ca niste präjini. - Stäpine - vorbi catut - ascute-li repede palo$ut, cä ai i nu-i de sag ir. qi in vIeme ca b:riatul fäcca asa, scorpionul aloar zim_ _ - Amu tine-te, stäpine * $opti calul _ Si bagä de seamä, incotro m-oi repezi, acolo sä dai. $i calul se repazi, Scorpionul intinse limba sä-l soar_ bä, da.feciorul de impärat i-o cresti. Dih:rnia si o retrase tresärind I valuri negre de singe i se prelinse alintre buze 5i se ddicä in patru labe. Ätünci se väzu cä e lung cit un lant d-amunti. Aice scorpionul intinse o gheari sd-i prindä ca pe o muscä, da calul cum se rcpe?i, c:i bäietul ii täie clouä gheare. Älte \.aiuri dc singe, ca niste gitgiituri de cismete, inecarä loclrl fi scorpioiL gemu, gemü adinc, ale se cu_ tremura päminiul. - Amu repede sä-i scoti un ochi - gräi catul ii in vreme ce scorpionul se räcädui cu toatä strälnicia, sä-i facä una cu pämintul, ca1ul se repezi $i bäi€tul ii \.iri palosul in ochi. .,& - Aoleo- doar a fäort scorpionul- de $tiam cä-mi sinteti de iitia, de mult v-as fi sorbit - ti se täväli cu Iata rn miini de duterc. lns; (alul nu-i d,du r.g,,' Cipul s-oroionuluinr-i lj_,srsT lrPacl i atun i Fl {rar fF^ioru ui de imprrat. si c a u t c s ; I j z o e ä \ ' ä i n f r u n t e ,s i i [ ' ( u 4 l i i F l r r i i : a d ' 'in6'le a d r n c a .c d p ä r e r o \ l " j n t r u n m u r l r Fr j i p i L ) i 'i gcmr de odr{ i pJü-cjl' si " r,)'(', t:.ni d" ströpi rul p e dru( r r ' , u L i i l u l i n d d i r d n u i q t : L. ir Ii fo.t un mul croit prin crcierii dihaniei. Si ncrserä ei, mcrseri, pini n au mai intiinit Dici säte. nici tirsüri 5i au ajuns la o apir mare, strclultä de nisie oomi pinä la nori si umbroEi, cä nü-i mai cupdtldca soäreti tutiina, ii avcau niste roadc de felul ghindci 5i nrare, cä de-ai li pus douä ciobace, sau curn le mai zice, lüntrc de pescari, üno peste alta, numai bine ficeai una cit ccaia r;dului. Ei tocnai jos crau cäzutc lnal multe; iar pe ielilält mal, un palat nunai dc oglinzi ;i in iurur lui rlun)ni ariidini, llori ii verdeatä q.iii cahd - am ajuns Acela e palatul - Stiiine zin.i c:irr-ai viLzntloin vis Eu a$ zice aia;sä arunci ine_ lul in arrar.I'la arc si iasä 9i are sä te cheme Dar tu si nü te duci. ci dczbirat odatä de inel, poti sir te nrtorci Feciorul de impärat f;rcu intocnai fi indatä din palat iesi o domniti irnbiicati in alb;i tot ce efa pe dinsa strll.r:ca. $i tncunjurali de o rnultinc de fete Se uitä spre Dartca unde era 5i ii {äcu senn cu mina; fctele toate j€r icoase basnrlele fi fluturindu-le il chemarä Da calu ii eräi: - S L : i n i r ^n . , r 1 " d r ' - , : N u t d u " . . r ' r p ; n "I N u t L o lrivi r';"ii. Ci 'r ,r. varb' bl:rdr. minl dulc" cä nimeni nu i harn'c si-i rti. gindul ci citcodatä - Nu uita, cailrle - vorbi bäictanul * dr mama moa a Jost {emcie, Si ea a iubit Pc lEta li de focul copchiilor a murit. - Aqa e - gräi o lin Si eu mintc. Dumnezeu -da calul e vorba de zina asta Asta' mäi bäs-o hodineascä, icte, e do cele cu marafctud la cuvint, $i cam nu ltru ce-aro de imP:lrtit cu ncamul tdu, cäci cili s-au scäldat in xpa vcrdc. oameni n au n]ai fost. Ce vorb.rti tu, ca1 prost, ii {i avind tu alt€ daruri" där eqti la rxinte ca ii curcil€. 44 .il $ - He, hei, stäpin€, mi se parc cä tc ai catn intrccut cu faga. Ai noroc cä.lti fcciorul lui tatl-tiu, car z:Lu tlLr Stiü ce ai piti. $tiu cä firea mea de dobitoc e sä nu stie r .rlr '. 9i dc x.c^.t n...I s-; ddu socolerLadr nirnic. Da. zinele tot il chema si zina se fädr cä nloarc. ' Fc( ior d" imD ,r rr : Fr\ ior d" impJrat : - stritl ,r.] celelalte roabe ale ei - vinä | vinä ! cä de nu vii moare, moare... Fie-ti milä de iubirea ei. - Aoleo, cal btestomat - gräi ftäcäut, - m:i duc, nu vezi c.i moare. i a venit riiü c! nu mä mäi duc. ln zadar se ruga calul sä nu si ducä, cä n-are sü Iie, bin,r. Bäietul despici una din roadelc de pe jos in douä ; ma zul il azvirli d' opärte ;i puind cu rid f. 'lpj. hai. hdi. (uno cu m nrlc. o po-ni.pre c^l ,l ,lr mal. -- Apoi mergi sarnätos,stäpine, - grji catul. - ASa r licui -i trilp-räu. - )i plin-:nd calul cu hcrimi. s. N . ,Tocmai(., iii zise feciorul de irnpärat. ,Abia oi v+- Dar, Doamne, cind ajunse bäietul acolo, in toc aie treicp-erac. z:nn, .rau l3 ftori trrr lrup dc om, ci numrj Insi 1,!r avpäu dp lcm"i^. Unr eri mai rnindrä. aia cum o \i_ sase Iläcäirl, asa cu pärut ca tata tui pitäc, ;tlta cä avea coroanä pe cap, cafe cütn il zäri, prinse sä ridä ti gräi : - Vai de bärbatul care se ia dupä mendrete föm;ii si ru Lic cc vr a. Dr amu binp äi \Jcnir.T. a)lept..r, .hii,: 9i tare imi era fridt cä nu vii. gi amu sä-ti spun pcntru ce te-am adus aicc. Te-äm amigit. Du is o fatä dc imp;F rat vestit,.care de cind c lumea, a fost in vesnici'Ldüsmiinie cu strämosii pärintelui tiu si in bätälii grozavo, de se puitia clte jumätato impärätia. TatäI meu, care a träit acum trei mii de ani, 9i un strämo$ ai täu, au väzut cä e räu si ca sÄ se curme odatä toate bazaconiile, au vrut sar se incuscrcascä, sä mä deie dupr:rleciorul strämosului l i u : c l j ru r ä i m D o t J i \ i tn p a m u l r Jr l u , . - r a ; a d " n . r L , j n mine, cä i-am spus, mäcar da m-är Llia, de m-ar jupui. eu nu mä duc. Si nu m-am dus $i-aü pomit iar bätaia. Da inainte, tatäl meu m-a rugat in genunchi sä,i fac pe voie, si parcä il vid curn se rLLga: ,,fata mca, nu mä läsa, nu mä iäsa copchilul mcu sr:rvärs singc navinovat(. Si eu n-am vrut. Iar tatäl meu a presimtit, se vede, c;r nu are sÄ se mai intoarcä Si m a blestemat cä eu qi loabele mele il'.1 si triiirr cit a träi Vavilonril si sä.nu mä icrte Dumne_ zelr,_d;\ciia räminea_bitut, pinä 4u oi preface noujzeci Ei n o u ä d e n " a m , r i d c r s r r n n o : u t u ir i u , i n , ^ a t i m d i d-äg \oarclui :i-inimii. Sr dL.Lr-sd pdrin ele m.u nu li < d mrr. Inror\. lar stllnn.ul tiu a pusriir to-ta lara, de n.a nnr rämas tiinä in vi.(d..i pirrra pe piatr;, din pä_ rrlc !r cdsd, rär nu m-äm drun-rb jn.,Lä^ul verder, cu . n r b c l e n , l c . D r . r . , - n r . r L r i ls i a n c d z u ru n d e v aa l J n d 1ate, pe altä lume fi l11am trezit aice, unde mä ajlu aclä_ D o . ' i ' l n l d r : L l S I i n r " i V r n .r i . " 1 r " I n i _ ds p , r s^ . a ^ c n a .c I drr_ 5^dr.lui .ri inimir._. {toar^d. -i ca probi ne_a pr.l .cur pF noi n..i inrii .n TJofl.Jpoi .Lrzinddc re m_am n r u D . - ' i n . . L J . L IV e r d c - .m i . ä d a t d i r u L d e . r m d p r o _ la.c.r onc.. numai.ä pot amägi urrrasii.tr,mos'utui l ä u q i c i i e h i n b r n f l o r i .p i n ä I t n o u i / e c i s i n o J ; n c a . murr. r,n€ dmr. De nouäze-jti opt j rrn pus bine, a.täzi .u t| )o. InpLr,1p\.numlrul :i ltod-ea ..himbindu_se r . r . - 1 z r n ; . : r . a c u m e r ä I n \ i s r i d z v , r J iv ä l u l e i a l b d e pe oinqr pcste fläcäu si gräi. - Pentru cä mi,ai vcnit la urmä Si ili zice Cdn, ä;a ra tc numesti, singura floare care-i mai lipseSte Sfintei Vineri in qrädina €i - iar cind ddicä vältl iecior-ul de iüpäral era schimbat in o floare albä, ca un pähärut de portelan qi cu loile late, netede. Da in momentul cela, iatä cä ie$i $i Sfinta Vineri din J)alat, clr o luminarc in minä; iar ziira se rusinä a;a de tare, incit se inroii ca focul ; iar Sfinta ii vorbi : - Dacä erÄi mai buni$oärä Ia inimä Si il p;imeai ca pe un_logodnic, te prefäceam iar in femeie, dar asa, sä tc prefaci si tu in percchea tui. - Si zina la asta !_a ni prcläcut in alt soi de c ü, care e crinul ro;u. $i fata rämase tot o floara ca si crhul alb, dar rosie, de rusinea ce o siniti in Iata Sfintei \lineri [. . I Sfinta Vineri avca amu o sutä de flori, tocmäi cite-s pc tot pr"rmintul, dar incä nü aveau miros, cä toate eraß f'lclrter din difcriii oropsiti ai scrisei, c€ vcnirä pe la ,,Lacui Vcrdc4. Dupi asta, se dusa in casä $i se inturnä cu o muitime dc sticlule si pica.pe iiecare floare cite un miros deoteL:l: i"- p. -ri'r todrFrr:ro'urjlo "i smulgjnd cile o floarc, le zvirli pe apa ceea, dind fiecärei Jlori grai, sä-qi spuie tovcstea ei ii lum€, gi aDa ceea cicä e apa Sinbetei ,:l d d il care incirlEe pän,intül li carc lmpa e apa $i toate märiie -iL'ite o floa*p i a pop^^it. i prrai-le, si p unll" s-dd ol a tot Dovestitsoartae1l3 ürmenl. Il.i-hei, dä de atunci c nult Pinä la Domnul Ilristos, cicä Si dobitoacele Fi apele vorbeau, dar pe urmä au amutit ,si n-au rämas decit pove$tile, sä sPüie ele cite mlnunätii toate, intrc cari e 9i povcstea crinului. qi nu asta' mäi Ionicä, mincai o alunir ;i ifi spusei o mare min_ ciunä [. . ,] ION DRAGOSLAV, Poue$tleflottlot. tr, CRINU]: { A fost oclotäca niciodatä,cä ale n-ar fi, nu s ar po_ vesti. A fost un impäral bätrin, bät&1 li bolnav Si avea doi feciori: unul mai mare qi altul mai mic. $i pe cel mic il chernaCrinu. lmpäratul, väzindu-ses1ab,bätdn, c-un pi_ cior in groapä ;i cu ünul afarI, intr-o zi Si_achemat urr r , i i ( i l a - a g r ; " , r : :r * Bäietii tatii, luati Rminte cc vä g,räiesc.Mä vi.lcti in ce hal am ajuns. Minc, poimine, nlr mai sint in lumea asta. Doresc insi clt mai sint cu voi, sä mä ascultati 9t sj h..'i .e vä.ar Fu. - ^n[me ce, tatä ? - au intrebat ci. - Aveti räbdare cä vä spun. Do acum inainte sintetl mari si trebuiö sä lie fiecare din voi la casalui. De aceea, cea din urmä dorintä a mea cste si vi insurati li aia sä carnosc$i eu soarta ce-ati avut-o in lurnca voasirä. Dcci plecati in toatä lumea, sä vii alegefifiecara sotie qi o adu'-t c^li ai,i. ci Ia.. .n nunrj . rn ,-i bin^ ci lrun' ,(. curi Sadoomului bina si curnu i lä-satde bunul Dumnezeu. Clrm veti face, ata vcti traqc. Oricum va fi, nu veli avea cui sä bänuiti. Eu nu mä amestec in alegerea soliilor voastre, nici citu-i tlegru sub unghie. Mai tineti minte una, sä nu uitati. ln drumul vostru ln lume, pentru cäu(; nu cÄrecum\ä sa rdrcatovar;lelor vorsl_. (l^ viat."r. vä muEte iarpele de inimä Si sä vä abateti pe la ,,Grädina cLr flod fernecate(. Dc mi-ti asclrlta toate, de voi Ir Ii bin.. dc nu, voi veli li nenorociti. Deci plccäti in lumea tratä, ficcaro ir1 cite o parte ii unbtati säräto;i. - S,'r t€ gäsim cu binc, tatä - au räspuns ci. $i s-au dus fiecare in toatä lumea, pcntru cäutarea sotiei hri. Ccl nrai rnare lecior cle imp:irüt, nciiind mofturos, la ..;rtca rlrlui iüpirtlt a ltilsit o prin{esä d€ toatä eiDqitia fi ir-umusetea. I a spus gindul- Au convcnit amindoi !i cl s a intors la taiu siu cu rlcvasta, dupri cuü dorise. irnp:iratul, väzindu-I ala de fericit ti tomindu,sc de morrtr., i a dat coroana impüräteasc:i si el a rimas inpärat nümäi cu nunrclc. Ast3 a f;icut o cl, peDtru dr iti luase griix clo fecioru-säu ccl mic, Cfinu, si socoteä car murise undcva, pentru ci intiüiase prca mult $i n-avca nici o ;tirc c:t i rnort ori \'iu. Fecioru-sliu Crhu a colindat lul11ea toati, in lünqjs 9i n curnczit fi ca mai ba sä gäseasci o printesir cu ccva lj.|ici. IJa una cra a;a, ba alta attfel Si nici una nu,i pläc(.a, cJr era prctcntios din caie afarä. A ales prea mult li n a gäsit nici üna la cherim. $i cine alegc, cülege. Vrizind el cä nu-fi poate gäsi dupä pläcere soarta 1ni in lur*c, d\lpä atita umbläturä Si cäutar€, s-a hotärit sÄ se intoärci acasil,lA tntu-säu. A nlcrs cl cit va fi üers, mLrlt Si binc Fi numai a ninns la o griidin:r cu Jlod, a crlror rrireazmä, pajiFte de vardcalä inprejur, cu freamät de Irunze dc Ia copaci gi trilüri d€ päsürele, tc Lrimea. Era raiul pämintesc. Aici s. nfla ,,Cridi)Ta cu florile {ermecatcr., de care-i vorbise tatu-sriu s:j st, prizc:rscr:1. Dar ol uitase si a intrat acolo il1 ...ridinfi. a nrirosit florile, le-a admirat si nu se rnai pudea sritura dc {iinta lor. Pc urrnä, iofind dc acolo !i vroind si sc ducä in drunrul lui, l-a cuprins un somn de moarte. A.rdornlit ca uD butuc. dlrs de pe lumea asta, cä pärea nrort. $i in somn ä vislt cä a venit la diDsül viitoarea lui l a r ^ d D i ( d .o p r i l ! . \ J . d . r r u n r u \ . 1 . r ä p i t o r ; , , . , r a , c a rrcvizuti, ncauzitii, care i-a zis: - Ei, draqul meu logodnic Crinu, de mult nlri cauti. Iati-lnä, ai giisit; si f:rccm nulta si si: ne insolim. Dacä nu vrci, iatä-ti las;nclul meu de logodn:r fi si vii dupä Din., cä mi gäsesii ia siraiurile Sfiütei Duminici, carc-s1 ^ f l r i i l j r n ä r q i n ^ ap ä m r n l u l u i .{ ( . , r j l m r n . . Pc urmä, cl, trezindu,sc, a tinut miüte visül pe care i] socotea aidoma, ai ales dr s-a pomenit in dogit c-u]} 48 iucl, cu totul fi cu totul dc aur, cäre strälucca rnii :rr'an ca soärcle;i carc n-a nrai fost in lurnc dc la inc.Put 3i pinä atunci ;i nici de ntunci incoace. Gindindu-s: bine la rostul drLrrnului lui tu lnrre penlru irsüritor'rc, a pricepüt cä acolo ara,,Gr-idina cu flod ferrncctilc", dc cür€ i vorbisc tatü-satu sä se paizeftcat.Dar acun grelise. E:r cra a nai ntrltor zinc, (.ri dacä puncalt Dltua acolo pc ciDcva, cra vai ti amar dc suflctul Si inina lui. Räu i-a parrut c:1 a cälcat sfatul lui trtu-siu in picioarc, Car actrtr nu n]ai putca facc ninic A piucat dc acolo spre tätu sriu, cu inina insingcrati ;i cu sufleiul arnärit. Dupä uü drum ca acela, cit va fi fost, a äjuns acasä. Viizindu-I. tatu-siu i a zis i * Drüqui tafii, de ce ai zäbovit atita ? llu socotcÄm c;r ai murit. Uite, frate-täu lnai harnic fia adus solia lrri ;i ; a rcgulat vjata. Tu ai vcnit cum te-äi dus, singur- Cc sä fac, tatri ? N-am gäsit ceva de fäort treabä, ci tot ciurucuri. Dc aceea,mai bine stau singur, dacä nu-i cc-mi place mie I - Binc, binc, dar cum sä nu gäseiti tu in toatä ]unlca asta o sotie cu convenieDtä? Elti prea moftur-os +i pretentios, briiete. - Dncä nu giscsc ceva, tätä, care sä-mi placä, ce vrei sri ioü pc Manra-Pädurii ? -- Te väd insar cu inel tn degit, de logodnä, qi prea trist. Oare n-üi fost pe la 'Grädina cu florile fernrecate" ?. - Dä, tatä, omul greieSte in viata lui. - Vrasäzicä n-ai ascultat vorba mea ? Trc:rba ta ! Da cu in€lul din degit cc-i ? - Iaca aga !i a9a, titfi - ti i a spus tot prisul, din Iir in pär, cu zins. - Bravo, frumos dc tot. Fi a.ü ce faci cu inelul ? - Mä duc dupa dinsa, ci inclul o in locul ei, süfletul ;i iDima m€.a! - Dac:i tc duci, {:ltul mcu, dupä zilla ceea, sä ftii de la mine, cii mai bine nu li-a: mai spune, iüapoi nu te vei mai intoarce, - M ^j .ntndr.^ ori nu. Inl". eu ml (luc dup, c,'. ia färä dinsa nu rrai pot triii in Iumea asta. - Fi te düci, miii, nu vrci sä mä asculti, sä fii iini|. tit Si s:r alunci inetul ci din degit la drlcü ? 49 * Nici nu-i de vorbit, tati, una ca asta. - Ei bine, dacä nu poli si nu poti färi dinsa, si trebuie musai sä te duci, eu te las, cä n-am cc-li iace. Dacä ai fi mititel, ti-a$ da rna-doüä... Si te-a; liniiti; insä a-clrm e$ti de capul täu, om ca toti oamenii ;i cum iti \.ei atterne, a:a vei dormi. Iaca ce sä Jaci, ccl pulin aSä, ir]aintc de a pleca. Sä-ti datl eu un fritl al calului meu näzdriivan, inaripat cu douäsprezeceadpi, pe care am cälätorit, pe ciile cerului, cum Fi tatul mcu, bunicul täu, Dumn n , , n us ä I i c r t " . i s . : . il i . t r r i a u \ o r - , . ^ . , i a i r . - u l n lumea dreptilor de mult. De aceea, sii te duci cu acel friu la cimp 9i sä-l suni, sä-l süni, pinä va veni callrl näzdfävan, .are are darul si ghiceascä ginduriic, si cunoascä päsurile qi sä priceapä Jirea omului. Cu e1 te vei duce in cäutarea logodnicei tale, 9i cit va. putca, te va ajuta Si el ln lndeplinirea do?ului täu. - Asta-i u;oarä treabi, tatä. Zis 9i fäcut. A venit Ia eI un Ducipal mare, mindru si voinic ca acela. .arc i-a qr',iL omin^sl^. p.n1ru .i pc ltun i, . nd va Ji fost $i aceea, cum sprlne lcganda, animalelc vorbeau ca oamenii, - Ce vrei, stäpine ? - Ce sä vraLr. calu'a ? T,cd a , i r_.d- .,i i..r sfus tot pisul. din fir in p ir. * Bine, Etäpine, bine, incalecä pc mine si sä te tii bine. ;l cum vrei sä te duc, ce vi$tul ori ca gindlll ? - Dacä mi i düce ca vintul, mä voi lovi in drumul nostnr de mülte; sä mä d ci ca qindul ii-i mai bine. Si-a zbulat ca1ül cu et prin väzduh, trecind prin \'1ntul cel turbat, rädicindu-5a pe scärile stelelor Si a mors, a mers €ii mult ii bine, cit va fi mers ;i numai s-a läsat din ceri pe pimint. - Vezi, stäpine - a zis calul nizdr;r'an - colo niste saraiuri, mai depaftc ? : Sä ftii cä acclea-s paleturile Sfintci Duminici $i-s la narginea p;rmintului. Acolo-i zina ce-o cauti, logodn i ^ a l a . D c a i c i : r . , i 1 1 . .o u n , r m c i r m n i ^ i v o i a S i n i i putera sä merg inainte, pentm cä acolo-i.granita de tarä. Deci te duci singur. 50 : 'r:r' nr_"'''; ' l J . - Mä duc. catulP.däL; rn; P;r;se:li - Te duci. siäpinc. d.r .i Slii ti nu v.l ll LIrre u' aceea eu te statuidsc si ie IaFi päguba$ de aia drum $i sä ne intoarcem acasä. - Asta, calule, nu se poate, d€cit odatä cu capul rncu' Cäci in viata nlea D-am ascultät pe tatu_meu, där pe tine ? I - Treaba.ta, stäpine, fii sinätos Si umbl:r din plin' - Cälätorie bunä ti tie, calüle. lli multumesc cä te-ai ostenit cu mine Fi m-ai adus aici. - Ce am putut, stäpine, am {äcut cu dragä inilnä' "änäio". Mci ml|ll nu pol. Deci a doua o"tl urblÄ - Sd rr:'i''"li, calule, poäte lrrind si nemLrind. Poale ne rnai revid€m, - Dumnezeu qtie, stäpinc, $i c€l codru ver'le' Pe urmä, feciorul de impärat, Crinu, s_a dus sprc saraiurile Sfintei Dunrinici. Apropiindr-se cle ele, a v:1zut n1ai multe zine care-i zimbetu ii intre toate, un'r era mai lrumoasä, räpitoare. A me.s räpide Ia ele qi cind a ajuBs acolo, a väzut cä toate zineie ce le väzuse de departe' nu erau Iete ori femei, ci flori. Cea mai {rurnoasä din toate' louodnica lui, i-a zis : - Ai venit, drägul meu Crin ? - Da, frumoasa mea logodnicä. - Ai v@nit, dar ai cälcat cu stingui inainte 9i-i bucurla in mina stingÄ, cä ai intirziat prea Dlult $i afarä de asta - sämintä de vorbä - cind ti-am läsat inelul qi am do t sä vorbim amindoi, ca doi logodnici ce eram" n-ai vrut ;i te-ai tinut Iudnl. - Da, dormeam si n-am qtiut de ntmic - Nu Stiu eu nimic ,si sä-ti tacä gura. De aceca tc-ai ostcnit d€geaba pe aici, dupä rnine; peDtru cä nu mai putcm face nunta Ei deci nu nc nai putem uni pätechc Pentru toate acestoa,te pri{ac in floare albä ca omitul 9i te vei numi crin alb. l n r o c l i l r l d . a L" i ' , . i f ä r t ; 1 f l o i r . . Atunci a ietjt afarä din saraiurile ei. Sfinta DurniDicä ; zira cind a väzut o, s a fäcut la fafä roqie ca singele.' - Ce-i äcolo ? - a intrebat Sfinta Duminicä. - C c s ä l i p , S t i n l ä D u r n i n i 'r - a r i c p u n \ 7 n d . c r r e era logodnica feciorului de impärat Crinu - iacä a$a $i P*-":l'l'*.'** ___[p.j_3_l]I-_-rxv. ,"1ti asa - 9i Si-a spus tot päsul, din fir in pär, ce a Jost irtre ea Si logodnicul ei, Crinu. - Fi dac:i a vcnit omul de pe aite tärimuri Ia tine fost chinuit atiia pe drum, nu puteai läsa nemuls-a 9i tumirile ce aveai la o pafte Si sii te 1i insolit cu el ? Haaai ? A$a-i frumos ? - Päi am gretit, Sfintä Duminicä. - Ai qrc.it, n.Jr grll:it, si :riu nini-. cäci tin la sfinta dreptate. De aceea, pentru o faptä cx asta, trebuic si-ti ici plata ti mai multc nu. Dcci te prifac si eu pe tine, cLrm l-ai priläcut Si tu pc dinsul, in cdn rolu. Si de atunci ;i pirii in zilcle noästrc. träiesc in lumc frümoasele, mirositoarele Si gingafele flo cclc : crinut alb Si crinul ro$u. ' - Legend,ete N. MA?EESCU-BRA1L1^ ronanibr. Arhiva socletÄtiigtiirlifice ti literare din lati, 19t1, {Nlinäslirea Nea'ntu) LEGENDA FLOARET SOARNLUI $tefan Vodä avca o Jat:i mut:r dar frumoa!ä, de üu i-ai fi gilit pärcche in cuprinsul pirmintullri. Domnului nu-i mergoa mincärea la ininfL ti odihna in oase, de amärit ce era. A intrcbat el dc lumc, s a sfätuit cu vraci si . u l o l i ( d r t u r ä r i i r i r r p ü l u i .d i r i r ä d d l d p l F r . u I n u l c niei. La urmä, aia intr-un amurgit dc varir, vinc le domn o babä, aqa de biihini, de-ifi {idila pieptul cu nasul) de incovoiatä, qi-l po\'ätüicste sir chcmc pe Soarc la masä Si-sä-l cinstcasc:r dupar to.rte rinduiclilc cüvcnite fetelor strillucite. Düpä ospit, cind toti ar fi in toane bute, €ä trimiiä Jata si.i:i ccrsl-asc:ro sirrutüe do ]a $aiül zilei, c i n u m a i d - . :or d ' . r . l r i d r i - , i r " . r p - i n d Jl 1 A " .i . Voievodnl, imbucurat. püno la calo mare pregätirc. Pe capul stäpinitotului €ra insä un blistänl. Cum se f:rcu, ci Piazä-Res a'.rdedc gindurile domnului Si ca sä-i incuree deziegarea, aleargÄ Juga in räcorile intunecoase 52 dinspre Lunä-risare Si gäse$te stäpina noptii bocindu-se de necredinta Soarelui. Ea se väieta cä n-are parte de brirbat, cä nu pricepe de ce iuge do dirlsa Si o lasä sä alerqe ca o dczmeticä in urmä ; zic€a tinguios : _- Mai bine mä fäcea maici mea mudtoare, cä tot a! Ii avlrt parte de sot, dar nu zinä, cu pl€telo invilvät:iiate dc luminä;i cu sufletul intunecat !i umed ca o ' . - i r e u n ' b l' t : P Soada-Rea pdnde la nädejde qi cu intorsäturi meftc$ugite de vorbä, inginä cätrc Lunä : - Phä acurn tot se chcrm:r cä ai ävut bärbat, de aci incclo, to iasä de tot, c:t cl sc inloarä cu lata lni Stefan. stfrpinul pämiitului. Iata, chiar desearä li-i nunia. Do;rmna Noptilor, pe aci si turbc. Ili aprinde argjntul din fatä $i, fulgerind de rilzrr:rtirc, sir jurai pe strr:lucirca cl, cä are sä nimiceascat vl:rsiarul indriznetului voievod. 1n noaptea ospätului, Lunä s a dosit dupii sprinccana codrilor vccini, pindind sri'$i zilrc.rscir dui11ranca,p€.tru ca s o zdrobcascä. Soarele, un fät frumos cü plctc dc luninä, chefuia cu vodi Si cu toatä cudea. Cind. pe la sfir$it, intri tu s:'lä fata domnului, impodobitä ca o prim:rvarä caldä. Dä ea in genunchi Ia picioarcle Soarelui fi-i ccre o gurä, de mintuire. Luna, fudoasä, se ridica tllrbatä p.stc straja codrilor neq , anlncinidu sa intr un briu tremurat de luminä 9i pätrunde pe fereastra palatului. A c.lzut peste fata ruq:ltoar€ a fctci ca o ploaie dc blastim $i !a topit chipul in lloare galbcnä. Cu totii s-au ingrozit de trlrbarca n!.dtenptä a Lunei. Bätrinui voicvod, cu fata indurcratä de obidä, \p nde a spune stäpinei rätäcite a intuncricului, tot jarul inläcrimatului säu suflet. Luna, neincrczütonro, sta rece Si fulgerätoarc. Mcsanii boccau fi ci povest€a trist:i a od.aslei färÄ noroc. Soarclc, intäritat, ifi priDde nevasta de beliugul instufät al razelor ti i face vint pc fcraastri, de o inämolcfte dopirto, in välurile norilor. Dupä aceea, ia pe palmä copita infio.itä a tcnutului statpin pämintcan fi o s:rC.ste in qnidinä, printre cclciall(r podoabc, ca s-o aibe jnCcüproapc'.spre mingäiere. Da atunci, ,,floarea soarclui'r, cu fata ei galbinä 9i in_ {ioratä de durere, iqi intoarce vecinic chipul intdstat, in_ sprc strälucirea craiului zllci, ce$itorindu-qi särutarea minttritoare, IOAN ADAI'I, "Foaia poporului", 1902. POVESTEAFLOAREtrSOARELUI t...1 Mii bäieti, pe vremea cind vorbeau qi dobitoarele cum vorbim noi amu, cicä era odatä un impärat 'si o imDiräteasä.Tineri erau, de citivä ani luati doar, dar ce folos cä in casa lor era tot sfadä, cäci n-aveau copchii. nädü Dümnezeu.qiintr-o zi, impäräteasainträ tn grädina palatului ii se a$ezäpe o lavitä intre flori 9i asa o imbäti miroazna lor, cä adormi dusä $i i se pänr cä i a dat o fcmeie un inel de aur cu piaträ scumpä ti inelul ln mina ei se prefäcu intr-o porumbitä galbenä, care zburä spre soare täsare Fi lnapoi n-a mai venit. Cum se trezi impärriteasa.alergä 1a ghicitori, dar nici !rnul nu i-a Ul.näcitblne visul. C : n d i n l _ - o 7 1 ,i r l a c . d i r i i n l . p o ' p o 1 - l i ^ fFn"ia bitrinä, cu o cata\'eicänümai petici qi cu un bät in minir. lmpiräteasa tocmai era le fereasträ$i cum o zäri, trimise sä o intrebe cc voieste.$i bätrina spusecä e o drumeatä ii cere ce\'ade pomanä,cä n-are o para sä-i ieie un sfert de pine. lmpäräteasaii Si trimise rÄspuns,dacä nu gtic a tälmäci visele? - Cüm nu ? * räsptnse mätuqa- numai s:l !'adem can.Qe. De mai intii sä mi dali ceva dc mircare, ci s ruptir Ae loamc. lmpir;rtcasa ii trimise iar vorbä, ci ii dä, insä dacä ")ii a -hici bin. I Ll^nr'. ur'lc ii slä -,ful. r-. sl-i cl ie cioarele. $i dupä ce osr.ät:r bätrina, impi:räteasa o chcmä l1 ilirr'1 ti ;i \Dr'6 \icul. - Inällatä impäräteasä- gräi mättlsa - mata äi sä naqti o fetilä. $i fetila asta cind o fi de optsprezeceani, are sä vä lase $i are sä se ducä 1n lume, sä-Sicaute sin- q u r , u - i l r r l . i i n . , o o in . r r " p s i n r a i r j c . $ j c r e d e c e - l i spnn, cä eu is Sfinta Sfintelor. Si la vofba asta, bätrina pieri. C,r-i de läcut ? De una, imp:iräteasa se bucurä rnult dc \.c:tca cä va naste o fatä, där dc ceialattä, scirbä märe. .,Auzi, s! se chinuie ea atita cu o {atä s o creascä, s_o ingrijcascä ii cind o fi sä zicä Doamne ajutä, atunci sä se ducä iü lume. Nu se poate'r, i$i zise, !i dupä toate gin_ durile, irnpäräteasa gindi : ,,eu äm s o itlgdjesc; am s-o .tin nunai in bralele mele; va dornri numai la sinul meu; s l i e . . - i d r d g o " l n rn , b L ' I J ^ p a r i n l i , o \ o i crc$te in frica lui Dumnezelr, sä ltic cä nu trabuie sä trcacä peste cuvintul pärintc'üi. ln sfir$it, aln sä j caut r.n ir'rnli x ri s o dducu d rpi din.Ll". qi in gindurile astea trecrrrä luni qi impiriteasa Däscu o copilitä ca o jucärie 9i i puse numelo Florica Si, Doan,ne, cum o mai ingrijeau pirintii ! Da impirät ^ r \ . r , c d r c . r i a . c . i : p u c e c pb ' l r i n a . c L n o n l i p , , ' . d . cum ii [?] mai ferea. Ba sä nu se deoache,ba sä n-o ardä soarele, iar cind crescu de doi äni, ii impreunä minile Si o obicinuia sä zicä dupä dinsa ,,Tatäl nostruß. Sä särute pe tati-siu, pa dinsa ; sä Ie särute minile. La ciDci, prinse a i spnne povciti, a-i spune de mädrea li puterea lui Dumnezeu Ei cä cel mai mare päcat al unui copchil e cind nu ascultä pärintii Fetita Ie auzea qi le pricepea pe toäte 9i pe zi, pe zi i.i irbl;c;r .ufl.tul. il hräne1 cu puterc, {ricä ft credin{; -i-!i iubec tot nri rnult pärintii (i in ci ved'a lot c^-i -i i-npä_ mii bun.i nJi tolo.ilor pe lume: iar impirälul räteasa, ca sä simtä in deplin f€ricirea copiläreascä' i9i inchiserä atita,Iumea, incit qi petrecedle de 1a palat le ririserä. .Si ani se trecurä; lata se fäcu tot mai frumoasä, iar cind ajunse naltä cit $i mäic.i sa, impäräteasQ n-o mai IÄsa de ]i[gä dinsa Si nu voia sä se uite decit iü ochii ei qi odatä inchise üla tuturor, cä sä nu cümva vreun sträin sä fure inima fetei fi s-o Jacä sä se ieie düpä dinsul. Dar la de o vreme, in {irea fetei prinse a se petrece ceva ciudat, cä se tot uita la soare, Mai ales cind räsärea, dcschidea fereasira in larg, ca $i'cum ar fi !'rut ca razele lui sä-i umple ei intii odaia; iar cind apunea, se urca in ioiogorul palätutuj 9i de acolo ü privea apusul cu ini_ m.l zbuciumali. 9i cind soorelecobora gi cca din urnr:i treäptü, sarintrc in pirlatul lui de intüncric, ca scotca niframä .!i i o sclrtura nr sen1n dc ,.!:t na vedcm (u bine't. Apoi ]Lia luminarca 9i sc uita in cofa cu ap;r, sä vldi de-i frur ' , r ; i . r i n " ' o . d . 1 .d u p l , p r l q r i l u n ; . t p l I i . i d - t l l i p , r u l , j l . , L r r u .l i , h ^ i , , f n r , i c t - " , i r i . , r r I n tin.lindtr-i pärlri la rnzcl! (!i : - Man]il, nu i ä$r cir i mai Irurnos p:rrul mcu c.t raz.l.r lunei ? r . I r , r r I m r n . r i r ' i : r ' . tu r . M r ' .J - r - | - ' i sr i!npiriteasa. X{ami, nu i a a cir c mai cur]tä {aia n1ca ca a lunei ? \ai,id- 'l r.r r, i. I I. La care vorbiL cicir se intun.dr dc mil1lc. - Marnr"t.nü i a$ cä ochii mei is mai frumofi ca stele1e cerului, roabcle lunci ? - Mai, draqül mamei. pentru mine! mai. La care vorbä cicä st.lele au pälit. Si zile peste zile trecur:r Si ltlni pcste luniFata pdnso a fi tot mai ginditoarc fi cind soarclo apunea. ofta adinc fi incepu ghiata fatä s:r se topcascä ca o iarnä Si si se ofileascä ca o frunzii i11 vremc do Ioti doftorii ii vräjitorii au fost aduFi ti toti lilozotii din impärätie $i de prinprejur €i nimeni nü i-a putut dr de capät ce are. Ba cä o avea gälbinarc ba, cÄ o fi olcacä atacaii, ba cä i aleocheatä,ba cä i a dafilncva fanneci. Unul, una, altul, alta 9i faia cu ioatä inqrijirca, clr toli vracii, se topea, se topea,de-a-n picioarclc. A intrebät.o de .Lte de nri bi.!ii prrinti - ir-.. .,i r r ticee, täcea molcom. Täcerea asta ii dädu de grijä inpärätcsci; nu cumva o fi vreunlrl ascuns care i-a furat inima fctci. ;i-ti aminti de vorba bätrinei. $i sc hotäri s o ii m?idte. $i dädu o petrecere. Printi carc dc carc sc invirteau imprejurul Ietei. Florica vorbea cu toti, da nici unul nu-i cuprinse inima. - Nu vrci. {atl noastrar? Uite-te pe cutare, pe cutare, e a9a pe dincolo. Si (rln p.rr.c ri n :l mäi ll(ut dup; d,'n. .i lat:l l, r nu se dädu dusä. 56 - Nu n]ä märit - le r:rspllnse ca intr-o zi - cu am sä mä duc in hnre. Bu nli-am alcs ursittil ii el arc si'r n1ä ix, carm:r iubc;te Fi mi-i drag ! Nu s€ poato i - grari impziräteasa.- Cine e hotul carc li a furat inima ? Cinc c accl care vrc'a s:r ne lLrre nlingiierca battrinclelor noästre ? Cin€-i ? sä-] ;tim Ei noi. Fata nu s a putut linc r<i a spus pädntilor ci ei i e drag Soaiclc ti ci o chaam:r la palatul lui. gräi impiiräteasa - Soarelo ? Soarcle ? - Cun ? Da cl cc arc cu tina ? Dc cind ti a intrat in cilr ncbunia c . i r ? A r r r r ,r r I b l r b r l " l D a c l n : r z " ' . n , r \ . d , , . rL. l | i : . . l , , r . . \ i . , j 1 . : ( ^ r i s r u s c s "I d l ' l i i , _ ^ o d a n rl . p . ' . ' - Nu mä läsati ? Sir $titi cri miinc viata nrea arc sä fie ca o frunzä pe apr:. Ce sä facä bietii oamcni ? Adünar:r sobor, s:-tspuie Si boicrimii ce i-a träznit Jetei lor prin cap. Lume mu1?i se adunä la impär:itic. Din tonte ur1qhiurile tärii sosirä ghinärari, wlädici, doft.rri. Jilozofi. $i intr-o odaie are, poate cit gridina asta, sc a;czar:r toti pe liriti Fi divane. $i impäratul Ie spuse jcti3. Unii ziscräl s-o inchidil intr o cu$c;i de stcclii $i s o atirne in foio$orul palatului; altu1, s-o tdmeatä la cäluqilrie ; a1tii, ri-o m:lrite cu sila. Cind, se ridic:i un biitrin nalt, cu barbc albä ca argintul, carc nu vorbiso in viale lui niciodatä in divan ti qräi : - inältatc in]pärate, cinstili sfctnici, iertati-nri li icrtali sä mi fie vorba, cä indräznesc $i cu si ä amcstec n i n L r . b r r i r s t a l u r i l p d o r r n i i l o r v \ , s l r , ; n r , : .t i P, rerea mea, ca om bätrin. träit ii in bine ii in r:iü. cste sä-i däm drumul fetii sii se ducä in toal.ri l|lnrea ei. Cä toate s-or opri pe lumc, dar draqoster bat-o s-o datä binele, nu. $i äpoi, dup:I cine ? Dup:'r sfin,tul Soare ! Bine c.i s ü indr:reostit de sf. Soare qi nu de cine stie cc ncmemic. Pc sfintul Soare n-o sir-l gäseascä nicäierea si are sä vic iar inrpoi cum s-a dus; ci de alta sä ne fie grijä, cä pleac:i sinqurä pc drum strein. A$a cä mä pun eu in putcro, s:r väd dacä face sä i dali drumul a,qade capül 6i. - Gäsim ;i noi cä i bine - räspunserä citeva glasuri - ce spunea preäcinstitui sfetnic Fi boier al divanului, cutar€, $i lugäm $i pe inaltul €i prealuminahrlnostru stäpinitor, sä ieie de bune cele auzite. - Du-te, lata mea - cicä i-a zis impäratul. Atita a$teptäea Si repealese duse in grajd, iEi alese un cal sprinten Si despletindu-iidalbele cosite,le läsä pe spate in valuri de aur, $i imbräcatäbäietette,luä merind e f i i r . n " l r " b u i l o a f " .s i d ^ ä r a l r l i z i \ | - Tatä ii manä, multämesc de ereQte,ie,de invätäturii, de bin€1e ce mi l-ati voit, dar dacä e vremea clnd trebuie $i eu la rindu mi sä m:l l€apild de voi qi sä mä lipsesc de chipul ursitului meu, n-am ce Iace. De aceea vä särut dulc€ minile 9i tälpile picioarclor Si vä rog sä-mi dati binecuvintarea. A fost plins, a fost jale, a rämas irnpäräteasa mai mult moartä pe scinduri: dar inima vräjiiä de cel mai nebun dor, nu o lisa sä se inmoaie, ci incälecind pe cal, ieti ca o siqeatä pe poadä. Insä abia se indepärtä mai incolo $i calul ii vorbi cu glas omenesc: - Stäpinä, avem sä ajungcm la un pod 9i la podul cela au sä !i iasä inainte trei ur5i. Sä nu te sperii, ci sä scoti palogul gi sä ameninti numai cä dai, cä nu-s urqi Fi ai sä vezi ce-s, $i-aga a fost ; a suit un deal, a dat intr-o vale prin care trecea o apä qi peste care sä fäcea un pöd de lier. Cind sä deie pe el, hop cä ii iese de sub pod trci ur9i, urSi, mä rog, ca toti uriii, $i mormäiaü. Catul pä$i pinä la ei, ceea ce dädu f€tei suflet, care scoase,dupä vorba calului, paloiul Si prinse a-l invirti gi sä däie $i mai multe nu Si p-aci sä taie pe unul, dacä nu auzeä Fe ursi gläsuind : - Stai, inältatä impärätitä ! Si blänurile ursilor cäzurä ios, qi minune, bätrinul ce vorbise in sfät in lolosul ei 9i alti doi sfetnici. - Sä ne tai, impäräti!ä, 9i mai multe nu - gläsui bätrinul. - Apoi vä täiam * zise fata. - Ce-atri crezut, cä vä jucati cu tara in bumbi ? Doar nu-s eu degeaba fatä de tmpärat. - Apoi mergi cu bine, dragä fatä, Fi Dumnezeu sä-ti implineascä dorul, cä nu ne temem cä-i muli ca un om de dimic. 58 Si, dupä ce lata impäratulüi i$i luä rämas bun, o porni ilrail1te ca vintul 9i merse ea Si merse, merse zi $i noapte fÄrä odihnä, spre soare apune Si ajunse la o colibä inaintea cäreia gäsi o bätrinä pe un scäunel, uvind atä mäi subtire ca a paianjenului $i mai neagrä ca noaptea. De Ia coliba ceea se sfirsea pämintul ; de acoio era gol nesfir$it, Si pe un nor departe, departe, ln jos de tot, se fäcea un palat ce strälucea ca sticla in bätaia soarelui. Soarcle era amü trecut de amiazä si parcä tot ii ridea fetii. F:!ta, cum ajunse in€intca colibei, zise bätrinei un ,särut mina( si intreb:r : - Mätusicä, nu cumva Stii ünde e palatul Soarelui, pe aici ? - Da ce ai cu dinsul - intrebä bätrina. - Apoi eu sint ußita lui - gräi fata. - Ursita lui ? * fäcu baba, uitindu-se cu bägare de seamä In ea. Si dupä ce väzu cÄ e fatä, urmä. - E hei, dra(ui rnätusei, cite ürsite n-a alr.rt Soarele de la zidirea lumii pinri azi ti cite n-are sä aibä de azi nainte incolo ! Fetii ii dädu ca si cu foc prin inimä la vorba asta Fi gräi : - \'ai, mätu9ä, ce \.orbelti dumneata, cä el cum mä vedca dimineata, se fäcea la räsärit ca focul, la amiazä, cind stam la masä, sta Si dinsul !i parcä se hodinoa in sufletul 9i nintea mea, ;i pe la toacä era aga de frumos "r o o.l:ndi .i s" uira la nin" a:a ^u ";lduri. \i .n ..,1dürä, de ardea $i inima in mine Si cind apünca, parcä plingea. Uite-]-äi Si acum, cum se uitä la minc - Si fcta rise ale fericire. - V.li d^ cloul lju, frlj h i. d--ä .r"zi a L SI 1i spun eu. Eu sint Noaptca, maüra ^mur(rdui Fi le Ftiu 'toaio. Dacä ]-ai väzut io$ü climineata, e cä-i e ru$ine de -r.^ "c scrlrlä in liecare .ala (1n,ä 7i'p p'^ qint'r,-,i dimineatä de?bräcäte in apa Simbetei, de la c.lälalt cap:it de pämint i c:i stä l:1 aniazä, e cä stä Si cringul lumii. Atlrnci oamenii se aieazä la masä $i toate patimile Sl toatä truda stä o clipä. Si dacä e limpede $i cü o cäldurä dulce pe la toacä, e cä atunci se coc mai bine semänäturile 9i le dä dulcceta trebuitoare ; iar seara dac:i ti s-a pärut cä plinge, e cä e trudit de atitea lucruri 9i färä.lalaoi .ä la-. 59 - Eu nu gtiu, mätu$e * räspunse Jata. - Eu mä duc sd-I intreb dacä e adcvärat ce spui. - Eu te pot qi ajuta dacä vrei * räspunse bätrirla - da inapoi sä gtii cä nu mai nemeresti. - qi deschizlnd usa bord€iütui deodatä feciorul Noptii, Intünerecul suflä .i fäcu o punte pirä ld palrlul d" p. nor . - Uite, pe asta ai sä treci - vorbi bätrina, Si fata o luä pe plrntea ceea, cä pärea un nor de varä ce se intinde peste ogoare $i mai intuneric. qi ajunse la Soare ia poartä. Soarele tocmai era acum la toacä, ca o lacrimä lntr-un ochi albastru. ln ograda Soarelui, in vrornea aceea, pe un pat de aur qi inh€ patru brazi de argint, mama Soarelui, lun]i na, cosea cämeqi de foc Fi aur, pentru fecioru-säu Soarelc. $i venea un miros de flori, de te adormea. Cu inima tremürind $i apncatä de o presimliro amarä, Jata lmpäratului stätu locului : !,sä bati. sä nu batä") Cinal numai ce auzi o multime de glasuri de fete veDite din ogradä. * A mai v'?'nit o surioari ! A mai venit una ! Repede se scoalä mama Soarelui Si intrcabä: - Care-i la poartä ? Aici Florica, de voic, de nevoie, alescäleci li bätu cu sufletul stins de deznädejde $i de zäpäcitä ce era. - tJ. orr plminlean räspun\F cl Cind deschide Lumina poarta, väzu in latä un bÄietan. - Ce cauti tu, sträine, la poafta casei mele ? Cine te-a azvirlit ? Ori, Noaptea te-a indrcptat la mine qi Amurgul te a adus I - De, maicä - räspunse fata - ei m au indreptat. Nü sint bäiet, ci fatä. - Si ce cauti ? $i tu ai venit dupä Jecioru-me ? $i apucind-o de miini o duse intr o erddinä din fata casei, iDtr-o Iume de ftori, de parcä toate llorile de pe pämlnt erau strinse acolo, care, cum zidrä pe Floricä, prinserä a ride ü1ele la altele, a o inprcsura, a i se sui p e l a u r F . h i .D r : n p d - . p r i n s n . 5 i c l j . u i r d : - E Jatä, e fa'tä I Nu-i bäiet ! Bine ai venit ! bille ai venit ! - Vczi acestea - zise Lurnina - toatc au fost ni;te ncbunc od niFte scmcle ; s-au indrägostit de Tecioru-rtcu ca tine Si nü s-au putut stäpini dc focut lui ;i au venit 60 pinä aicea. Si iatä cä inapoi nu s-au mai intdm; le-am pref:1cut pe toate in roabele lui. - o maici - gräi fata - sä fie cu putint:r ce spui ! $i clnd ai 9ti ce foc, ce dor m-aduce aicea, ti-ai face po manä Si m-ai läsa mäcar o clipä sä vorbesc cu dipsul; sä-l intreb dacä e adevärat. Cä pärintii mei m-aü crescut inchisä ;i eu nu l-am väzut decit pe dinsul si l-am in drägit, cä razele lui mi-a impodobii pärui Ei mi-a umplut ca fi sullctul de sinätatc. - Si inSirä aceleasi tingui Noptii. - Aaa, mamä, - säri deodatä Luna din pat - asta-i coca de carc mi-a spus frate-miu, cä seara cind sä intre pe poa ä, dinsa ii face semn cu nä{rama Si am väzut o Ei eu, cä pe urmä iii despletea pärul Si chcma pe maicä-sa.qi o intrebä: nnu-i aqa, mamä, cä pärui melr e mai frumos ca razele lunei ! Nu-i a$a cä fata mea e mai curatä ca a lunei ? Nu-i asa cä ochii mei is mai ftumosi ca stelele, roabele 1ünei ?(( Ce aveai tü cu mine, fetico, de-ti puneai frumuselea aläturea cu a mea ? Ai Ji vrut tu sä fii 9i lünä, nu-i asa ? Bine I Fiindcä ai avut nebunia sä äi a9a ginduri, sä .$tii cä nu mai ie;i cum ai inhat. Sä mi-o prefaci, mamä * gräi Luna cätre Luminä - in o floare, sä ridä qi curcile ; ce-i naiba cea lungä, päp:liung:r, cc-i väzdoaga cea bitfncioasä, Si n]ai $i. Sä n-o poatä pune nimeni in piept $i nici in pär. Si Lumina doar suilä asupra fetei qi intii ii iücrerneni viata intr-insa i ochii i se inchiserä cu un geamÄt plinqr'itor si trupul incepu a i se topi ca un drob de sare in ap:i caldi, fi de la picioare prinse a inverzi, a inverzi sub1irc, subtire ca un bät $i naitä, naltä, ä intinde ni;te frunze verzi. aspre $i lata, ii doar intr-o turtä cu seminte lüngäretc, ;i lati ca o pälärie, dupä caro Lumina o bll?s- Fiindci ai rl" d" iin ncr, n.ilr ci fie l?l in vdi, poti pfin päptsoaie qi n sä nu vorbi niciodatä !i sä cretti grädini $i sä ridä toate Jlodle do tine, ca una feirä rost ti färä clrip dc floare. qi Lumina o läsä a|a colo, sä i-o arate Si lui {ecionr-säu, Soarele, ciüd o veni, sä ridä Si dinsul. Dar Soarele cind veni ii o väzu aFa dezbrlcatä, n-a ris, ba i sc fäcu Si milä de dinsa 9i bänui de ce a läsat-o as3 Luna atunci voi s-o smulgä cu totül, dar Soarele lüind un mänunchi de raze, ii fäcu fetei o coroanä impre-iurul rodului. - A$a - cicä, ar fi zis Luna - vrcasäzicä tot a lost ceva. Bine I Atunci asta sä-ti fia sorä de amu Mai mult, Soarele, ca sä-i lacä in ciuda sori-sei, ca sä se oräceascä5i mai mull in lridina lui f]oarea asta. i-a rnmullir seminLeloti i le-a "opl ; iar nlaic; sa Lumina, de ciudä, a smuls toatä säminla Si a azvirlit-o in vint 'De atunci, mäi bäieti, {loarea asta se gäseqte in toate grädinil. ti ogoarplc Ei i se zjcc de Jnii Frora soarelui! si de altii "floarea soarelui{r.[...] lON DRAGOSLAV, Pore$rile I loril.or.t, POVESTEA FLORII-SOARELUI [...] o poveste de demult, de demult, de cind altfel de oameni eraü pe pämint, de pe vr€mea celui impärat vestit, dar din nume uitat pe vecii vecilor. lst impärat de toate avea : fi impärälie, $i noroade alese. $i bogate, qi oaste voinicä $i multä, dar un lucru tot ii lipsea 9i-1 üstura in sullet ii pe cl fi pe impärdlea(ä.^ä nu avpau nici un prunc. Cä-i grea, ttiti dumneavoasträ, gdja asta ca.e-l apasä pe om, cä mini-poimini a inchide ocbii sub cei patru coli de pämint qi pe urma lui nimenea nu i a rämine sä-i facä grija comindidlor.,. Iaf pe femeia caro n-a fost vrednicä sä nascä, Serpii, balaurii Si dracii or schingiui-o pe lumea cealaltä Si i-or suge singele din slircul titelor. Dar cit nu s-au trudit, cit n-au dat si n-au imprätiiat pe lcacuri Jel de Jel $i pe dcscintece ! Eu numai, de-a+ avea pe sfert din toatä dsipa ceea, incä aS zice cä om mai decit min€ De lume nu sc afli. booat -imbätrinis€rä ire$tinii no;tri aFa, da nädejdea din suflet tot n-o präpädiserä, ci aflind cä altii au pätimit ca $i ci, pururi se gindcau la Dumnezeu cel a toate räsp1ätitor. Se intimpiä asa cä tocmai cind erau pe calea bisericii, gre;esc oamenii no$tri in Duminica Floriilor qi din - clipa aceea,impäräteasa puiceale ingreunatä. Le mai rämi62 nea acum sä attepte. qi-au asteptat,9i la-soroc, impäräteasa cea bähinä na$te o {etitä ftumoasä ca o floare, ca o picäturä de rouä, ca zodle diminelii, ca un bob de piaträ scümDäsi incä mai frumoasä. Impä;äteasa,sthd vetnic in preajma ei, isi uitä de Eospodärie ; impäratul uitasc toate treburile scaunului, iar supu{ilor greu Ie venea cu asta. Se minuDa toatä Iurncac:i cc picasepe capul stäpinilor I Iar tocmai dupä citiva ani, cind fata crescusemare, socotinaloamenii cä impärrtul a märitat-o Si le-a aduce cine Stie ce qugäafurisitä de stäpin pe cap, au fäcut cislä in toatä roata impärätiei Si din toate a ictit chipul cum sä se mintuie imDärätiado fatä. Vedeti, a9a, ae hotärire neroadi I Cä dacä mu a impäratul, cine avea sä-l urmeze in scaun? Ori socoteau supuqii cä va träi cit lumea Si pämintul ? Ci mai bine era sä-l lese pe impärat in pace,sii facä dupä cum a qti ;i a pric€pe, sä ;i mirite Tata $i apoi, ginere avind, sä-l indemne sfetnicii $i mai marii cu4ii ii-ai tirglrdlor, ca sä I deDrindäcu incctul ncntru toato cele de nevoie unei !äri. Di ei ,,nü, cä s:i te ferc$ti, creqtine,de cui shein ln casä!.(i r1u zic ba, dar dacä n-ai avea perete in care sä bati un cDi,mai bine-i ? Dar, sä nrFmi lungesc yorba mai mult; aflati, dragii mei, cä toate vräjitoar€le impäräliei s-au strins cioatcä, nu iüfierbintät lrigärile Si-au purces sä descinte de ducä-s-.pe pustirl domüita ceanouä ! $i s-ä lntimplat intocmai dupä vrajä, At'unsesefata impäratului cea mindrä färä seamän,fatl mare, cind pärintii se gindeau sä-i gäseascäbärbat dc potriva ei. Dae f ioarr. lr unl ca rrla nu qn 6inJ r. "n lunc nu ia:ea. ds vorbä cu nimeni nu sta. ci-ntotCcaunao vedeai cu chipul intuDecatde griji. Si o inirebäu toti : - Ce ai, domnitä, de stai a;a ca o Jloare pälitä dc soarc; cet te gindegtiundeva? - Da, mä gindcscdeparte. - $i-anüme unde, am putea oare alla ? * Nu puteti. Pc urmä iäc"a. Nä.azmai näre pe capul impäraiulul decir ace"1t,nu sc puler atla in lum.a isla. Murea ii s€ ropra ii dinsul de sup.irare<i se lriminla cu cugelulsä ltle pri(inile.Tarjnlr-o zi ii 6rii terei 63 * Fäta tatei ceä dulcc ! Tu ai c.r-scut miriloarä, si noi, drcpl aceea,n€-am gindit s.ti-ti afläm solior dupä inima ta. Uite. nini, poinini, vor sosi petitori; tu üitä-te la ci, carccteaz:i-i dirl ochi :i aleee-ti unut. cä noi, o vorbä nu li-on spune iDrpotrivä, ci toate celc gatsjtc bune de tinc, lc onr inpiini. Fata a t,rcL!t, inlpairatut si curtca a a$tcptat petitori fi stäro:ti, si äu (nit cu rrultirnea, au venit $i veniti au t . - r . \ - , r d l r \ \ i d u , i i , f n \ , , . . 1i r L , . t r n d c e c u i n i m a tot pustie, $i impä.atul diu sura ci vorbir hotäritoare Dü afiri. Iar dlrpi citvn iimp, \,r.rzind ci t {:a .se-ngroaiä fi socotind cti poätc Iatn lui de ästa nu-si ntcqe dlaq, ci-i ncitiutoarc si cu trupul pr.a crud, a alcrcaila alt6 vräji_t arc din impärätie, sii i laci fctei ,,pe ursftir,., ca s:r,Ei afic si sä-si alcaqä odatä un drägut. Iar babcte noastre o sorocirli'din nouj cunl s-au pricepüt cle nlai bine, c:i ädicr'i dh c€ csic,5ä se fac:r mai ftumoasir, cum nimeni n a fost si limeni n a rrai Ii, iar de indrägit, uDul ca soarele numai s:l sc-ndrägeasci dc ca. gi vorbele, anume : Si aibi pusi pe umeri Doi lucclcri, Numai soarclc sä se-r1drägcascäde ci, Iar fata dupä soarc, Si-rstca si se omoare ! Dupi astä n-a mai trecrt mult. . Irtr-o clinineatä, sta fata-n cerdac Si se uita pc ?are. Itlrpiirätoi li impäräteasa o v:rzurä si-o intrcbari : - Ce are fata noastr:j cea cumintc Si la cc s. giDdefte ? - Mar glndcsc ]a nunta unei fcte dc Drpiirat cu soarcle co.r ui, - räspunse fata. - 5i crezi tu cä-i cu putinti una cn asta ? - De, ttiu eu ! N-am auzit ce s-o fi iniimplat o datä, dar arn sä marduc si vard! - Cunr ai sä tc duci ? * Äln sri nlir duc cun] oi putea ! Si atit a fost. Cä ea se duc€ ta soarc sä t intrebe de vrca ori ba, fi nici o clipä nu tnai ;ade acas:i. Bitatu s_an cu]teDii si cudea toatä, Fi Drai nluit decit toti, cu rugä, mintca plinä de lacrärni, au indemnat-o iü1pä.atul isi ln]pärätcasa s:l stea locului, alar toate aü .;rnas cle-a surcla. OI, bat-o pustia $i amarul de dragoste, cä rea_i cind te äpucä in Jjerturile ei. CrozayS1 6o"1, asta. drapii m€i. Toli cjli ali pätimir-o, o cunoJilpti. iar.Fi care o" a<l.p_ täfi, e.ititi-vä | Ci eu atita vä spun, c:i nu i stanä de piaträ pe lume, pe^.dra (; n-o rästoarnc ..t.rprins de dragoste.A$a < a jnt. npldt.:i cu-f.cioara .noa.rr.,. C" er "e drice si se ducn, lar piirintii, nädäjduind cä tot or vedea o vreodatä, i,aü pus minele pe frunte, au blaqostovit-o si i-au poftit c;le f..1, . a po-nit odo.c-r." r.. ..ritLl tui DumneT^u,Iarä atulo'rnl- nin:nui. Si a n "rs. i_r 'l ers cälFturcj I;rä . o o , t . a j i r ; d . j d e a F i J : - r f r - : j r . , , d a - . rn L a 7 j .m t . r n r n i , 1 d d c d n u m i n r . I n , . - r p o r m i . i i .r . ] ( p o i ni n i , .r ? a ra n u t . p . . r c z i c ^ . o ^ s ' n . rli d" Ini. -i ror .i o !j.5i rl.vnrcul. \oJreie lumii Duisrre _ Dar degeabaI P,rtea sri ocot.ascä ca clc zece ori pi_ n i n l u l s i l o r d - ; " a b . r i , r , . \ r , n q ^ 6 1 ' u n t i r , , i ui r , ; i e r d . . o d r I i n l u n e . o s- , r . . o r , . ri r d u t u i . g i e r ä o t i h l . ä i n _ ti_i1l:ul, li s-auzea cätetut pämintului gräind la nouä slin'ini rdin imc. Si stind ,a d.a. uluiri Si moarrä dp o l c n ' d 1 " . . , u d c . u n . { i p ääl s . u { i l S " d ä - n ) ä t u r i . a c h i p ä t e primprejur si dä de-un copac I mai ascuttä si se clume_ .c$te cä tipätul v€nea tocmai din virlul copaculuj. In_ cepe sä se suie incct incet, fi de ce se suia,_de ce stri_.. garea ceea asämuitoare cu a unei päsäd s_auzea mai 1ar.. Tocmri cind rnorscse.r.r o culä de sriniini. inceDu \; sF lumineze tup.rinsul.iär {ata uitindu_sein sus, bagj .i. ".rn i.i in virlul copaculuiera un cuibar. pomi ini in1. "i-riun<e sub srrecinr tui. ^rnd nu.,i qtä< -u jn!.tcs - Voinicc, voinice, vino.si mä apärä, cä mult-bine .. Fata se sui-n clibar qi vrizu ce vitzu : un puigor gola$, g ,l. I c'i noäri d. fricä -- Da ce cauti tu aice:r, sjnEuret ? - it intrebä fata. ' nu sjnt Dui dp \,]äULi fraii cm mii ;vur, dar ' u . r ' . Tnu"lJlul Vin urjlor ni , r iär le mama a d.< o deparie. Stäi cotee iinqä mine si mä pizeFte. Fata nu mai zice ;inic, ci stätu $i arteptä. i. I ur sarp^ grolav cä .e zvir _ Ppclc ciläva _\rer-^. . col" te :r lizduh si cc lr.j ^.,r..;l- dori suftFlo. - C i n . i ä i \ r - aI _ I n , r . L , . t r t ä f. puiut de b"la,rr. ista-i - lmpäratuI-Vrntuntor. 65 r{ ! - Lrp:iratut-Vinturilor ? Dar cum se face cä s aseanlrin; cLrncamuL vostru ? - S:Fti spun. $i ncänu1 lüi 9i nearnul nostr stiipincsc vii?duhurilc. - Dar tü din ce soi de lighioanä te tragi ? -- Marda lrrca i Doamnä-Ceturilor-Si-N.'gurilor-:ii-Piclelor loalc i ca-i m.i mare pcste nouri $i promoroacc ; cind plinuo ea, curit cäih pe pimint, iar cind se piaptänä, s-rfrc.n troicnii pc cimpuli. Intclcgi acuna ? - iDlelc.t. Si zicl. dc mltltä vrenc vä dusm::nili cu \iintul ? - D. cind lurri.]a ;i pämintul. Iar tfinta noosträ co Vinturile s.r ntimpl:L atun.i cind s-aude tunetui si sc vede - - Toalc bunc pin:i a.rum - incheie fäta de mpirat Cnr dreln si-li spun, nu ttiu ce-at put€.r folosi lntre - Ai sarvczi, frumoaso I Vintu i un om tare Ftrengar iubilfct; cind vcde o fatä Jrumoasä, ori aüde cä s a{ si Ii allind incotrova, pl€:rcl mort dup':r dinsa Si nu tinchefic din mers, pinri cind n o g:lso;tc. Culn o gäsn$t€, o apucljr bratc, o s:r'uti ti apoi se intoarce dc utldc ple- tri, dic:'r i asa, lasir ! Dupi lßta nlr trcce multi vreme $i iaca;i \iin1.irl.Eu nu l-aLr väzui, ca si vä spull cä-i a$a rji pc diL'r.olo, dar daci .Lr adevärat a fi .rvind chip de balaur, rllit cä cl mr cr{rd.:r qc allir pc lrrürc '}llccvä. Cum vine rrai aproape, |cdc fal.o; (um o vcdc, haiii, se sfirieFte. li Picä Jecioara draqii ii paie 1 Iar lata zice I - Tnci, cÄ i l)uni si asta ! qi slau a9a cit stau, pini cind qrariestteViiilul : - Dir-tc, so.Ö, la o parte. s:l mänlnc pc puiul Cetei si apoi sarr.Ir.tnern amind.i pe pustiuri. - Bri, \ii-rtuL(., - ii räspunse zina, nn l .ri ninca pc..1. gi clin \orbcic rccsten ti din altele, minia Vintului, dnr qrozavr"!.ümfra se prtoli. si Vilrtul plecä 1:runna urmci .u f:iq:!luiäl.. .ri dacä va veni p€ste ur ccils, zina are si! i d.io la ospüt pc puiul Cetoi. $i ala, dfägii mei, cri amtnarea asta, iaca vinc !i Imp?:räteasaNourilor cu sä-Si vadä cuibül qi si audä ce nici prin crcltetul capuhri nu iar Ji trecut. Dar vorba ceea: 66 nici o faptä Järä piatä, cä äzi iti scrie unul o jalbil Si tot ii dai de-o pereche de ciobote, dacä nu stii minui cond ' i u l . d J . r m i r ec j l d . 5 - 1 p j d . l r m o a r t ^ L n \ r f l .t d . l i - h i oinJ ci recrorur Lelttor I -Si c u c p ä i v " c ä \ r t " r - r u l t , y p c n {. . r ' o ' - o I n trebÄ Mama-Nourilor. - Cu nimica alta, decit sir m| rduci pe t.iriDul Soarelui, dspunse domnita. - U, cä prea mr t imi ceru;i si drept'sä-ti spun, cä nu pot sä-ti lndeplin€si voia. Si-i spuse doarnna asta, cä inpär-itia ci tine cu pace numai d€asupra VintullLi-Bun, cind lacc ce vrea. Mai jos, nu poate wenj, cä inträ in sfad:i cu cl, dar nici mai sus cätrc soarc nu se poate sui, din pricina Vintului-celR:iu. - Dacä-i aFa, am sä mai aitept - zise fata. - Sä vii - Am sä viu, - räspunse impäräteasä ; Si se duse. La jumätatc de an, aproap€, iaca Vintlrl din nou s o indcmDe la meß. Ci-i rirspunde fata asa : - Mäi Vintrile, mäi ! Cum sä merg eu dupii tine, cind nici nu te Stiu, nici nu mri ttii. Eu ili spun cÄ s Jati: de-mlo:irat mare, ;i atita- Mä crezi ? * Te cred. - Bun. Dar eu nu te-oi crede pe tine- Ad:i-ti neamurilc toata sä le väd ii pe urrni ti-oi da r:isprtns. $i räspuise cet chip de balaur : - Eu n am alt nearn pc lume dccit pc Virltul .cl Ratu. Vrei sä-i vezi ? - Di, aiunci säl chem. Si ]-a chemat, si, Doamna, cit s a li insp:-rimintat domnita cea fnrmoasä, cind a Ii lost vizut slutcniä ccca de birlalrr. Dar ce cra sä fäcä : ' q,Ld" i.im." i' C-aitccva n-ai cc s:r faci ! I r . V r n r u l c . l R ; u , . r r d i a v i T u l . u r n n J rL i i \ . I i le: ]a inimä. $i a;a cum puhr, sc fudsä pe linlrar diüsa, !i i spuse cä i-i dra:tä. Iar zina-i rispunse : -- Dragä ti-s $i-oi fi a ta, dacä i läsa pe-MpäräteasaN€qurilor sä mh plimbe pinä-n cer. .- Olas! ,q 9i lÄsatä a fost. Fata s-a simlit de Ia o vreme luatä de un nour $i dusä tot mai sos, pinä cind, atingind scara cclului, sc sui p€ intinsoirca lui. Ce-i mai trebuia acun1? O zi de drum pinä la castelul de clestar al Soarelui, unde s-ajungä Si sä-.ti vad:r ibovnicul ei cel drag. Dar nenorocirea fet.i era pesemne scrisä. Ci Vinturile väzindu se pircilitc, indatä trimiserä veste mamei Soarelui, cä picior pämintean se aflä in domnia ei. Nu Etili cina i mama Soarelui ? Un cuvint: sorä bunä Ei cinstitä cu Moartea, cu-Mama-Pädurii, cu Talpa-Iadului, cu Ciuma Si nu ftiu mai cine. Asta, cum aude, dä flarä in tarä, cä cineva vrea sä-i lure inima fcciorului ei. Cäut:iri peste cäutäri, räscoliri peste räscoliri, umblate, . qi la urmä, fata do imp:irat se vede pdnsä, legatä $i-dusä la scaunul de judecataral hircii. Baba, nici unä, nici douar, ' o p r o l . r c n - n rurn b o b d e \ J m j n l ; S i o z v r r l Fn v , n r . i a r vintul o lasä pe pämint, sÄ creascä !i sä-nfloreascii. Floa rea ei la chip si samene cu chipul soarelui. Din räs:iritul pe zare al mindrului tecior 9i pinä-n sfintit, floarea asta sä-l urmäreascä färä curmare, sä-i plingä de dor, dar de atins, niciodatä sä nu-l atingä. Ce-i floarea asta, v-as intreba ? Ci eu socot cä i "Iloarea soarelui(( cea galben:r Si mindrä.9i cine-i qtie povestea, intrebe-Si inima, ce zice ? Eu unul, drept sä vä spun, mi-i jale de jalea ei : De jalea zilelor mele, Pling pe api välurelc, Pds.ri mici in cuiburel( De greul traiuiui meu, Plinge apa pe piriu, Pascr€a in cuibui säu ! aUDOF.PAMFILE,cerul,ti poitodbelelnt, (Biulbiul Mare - Jud. Constanfa) LDGDNDA GHIOCEILOR Irinel, {iul Zefirului, vintusor de p mävarä, fiind trimes de tatäl säu in lume, ca sä vesteascä sosirea fi!moasei primäveri, dupä ce a sträbätut väi, vilcele, clmpii 68 l i intinse dealuri 9i munti acoperili cu päduri udate de riuri, lacuri $i izvoare limpezi cristaline, ]a poalele unor münli, in gura unei väi frürnoase ca ün col! de rai, pe unde isi rostogolea in susur uDdele pe un pat de prundis, un riulet $ägalnic $i zglobiu, zäreste nu departe un castel de cristal stlälucitor ca din pove$ti, ce-ii inälla semel turnuü]c mär€te Si strailücitoare in razele duici ale soarelui de prim:ivarä. Irinel, ca un {irt frumos, cäl'rrca pe calul säu mindru ' $i alb ca neaua, in linutä märcatä, cu pletcle-i negre ce-i acopareäu umerii, cu mustala-i neagrä abia milindä, cu ochii \,i nF:ri L.rnruralp. e re f.rn.^,:i ircin. cu FdIoful säu bätut in pietle scunpe, mergind spre castelul märet, aude, ca in surdina, ecoul unui viers duios, ce venea pinä ]a el pe adpile ncv.lzute alc vÄzduhuhri. impräFtiind in juru-i, ca intr-nn ..'is, undelc räsunätoarc ale unei armonii ceresti. Ca \.rijit. I-incl s J oprir |.r lo-, .,prp r-si da öcr|a mai bine de frunusetea ingereas(ä a cintului. In drumnl siiu pribeae, de vestitor al primäverii, Irinel väzuse multe ti minuEate frumnseti, läsate de bunul Dumnez€u pentru deslätarea omului, $i auzise iaräsi mülle cintece vräjite, dar ca farmecul cintecului depä at, ce-i mingiia duios alrzul, nu auzisc niciodatä... Päsi curajos spre castelul cel märet, cä din aceasti parle veneau und€le sonore ale versului duios. Ajuns ]a poärta castelului, dädu cu ochii de un unchiag cu barba albä ca Juiorul de iinä ;i bätrin ca un Matusalim, care-I intimpinä cu vorbcle blinde : - Bine ai venit, Irinel, \'estitor al dulcei primäveri. Eu "inr mo! C-iv;l. -aro d^ l-.i luni rnri,..(c _.imä TbaL pe meleagurile acestea...Toti mi gon€sc, toti mä blestemä, fiindcä pe uDde'am treort, am präpädit tot in calea mea li am inghetat pinä ;i ape1e.La venirea ta eu plec, mä duc de unde am vcnit, ca tu, prin firea ta blindä qi dezmierdätoare, sä aduci iarir,\i pe äcesie locuri vialä Si Apoi se f:rcu Deväzut. Abia plecä mo$ Crivä!, bälrilrul näbädäios, Si portils €astelului se deschiserä prielenos inaintea lui Irinel. Imensul patc din jurul castelului, pe datä prinse a se inviora ca pdn fanncc. Iarba incepu a inv€rzi. Mugu69 rii copacilor a imboboci. P.äsärile a se inveseli. qi pc mäsuri ce inailta, totul pärea ca in särbätoare. Undeva in castcl, dintr-un loc tainic, Ileana Cosinzcana, fiica b:itrinului P ar, cu fala-i strälucitoare ca o rlzä de soare a lunei lui Florar. cu bucl€le-i aurii ca spicul griului in pirgä ti scildale in raze dc soare, Iäsate in undc boeate pc umerii siri albi ca sidefut si cu ochii albaitfi ca senirul ccrului de primivarü, privea in tainä sosircä noului venit, Cc'rbii si ciprioarcle din parcul fiir:t margini al cnstc, luhri zburdau, iar pisärila cintätoare se dcsfätau in Clripid d.ägälase, in razele dulci ale soarelui de l)rirnävarä pe cricile inmuqurit€ ale copacilor in ajun de a inflori. Riui cristalin isi urma cursul säu in sursur Soptifor, i.rr dcpirtc. in lacul limpcde ca seninul cerului de azur, unde riul isi ineca susurul, pdntre trestii si nuferi, labcd!]e iti oqlindcsc siluetele in apa liniqtitä s,i albastrar a tacu, lui. IrinFl p:tseste mindru fi mär€t pe nisipul aleilor dintre str.lurilc ude incä dc mustul ziipez€i in topiro, de rrz.le mineiiftorrro a1e soareiui si ajungind pe treptcte castclullri, esfe intimpinai de bätrlnul Pricr cu pletele i fi barba albo colelie, adiete blind de zefirul primivedi, ai c:irui sol binevcstifor era Irinel. -- Si fii bin.v.'nit in casa mea si cu plin sä,ti mearßi rll]rintele hl,r, bun vestitor al primäverii pe melea.- Bun rrisit. britrine Pri€r. Sint trimis de tatäl meu 7 ''f dc pfim:i\.:rrri si v:i vestesc reintoarcerca frumoasci pr':, r:'rveriqi crl ea reinvieroa intregei naturi_ Abia isr)rrivi lrinel vorba, o mi$care se produce in intr€{ul ciltcl si ca prin farmec, Ilcana Cosinzcana se ivi in.hiDul ci iocio.clnic, in mijtocut ghirtandelor dc flo.i in f.,l si chiDuri de cL ori, räspindid in jurul ei parftrmul imb:iiiilo! al trLrmoasci prirniveri ii cor de päsärcte ii insct'r:r aparitia. Ilirl n.castä initinire a jesit cäsitoda 1ui Irinel, fiul ZlfirLrhri dc primirvarti, cu frumoasa Iicana Cosinzeana, fiica bälfinuiüi Pri€r. Dar Dumnez.u, itl t:inica lui intelepciunc, a woit ca accastä c:rsätorie si nu diiinuiascä decit citiva ani, dupä care lrumocsa Cosinzeanä Ju chematä de Ccl Atotputer70 nic in impir;4ia cerului, läsind in urnra sa po dcmingiiaiul Irinel in durcrca cca mai mare $i doi copiläsi Jrumo;i ci rlouä picäturi de roui in potirul unei IloriIrinel tsi incca durerea iü iubirea Si in inqrijirea ce puDea din tot sulletul si:u chinuit, in crestcrca ti edur J r " r i u b i l r l o rs d i . o n i i . Dar dup:i r1r1rästimp, vrizind ci oricind se va stridui, nu va putca sä-;i cr€ascl copiii r$a cum voia ii cüm cre{l€a, mili cu searnä cä el. ca v-Ästitor al prir1r:ryerii, cra silit si-i lasc singuri acasi nrai mlrlt tinp, nllm.ri ln grija slugilor, a chib?uit cu gdja dc parrinte iubitor. cä . - i : . n a i l , j ' r ' . . . 1 . q ä \ e a cÄ a n p * h rr" ,-i In,||' jeascä, Fi dc aco.a, intr-üna din zikr plec:i in llrme si apucind spro miäzä-noapte, intr-o bun:r zi ajunses€ ia [ . . . ] r n o sC r i v ä t .[ . . . ] n r1pr I l o . - r i \ ' i l r ^ c n r . , id . . d e äp j " u r i , | . , . viscolele in toäte pä4i1e lumii, c:l s a apropiat timpul. Cind väzu pe I nel tinär, frumos 9i blind sosind. ifi pusc min.i strasinä asupra ochilor si sprijhiüdu-si barba lun-. i älL, r ru ti uilr-, d, vi r. I11ri .ri \ np.l Irinol cu aCierile lui blindo si .ildicclc dc print:rvarä, inmuind pentru un moment ccrbicia bittrlnului zurbagiu. Aci, fiind poftit in izba citptusitä cu bl:inuli de foce si de ußi albi. fu pdmit do liica L.itrinulLri Crivit. infäSuratä ir'r b]änuri scumpe de vulpi albe.:i aibastre. , Cum se väzurä sc Fi indrä{ostiri:. itsa cä la intoarccrea sprc locurile calde d,: undc veiisc. Irinel era insoiI dn l'.1|r,oi.r tr' , r lui n ) Cri\ rl. Pc undc trecaau, in drum spre locurilc cnldc, frunz€le copacilor ing:ilbineau fi cädeau la pi;nint. larba sc oiika. Florile se topcau ca de para Io.uldi. lar.!:rcile copacilol se incircase de promoroacä. Sosind acasä, copiii, curn o väzu pe noua lor mamä, se infiorarir dc qroaz:], cäci parcä intrasc in casä un sloi rte gheati. Fire rece, urslrz;:, croscutä iü rrrinti cle qheal.l li tloicne mari de z?ipad{ nu stia ce-i blindetea, nici miia si nici iubirea de namä, ci:ci cum väzu copiii. ii:i sägctä cu o privire aspd, carc'-i umplu de qroaz:i. i- "-n i incn ,,r d. -ri- . .i ,c rind l.il€l era dus sä dea cele dintli vesti in lume dc raintoarc€rea plimäverii, aspra fiicä a nordului goni din casä copiii, pe 71 I o vreme rea, vijelioasä, tocmai cind se lupta mai amarnic Jrigul cu cä1dura. Bietii copilati I rebegiti si tremurind de frig, nemaipntind räbda frigul si foamaa, ingenunchearä amindoi si se ruga.ä Iüi Dumne?eu siFi scape de chinlrl Si durer.a in carc c.izuser:r din cauza mamei 1or vitfege. Dumnezeu, in marea iui bunäiatc, lc a ascultat rltgäciunea;i binecuvintindu-i, ii prefäcu in douä floricele rlb^ si .frumoac^zi"indu_]F: - V o i \ , l i f i , c l r d i n L r ti l o r i t l c l r r n - v r r " , c u n u mele de ghiocei_ D. NiTTSCU_ Dir rfaista. " Arhiva Institutului de ehroCralieii folclo., ms.116,I, (cochirleDi-conslanJa) PO\TESTI]A GlIIOCELULUI [. . .] Apoi a fost odai:r un impärat $i o imp'irätoasä un bäiet tare f.unos ; $i nu mai puteau dc draaveau !i gul lui, mai cu seamä cä numai pe el il avuseserai.Dar b:rietui ca bäietul, inväluit cu ale lui, nu prea btrga de seamä Ia a$a ceva Ei trecü vreme; crescu mare Si pärintii lui voiri sä I insoare ; insä lui nu-i pläcu mireasa ce i colocärise,cä auzise ei, cine-i spusese, cä este o fatä Ia un impärat, mult mai frumoasä $i bogatä, cum nu-s multe fete $i spuse pärintilor cä eI se duce acolo. - Da cum se poate, ce ai inebunit ? - ii gräiri pärintii späiminteti, cind auzirä. - Cum sä ne pärise€ti cind nu gtii ce se poate intimpla in urmq ta qi tu e$ti singurul mostenitor ? - Ba nicidecum - fiLcu dinsul de colo - daci nu 'mar läsati, eu nu mli mai insor nicioalatä. Ce-i asta, sä nu-mi iau o tcnlcic dupä gustul melr ! In sfirsit, dupä mLrltä ciorovziialä, pärintii il l:Lsarä, insä. impäratul, inainte dc a pleca, iL povälui I - Vezi sä nu uiti un lucru. La orice fintinä din impärätia celui cu fata, de-i bca apä, sä pui un semn oarecare ctlnoscut de tine si deosebit unul de aitul, ca ve72 nind inapoi sä nu mai bei, cä e mare qmecher impära_ tul ceia. Cind se duce cincva ia et in petit, ii dä^fatä, .1nul pleacri cu .a. el p^ dlr" parre, vr;jegle apete din .Jrc :r biuj petirorul Ia v"nir". Si ddc; nu pune un (enn din ce apä a bäüt, cind mai bea din apa ceea, omul sc si preface.in o floare. in o buruianä, in un dobitoc, dupä neamul_ chn care se trase onlul fi cum vr€a impäratül .cia sä-I poceascä, Bäietul a luat-o de a buna ce i-a spus tatä-säu, !i a porml-o, Era iarha ca amu, tocmai cind se topesc ometite. ln ad€vär, cum a $i intrat pe pämintul tärii impäratului celuia Si bea apä din o Tintinä, el pünea un semn, care sä fie cunoscut nümai de ei. Numai la un izvor n a avut ce punc si a zis cä pe acela il tine et mtntc. A ajuns acolo, inpärätul l-a primit frunos, gi cum s-a cuvenit, i-a dat fata, ti l-a si pomit cu dinsa incolo, I a i m p ä r i l i al u i . Abia a ie$it din cclate si aia I-a pätit o sete ca accca. de i sc usca gura, dar ei vedea fintina, vedea semnul, qi nu bea. A ajuns la izvorul cu pricina, pesemne vräjitorul asa l-a uluit, cä lui i se päru cä e pe altä impärätie si a bäut apä. Si minune, deodatä se ichimbä in o floaie albä cu ni$te Jrunzipare verzi: iar Jata de impärat, povätuitä de tatäl ei, se inturnä acasä in aqteptarea altor petitori, spre a-i päcä1i $i pe dingii vräjitoml, care-ii trimise räspuns tatä]ui bäietului, cä sä nu-l _rdai a9tepte cä l-a prefäcut in ghiocel si sä-l caute in anul viitor, sä-l afle la miiitul primävedi sub omät. 9i dc atunci, mäi bäiete, imi zise mama ottind, e ghiocelul. ION DRAGOSLAV,Pooestilellonlor, I. FlFINNTIqA qI T:H IN^FLUL A fost odatä, ca niciodatä, cind Sedeaugi$tele pe corlat qi aveau oamenii mult vin, de tumau pe beregatä. A lost odatä, un unchiaq q-o babä. Baba era de al doilea cu unchia$ul. Bietul unchiag avea !i el cu mätu:ia 73 d intii Lrn biiet. Velelie n]are era in ca,sa unchiaFului, totul mcrgoa de minuna... parc:i Dumnezeu sta numai de ei. Nu i.ece mult fi baba cittiq;r Fi ea o Jatä. D " i , i l n t " p . r 1 l . .n u 1 n - u p . . . r ä i a ä l u i d . h J b : . c a mum:! \'itr{rgir, nü tnai vedea cu ochi buni copilul un chia$ului. Citc $i mai citc pononsa nu-i mai scotca. ...A?i a:a, rniine aia, pinä .e däcä virzrl ce väZu... bi€ tul copil l,si luä lunlca in cap, ci dc zburäturar cinc nu fuse :i dus fx ti pinä as izi. Clcscu lrta babei, se {r'rcumarc... T - , " , r . . . p ir . r ' r 1 . , ' , . r n d r . . q i- . r , i d c n r , dcai cä nu-! vitregi. _ F.tila ramasä sinllurä cuc nu lnai Ininca... nu nai i lrea... sc sljnqea vi:rzind cu ochij, de dorul ir.rbiiuloi fr;[ior. In fiecar{r zi so ducea cu oile sä le pascä pe o livad:r frurnoasri. intr-una din zile, clucindu se aa cü oilc la iarbä. dete paste un fläcäu asa de frumos.-. de nr.r te putcai uita la cl, ca la sotrre... ce donnea dus. Vräjifi de ac€st Jät-frumos, se apropia de el, sc uitä in toäte pärlile s'i n-o vada_r cincva, se aplecä si-l sätutä cü foc. Fläcziul. cind se dcsteptä dirl vis, co sä vadi_r? O brindu!ä frunroasi. frumoasä de-ti lua ochii. Ple.ii ca n:]uc incotro o vedea cü ochii, dupe Consinzeana visati Fi neu n g h i o ,F L g'.rird." pi r" t-c,ndu.sp ...Cicä ghiocclut a fost feciorul uDchia;ului. De aia, r I q h r o . L u l i.. . . : n 1 r i . . ; . 1 r 1 p i o r d i L r \ : r r - . . b I i r dü$a. $T, ST. TUTESCU, TdiLo ald.uia,.. (Ned.--a Dolj) ZAPADA SI GTIIOCI]LUL ' Cincl Du rlczcu a iicüt toatc cite sint pe pämint, iarb,i, buruicni Si flori, le-a impodobit cu tot Jelul de culori frurnoase. Cind a ficut Si zäpada, i-a zis : - Sä-ti cauti tu singurä culoarea car€-li place, fiindcä tu umbli peste tot. 74 Atuüci zäpada se duse la iarbä fi-i spuse: - Dä-mi $i mie din crdoarea ta verde ti aia do frumoasä l Iarba nu vm insä. Rugä apoi pc trandafir sii i dea culoarea lui rc$ie, strälucitoare. Dar nici trandalirul nu voi. CerLr culoar€a albiistruie de ]a viorea, culoarea galbenä de la floarea soarelui. Nici un:r nu äsc lt:L rueämintea zäpezii. Tristä si amäritä, zäpada ajunsc in drcptul ghioc(]lului. C:rtre el iqi punse ea durerea, gräind: - Nineni nu vrea s:Lmi daa culoarea sa- Toale mä alungä si-si bat joc de mine. Ghiocelul, milos, se induiosä, de soarta z:lipczii Si-i - D a , l . L iD l d . . ( u l o i r , , lm p ä l b , . c r r ' i r r n r r r L r r c u - Zäpada primi cu multumire darlrl qhiocclului. De atunci ea poartä ve$mintul alb ca al ghiocciullri. Drcpt recunoiti$tÄ, ii lasä sii scoatä cäpsorul lrfarzi, dc cum in.ono -i ca rr,ra nrimäv.rl L S. MIREA, L€gende. LACRAMIOARELE [...] A fost un bäiat orfan dc tati. Mana lui era ali de sÄracä, cä n-avea nici dup:r cc s:r bca apä. $i br-Liatul ceia tot päzind oi, dc mic, Ia umtl, la ältr.il, a ajuns cioban la impärat, cind s a fost ficui n1are. El parstcaoile impäräteiti prin päduri 9i avea de äjutor pe ält bäiat. De mic copil, bäiatul cela, cürn a intrat la oi, a invätat sä cinte din Jluier, pe care il puda ca mare lucnr la briu, ori in traista cu demincare. $i cinta prin vii, cinlä prin päduri si toati ziua Dumai cinta. ASa, cind s-a Iäcut mare, cinta dc rupca pähintul Ai a9a de frumos, cä ältfei nu mai dvea chip. Oricine-l asculta, chiar ti loatä firea incunjurätoiue, (rra vräjit. Oile lui ii cnnoqleau cintecül. De aceea, cind ele se rätäccau prin pädud ti-l auzeäu cintind din lluier, oli din ciunpci l?1, cite 75 o doinä ca acelea, care prin vie$ul ei plin de iale te induiogeazä,toate veneau in iurul lui. Purtind el oile prin singurätatea pädürilor, gäsea minunate si frumoase flo , cari cresteau singure, de ia sine, färä a Ie sämäna ori ingdjj cineva. El Ie luä in minä, 1€ mirosea 9i le {äcea frumoase bu.hetele, de-!i luau ochii, nu altä. Cu freamätul frunzelor copacilor pädurii, cu mireazma florilor sälbatice si cu vraja flui€rului fermecat, el i$i torcea din caicrul vietii lui qi era cel mai fc cit muritor din lumc. Impäratul din fara aceca äv€ä o siDgurä fatä, cu fata rolie ca singele, albä ca omitul Si frumoasä, lrumoasä färä s€ämän. lmpärätului Si imp:rrätesii lc era tare drägä, nu cä doar era odrasla lor. ci pentru cä bunui Dumnezeu o häräzise cu asa frumos dar. Pc cind impäräteasa era insärcil,)atÄ cu dinsa, o femeie i-a adus plocon frumoase flori sÄlbatice, din pädure. E: le-a piimit 9i le-a mirosit. Da ac€ea, fata de impärät, dupä naFtere Ei dacä s-a väzut mai mare, o inceput sä-fi arate mare dragoste pentru ilod Si mai ales cele säibatice. F.ciudu-,e f.'ta mara. od"lä Jiind singurä acJsä. 'r g:rsit vrenea potrivitä sä se ducä dupä flori in pädur€. primävara. $i asta pentru cä ei nu-i pläceau {lodle din grädina impäräteascä, atit do mindrc si de ing jite, ci-i pläceau{iorile sälbatice,ne-\ämrlDatesi neingrijite de milri dc om, ci de la sineAcestea din urmä, ii era sufletul curat si inima ei. I)ucindu se singurä prin pädure, dupä flori, färä nici o teamä, cä avea sulletul curat, qi depärtindu-se prea mült de pärintescul cämin, a ajuns intr-un luminiq mare ca acela, cit videai roatä cu ochii- Acolo era ciobanul impäratului, cu oile. Chiar atunci, cl .cinta din fluierul feh€cat cu atita foc, cu aiita frlrmusete qi duioqie, cä cine 1 auzca, räminca vüjit. Pläcindu-i ciütecul, a stät in loe, nevrojnd sä i turburc adinca lui liniste Si pläccrcCind a väzut o el, n-a mai cintat. S a dus la dinsa, cä o cunostea de domnitä ti i s ä inchiDat pind-la pämint, räspectind-o atit, cumu i bine Si frumos $i cum trebuie sä {acä cel mai mic inaintea celui mai mare. ' Mäi .iobane - i a zis eil - t l trebuie cä clii undc s flolile mai frumoase I 70 * Dä, Stiu märia-ta. Florile frumoase sint departe, depalte, Si-i tare greu de dus la ele, pentru cä trebuie sä treci plin tuJi$u , spini gi märäcini. * Cum a fi. cum n-a fi, eu vreau sä mä duc acolo dupä dinsele. - M ä d u c e u , m a r i a - t d ., i - t i a J u , . - Nu, asta nu se poate pentru cä dor€sc sä mi le culeg. eu, cu mina mea. Mergem amindoi, El s-a supus, pentru cä avea de-a face cu fata impäratului. Au plecat amindoi dupä flo . Ciobanul mergea iDainte 9i domni{a dupä dinsul gi-i fäcea loc prin tufi$uri, spini Si märäcini mari, desi ii intepätori_ Au mels, cit vor fi mers, prea greu fi au äjuns intr-un luminis, in inima pädurii. Pinä sä ajungä acolo, hainete frumoasei domnite s au fäcut ferfenitä. iar din miini ii picura singe.din pricjna spinilor. In poiana aceea erau florile d" p" Iurnc, nFo,rn .dtn de mina omului. ci Lle Ia sina si ncingriiire de nimonF. Ele aveau atita märctie gi mireazmä, cä-ti zdrobeau sufletul _si-ti lurau inimä. Era un adevärat rai pämintesc. Atunci domnita a cules cu minä ei urr brat mare de flo . cit pulea duce pentrü casä Si a plecat inapoi spre oi,-cu dorul ca dupä asta, sä mai vie singurä la flori. Dupä oarecarc drum, domnita väzu cä jumätate din florile ei rä, mäseserä prin tufisuri, spiDi Si märäcini. Atunci ea le dete pe cele rämase ciobanului, care le duse in brate pini ld oi, pe care in Iipsa lui te päzea ajuto rl s;u Cum au aiuns ei la oi, ciobanul dädu toate llorite din brat domnitei. - N_umi le-ai dat toa(" - r ds pa. - Ba da, märia ta, uitä-te cä nu mai am nici una. de lp rc micar. ' Nu i irdevirdl. Mni ai un r. oe , rre nu vrai st mi o - Da n-am nimic. märia-ta. - Nu, ai. Ii in traista ta. Iti poruncesc s-o cauti äcolo, cä o gäseqti, si mi-o dä, cä altfel nu se poate. $i cu greu a cäutat c.iobanulin traista lui, cä nu vroia sä i vadä domnita taina lui si a traistei: un däräb de mämäligä crudä, nesäratä Si afumatä, de trei zile, acrä 9i ace€a,o ceapä, douä qi putinä sare, avere de om särac. - Da asta ce-i * zise domnita arätindu-i Jluierul feruecat. - Po el il caut. De acum e al meu Ei li-l iaü. Ciobanül i I a dat cü inima ruptä, neavinil incotro, c:r doar cra fata impäratului. Dar cum i-a luat Iiuierul, din ochii ca nu läcrämaserä niciodatä pinä atunci cä bäiat särac, au inceput sä picure lacrimi nulte, multe. Ele ii bräzdau fata, cädeau pe iarbä jos, la pämint si din ele se fäceau, minunea minunilor, neväzutä, neaupinä atunci qi nici de atunci zitä, dc la inceputul lumii 'incoace, frumoase floricele$iaibe. Deci din multele, {ierbintile si dureroasele lacrirni alc ciobanului, s-au fäcut minunatele, gingaiiele si drägälascle floricele, puzderie aqa de n1aro, ii azätoarc durere a avut el pentrü pi€rderea ftuierului fermecat. Pe urm:l, fata de impärat a culcs mai multe buchclele d€ llo c€lc de acclea, le-a dus acasä Si a povestit minunea ce väzusc, iar ciobanul c a dus, s au roi rlu\ In roarä lun.d si nu s a mai Intors la oi, pentru .näcazul fluierului care-i era sufletul si inima lui. De dtunci a rämäs in lume floricele albe, al cäror drum ä fost prin tufi$u , spini $i märäcini. Florilc cele mai frümoase sint din läcrämi. De aceea s-au numit "lä* Lereflde. N. MATEESCU-BRAILA ,{rhiva Socieräliittiintiiice 9i literare din la9i, 1931, (Diocheti- vrancea) CRAITA $I LACRAMIOARELE Era oclatä, Ca niciodatä, Dacä D-ar fi Nu s-ar povesti, Noi nu s,nlcm d" .rnd pov. itilc. Ci sintem mai dincoace, Da, am auzit de pov$ti ; De pe cind se potcovea puricele Cu nouäzeci Si nouä oca de fier la un picior, Se dica-n inaltul cerulüi, Si tot i pärea cä-i u$or. 78 Era odatä un copac mare, mare, cä-i ajungca virful la nouri. Sj-n virful Iüi d.iinuia un moincag bätrin, bätrin. ca iarna ti barba-i era a9a de lungä, cä o bätea vintul jos, la rädäcir1a copacüIlri. El a spus povestea urmätoare : A lost odatä, cind va fi fost, poate cind eriru lupii aibi. un impärat qi o impärarteasä.Ei, de i:i tinerete pinä ]a bntrinefe, n au avut nici o odraslÄ. Si, Doamne, tare mai doreau,sä aibä mäcar una. De ac€ea, au incercat tot ce s a putut omeneste sä capetc un os impärätesc, dar ba. Tocmai la bätrinete, cind nu sc ]nai a;teptau, li s-üu indeplinit . dodnta. tsunul Durrnczcir i au hiträzit c-un bujorel de {atä, c1r ochii albastri ca cerul s.nin li ata de frumoasä, cä sä Ji umblat lunlca toatiFn lung Si-n lat, cu opinci-r1 picioare dc ficr si toiag il1 mini, d. .l^1, Lina Le .-ar fi lo.ir d, 1or .i nu r t D rr . che. La soare te puteai uita, Ia ea ba. lmpä.atut o-ngrija cd pc ocbii lui din c:1p, 9i-i era a;a de dragä, cä parc:i ar fi fost un bo[ de aur qi nai llll te nu. De aceca o Pi.rrdca din o.rhi;i nu sc-ncredea Print,rsci cclca. tollii lumea-i zicca Ö.iita si Cräita i a rämiLsnumelc. Cräita crc;tca vi:zind cu ochii. Cit crrsc copiii nosta ntl un an, ea cre-ltea ntr-o zi. Deci-n scurt timp, s a fost ft.rclrt Int:i rnflre, mar€. lnainie de a o naste nlama ei, inpirätcasa, a primit de la o fcnrcie din curte flod din pädure. multicolore;i mindre, noroc marc. Ea s a mirat de frumusctca lor. , De aceea,Cräita a venit in lumea asta cu patirnir pentru florilc silbatice din pädüre si locuritc singuraticc. Pe urm:r tot cerul !i-l petrccea ciutind flofi siilb:rtice, topindu li sufletul in gindul sfint care sc coborisc din ' ' - : n I n i n ä " i . l n r ' r d . i . r nI p u r r I t l o r i I n n r r , n i n i . rnä. Mcreu i$i zicea in sinea ei: ,,frumoäse mai sint, Doamne, florile sälbatice. Ele räsar nesemänate, cresc neudata do nimeni, sc räsädesc de la sine Ei triicsc laolaitä atitea feluri, iar celc din grädini se Iac numai Fi numai in urma muncii grädinarului. Toate florile, mai alcs cele sälbatice, mireazma 1or, tdlurile pilsärelelor, freamätul pidurilor si clienitul piriiaselor din vii, carc Si spun povestea din veacuri, dau pajiiici ii peisajului atita pitoresc, di ti robesc inirna Fi-li nat9ä suflctul(. '79 Cräita totdeauna perinda dupä Jlori sälbatice, insoljtä dc oameni credincioji curtii. Oää!Ä, era-n luna lui ;ai, cind toatä lumea-i rai. &äita, scäplnd nu $tiu cum. singurä din palat, alerga cu tot suilctut dupä dr?gele ei flori sälbatice, Jrumoasc de nu mai aveau chiD. iare ii .rau dragi din inimt. cu at a srr;snicie. Acasä:pe masa ei, däinuiau in toatä vremea mänuncbiuri de floric€le sälbatice. _ Si alergind sineur; pe cimpii. Si-n codrii pustii dupä tJofl. a mu.cal-o .arpeiF d^ inimä sj s a toqr ädin.il prea mult in inima coddtor sätbateci. Cind a bäeat dc seämä. . r a D r " d t i r z i u . p e n l r J . r r x r ä ,i r e a p u s e s ; q 1 : D i n i r ep e l,rprul ei -ufict De ä^^,jr J )rbrcäir mulr <i bine pc oo'.,i. 'a \r sc,nroir., l a c . . n i n u i p ä r i r , l ^ . c .d a r l - a - s a p o a ' ä .C u c i r i . i . , u t ä , , l i m a n u l d o r l l a m a i m u l t . c u r l r r ce-ncrrca_mai avan si se depärta de cunoscul. $i s a muncrt aia. pinä inlunericul noptii a inceput s;_ii ceamä undole sale. Si-a dormit o noapte, douä. noui, singurä-n pustiu n care timp ;i-a amägit foamea cu fruc_ tele codrului: frägi, smeurä, müre, bureti, 9.a. $-a träit in codru pdbeagä, cit va Ji fost, torcindu-si {iruI vietii nr^;jil dir caiorut vromii. cum i a fost soarta.Cäci ori-e f:lpturä, om, ce-ar fi, are o aoartä. Aci a fost asa; din palat iri pdbegie säIbäticä. In urma rätäcirii Cräitci, tatäl ei, impäratul, a-rnpänat codrii cu oaste;i suflarea tärii, care s-o poatä gäsi la un fel: vie ori moartä sä stie. Dar ba s-o poatä g:isi, pentru cä codrii acolo erau färä margini ti nimen€a nu le stia taina lor adincä. Rärninind pierdutä de pärinti $i de lume, Jrumoasa fatä, Cräita, a däinuit pribeagä, cit va fi fost, in recunoscuhrl codlilor. Pe atunci umbla pc pitmint Dumnez€u, cu slintul säu, Sfintu Petru, ca sä,;i vadä a$a zäi1e sate, pe rind, din sat in sat si din loc in loc. Acuma nu mai catc:r picioarc de slinti pe pämint, din cauza lirädelL€ilor omene;ti. Aruüci, fi numai atunci, Tat:rl-Ceresc vn mai cälca pe pämint cu sfetnicii säi, dar numai atünci.,Deci Atotputernicut däi, nuind pe pämint, s-a fost apropjat de meteagudle unde pribogca frunoasa si ncnorocita Cräitä; cäci pe cit a fost de frumoas;, pe atit ä fost de nenorocitj. Cäci isl BO Itutura zdrentcie in bätaia vintului, in locul hainelor scumpe, impäräteqti, flämindä, insetätä, ca vai ile om. Aturci a zis sfintu Pohu : - Doamne, ti-ag gräi ceva. - - Spune, Petre. - Aproape de ac€ste coclauri, Doamne, i$i tlriie viata de azi pe miine Ei de miine pe poimiine, necäjitä !i amäritä de toate, o mindrä printes:i, Cräita. Häräze$te, Doamne, sä-ncetezecazna €i. - Plinili <i-1i fj^ dorin'r. P.'re. Atunci, apa sfinti a bun,itätii otncnesti, ietca la vedere-n boabe mici. se rostogolca de a lunqul fctii Cr:iitci Si picurau minsiind-o, pinä la pämint. 9i, minune;r minunelor; lacrämile ei, cum picurau pe pämini, se schimbaü in fioricele mindre, gingase, albe, mici, ca tn, crämile din car€ izvorisa. De aceea s-au numit läcrämioar€ Si iäcrämioare le-au rämas numele pini azi. Iar l i r a v u l e i L u p . o i ' . a s e d e - n d u rr, d t . s - a ä l u n d a l : i n , . mint, din ce n ce mai mult, pinä nu s-a mai väzut dc ioc. Din el a riisÄrit o mindrä floare, cu florile rosietice, cu mijlocul galben, avind-in ele douä fire albastrc. Fioarei acestia i s-a dat mrmele de cräita, de la num€le f€tei impärqtului, Cräita, nume care i-a rämas pinä azi. Criila si läcräDioarele däinuiesc mai ale-spe morminte, simbo, lizind marc jalc. Deci cräita lnainte de a fi floare, cum o vedem, a fost om cä toti oamenii, dupä cum au Jost toat€ Jlorile, plantele ;i animalele. A.sa-i legenda cräitei 9i a läcrämioarelor. N. MATEFSCU.MOV. BärÄgd., 1936,nr. 10, 11. (Ghicoe$ti-Neamt) LEGDNDA LÄCRAMIOARELOR . Träiau odinioarä, in mijlocul unui castcl din basme, doi copii cuminti: un print Si o domnitä. O zinä, care stätuseIa cäpätiiul lor cind s au näscut,le däruise tot ce av€a mai de pret Si mai frumos, Si copiii de rege cre$BI tcäu lläturi, mingiiafi de vinl, de soare Si de {tori. Erau in jlrrui lor lioli de toata culorile; mäci rotii ca singeie, n]:ituri de nlic,<unealraparlufiatä Si de albastrele,,numaFrritarr; crau trandafirii ealbeni, co pärea de cearä ni qinrasii crini albi- Copiii cre:tieau in acea gridinä mi, nuDatri si tineau uDul la nltul, clrm rar s-a mai väzut ca o sor:i si tie la un {ratcllar, intr-o zi posomorifä, durerca inträ itl palatul plin de voic bunä. Intr:r sub forma unei boäle nemiloas€, c€re se-ncuibi in trupü1 fraqed al donüitei, aducind dupä ea jnlea in cast.lul acela ca din basm.. gi donnita se fäceo din ce r-n ce mai pläDindä. din ce in cc m:li slabä, pln:i ' d. 'r :ndui v l , lui Durin ., L J^ rr^ nr-lr , i, a chem3t-o la el, Ochji priniului, care pinä atunci nu sti.r sä plirrr:i, s-au unplut de lacräni. IlrI väile räsunau dc sunctul clo p.telor, caro ziceau parcä ; ,,a mürit sora unui print.(. Plingea printul. curq€au lacrilmile djn ochii copilutui f€ri.it, c rc ti peirecusc viate in nijiocul flo]'ilor, citci isi plingca surioara, tovarÄsa de jocuri ii de cint-.ce. Dar minunc I La.rimile p ntului carc nu mai plinlese nici , dr",. .. o.a !n.u In flo-i mi.i. r b.. ,,. . n.irr | .d boabcl€ de märgilfitar pe-o codiiir subtirc. IaI mirosul 1or cra dü]ce, plaim:rdit din parfunui tuiur.or {lorilor iubite. Licrämioarc, le au spus unii oarncni, iar allii le-au numit rnärgäritärale. . Ele urrplu si azi pädurile Si vililc, spunind povcstea prinluiui, car-ese ascunde dc lume, sä si plingä su oara. I L I\IIREA, L"sende, LACNA]\TIO,\RÄ. A fost odali un voinic in lurne, {:ir:r rudo, fiirä ncam, care cici se pom.'niso umblind cn arcul dupä vinat Si cu nävodul dupä p.scuit A;a o duce et li zi $i noapte, umblind razna prnr piduri, ca un copit sträin dc mumä fi de tatä, cüm cra el. a2 Dar intr-o zi, din intimplara, batä-l norocul si1-l batä, väzu pe ramurä unui copac o pasäre mindrä, cnm nu mai väzuse de cind il ficuse mumä-sa. qi pasäreä iircatd. doär cu coad.r ochiului lr;Sea la voini.. ca ;i ruF n-ar fi fost pasäre 9i ar fi dorit sä-i spuie nu Stiu ce. Voinicul nostm, nici una, nici douä, o luä Ia ochi fi-o sägetä la un picior. Cum se väzu sägetatä, pasärea gräi : - O, iubitul meu, de ce m ai sägctat ? Eu sint ursita ta fi de mult am cäutat sä te gäs€sc,dar n-am avut norcc in lume, cäci astäzi,cind te intilnii, in loc sä mä pri meiti cu buclrde, mä sägeti färä milä. De vei dori insä de mine, sä mä cauti pinä mä vei gäsi, vie salr n,oaltäI Atii mai gräi pasärea, care aruncind un incl voinicului, zburä qi se fäcu ncväzutä. Voiüicul trcmura de dulceata acelei cuvintäri qi ifl puse in gind sä o cauter pinä o va dobindi. Si cum se hotä.i, o $i porni in partöa in carc zburase pasärea ij se cäläuzea dupä picäturilc de singe, care picurase din rana fäcutä de sägeatä. Pe drum, s-" intilni cu o bätrinä zbircitä la fa!ä, ca o stafie :i alt nimic. ßaba cum il väzü, ii zise : - Sn dai babci un gololtan; dc vrci sä ti mcargä biDc I rispunse voinicul care s.c:i.c fi-i De cc nu diidu un gologan, gtii de cei mari... de ünspreze.e. Pin:r sä se clespartä, voinicul intrebä pe babä de n-a \../ur cLrmvavro pa\;r. 'acotati la u_ picior. .; i :_.F ' . ußtre lui, dupi ,arF rrmbl; dc mullä vr.n-". - Hai voinice - ftispunse baba - eu sint Sfinta Vineri Si de miai dat un gologan, c ca-n schimb sä te scap de multe nccazuri, ce o sai intimpiii ln lunga cale ce vrei sä faci. 9i cum zice, sccate, märe, din sin bätrina un friul€t, un päi de fin ti.r petricic..l. pe cari dindu-le voini.ului, gräi : - Pinä sä-ti g'iscsti ürsita, o sä lntimpini multe neajunsud, o sä pali mulie näcazuri, dar, iatä-ti dau acestea, ca Ia nevoie sä suni friul Si-ti va veni un cal iute ca vintul $ care te va sfätui ce sä faci cs celelalte lucruri ce 9i-am dat. B3 VoiDicul multämi bätrinei pentru sfaturile date $i porni in lunga cale. Mai merge e], clt merge, dar simrindu-se obosit, sunä friuletul Fi iatä cä din pämint. din iarbä verda, i se,arltä un cal in$euat $i infrinal, $tii colea... numai bun de inc:tlicat. - Sint gata, stäpine - zise calul bätind din picior - dar undo vom merge ? - Dupä ursita mea sä mergem, dragä cälutuie grii voinicul - ti ca s;r nu gresim calea, sä tinem pe acesteapicäturi de singe ! - S:i mereem cu Dumnezeu inainte r:ispunse calul. $i mi se aruncä odatä voinicestc pe cal, si o porni ca o pas:rre p€ste väi Ei deä]uri. Fugea calul, fugca de-i scäp.ira copitele, dar deodatä gräi cätre voinic I - Ia intoarce capul, stäpine, si vezi in urma noasträ cine vine ?,., - Nimeni I - räspunse voinicul - dacit un iepurai care vine in fugä, de s-a a$ternut cimpului. - Hei, stäpine - zise calul - aruncä paiul de iin. cäci o spurcatul de zmeu, pe ale cärui päminturi cä]cäm ! Voinicui äruncä paiul de fin $i se fäcu in urma 1or un m.,ri.ini! dps .a perii. Zmeul fäcu ce fäcu 9i sträbätind märäciDilul, s-apropie de voinic. - Acum ce vezi in urma noasträ, stäpine - intrebä calul. - Nimic - räspunse voinicul - decit un ogar. - Stäpine, stäpine ! Aruncä si piatra, cäci accl€ e tol zmeul. - Bine * iäspunse voinicul, care aruncind piatra se ficu un nunlc, num,i fi nrmüi de marmorä. Zmeul iar iäcu cc fäcu 9i trecind peste munte, se apropi^ d. voinic - Acum ce mai vezi, stäpine ? - mai intrebä calul. - Acum väd un voinic cälare - räspunse voinicul. - Acela e zmeüI. Fii gata de luptä, da,r bagä de seamä, sä nu faci nimic, cäci doarä voi avea eu ac de cojocul lui ; iar de nu voi izbuti eu, atunci sä lii gata, ca sä te lupti cu el ! 84 I I Calul lui Märgärit, cäci aSa se nümea voinlcul, cind !;7u pe zmeu jrprorp. dc ^1. (e d;dLr Ia o p"n-, iar spurcatul de zltriptore trecu iDainte, färä sä poatä opri calul säu din fugä, esa cicä:rl€rga de tare dup:i bietul voinic, ca sä-i punä capul si mai multe nu. Cum trecu zmeul inainte, calul lui Märqädt se luä dupä el si pdnzindu-l din fugä, il zdrobi cu picioarale. De aci, Märyäit ll]erge Si iar merge inainte, pe unde nici pui de om nu umblase Si picior de romän nu cälcäse, pinä ce ajunge, cäträ sfintitul soarclui. la un ]äc unde se pierd€au picälurile de sinqc. .,Aci trebuie sri fie ur\ila mpa-. ici 7i.. "j In ernd i ce ar.zo p^ actetrar. Asteaptä o zi, asteaptä douä, astcaptä nouar, dar djn lae nu iesea ninreni.. Atunci ii träsni prin minte sä bage nrivodül Si sä vadä cc va scoäte. Zis Si fäcut, cäci 9i istet €ra voinicul nostru. d€ parci nu-i cra d-a buüä atita vrednicie. Cind scoasenüvodul, ce sä vczi ? O Iemeie frumoasii ca o zi de varai, cu fata ca marmora, cu pärul ca aurul, cu ochii ca murele, cu buzele ca fragile,'de-ti era mai mare dragul de ea, incit s-o sorbi intr-o picäturä dc apä { sä n-o mai uiti. Voinicul Märgärit se uita la ea, o miscä, o stuigä, dar nu mai da nici un semn de viatä. O mai privi iücä odatä Si väzind-o sägetatä ia un picior, o cunoscu cä este ursita lui, dupä care umblase atita amar de vreme. Väzind cä nu era chip d-a o mai scula, säpii singur pe malul lacului o groapä, in carc aFczä pa ursita -si iubita lui. lnsä el, amärit pinä la suflct, se asczi la capul €i 9i o ptinge Si iar o plingo, din adincul inimii. pinä ce se cocoiä pe pämint, iar lacränile se inchiegarä pe pieptul lui. Dumnezeu, väziudu-l cum se chinuieste, iI fäcu o lloare. chiar aga cum \'.r cu capul cirrä morminrul iubitei lui. Äceastä Jloarc, de la numele voinicului, se numelte m;rgäritärel, iar de la lacrämile inchiegat€ pe pieptul lui, läcrämioare. I. N'IORAR "Gazeta Transilvaniei , 1002,nr- r54, {Din Munienia ?} . 8 5 MARGARITARELUL - Frunzii vetde sälcioarä, Milriuc:]. Märioarä. Ce porti tu la inimioarä ? - M 'rqiril si limiioari. - Dä-i ;i neicäi märgilrit, Ca sä-i traacä de iubit. Ci dragosteade la tine. M a nebunit, vai de mine ! Fo-.t a Iost tn vlcmca dc dcmult, de cr^ndnici bunica hunicii Du-qi aminl.ea, intr-o trri nu depärxe, un in1p!'irat, on] cumsecade. El cra bätrin, väduv si avea o latä cüminte si lrumoas:i. carc insemna amorul bätdnelor lui zile. C:ici era Joartc amirit, särmänul bätrin. Nu-i era lui de-ajüns cÄ trebuia s:i se impotriveascä boierilor, cad aveau obicciul .lc a n:'irirstui mullimea, dät mai avea de luptat $i cu un impärat vecin, lacom qi hräpäret. care n]äi in fiecare an ii cälcn hotarelc inpärätiei cu foc Si cu sabi" Frla iti impärtea iubirca intre tatäl säu ii logodnicul s:u, fiul umli impärat vecin. Nu mai cra mult pinä in ziua nuntii, cind sosi vestea cä hrirrrirotul vecin iar cälcase hotarcle impäritiei. ;i era mini;r lui Dumnozcu pe unde ajungea cu o;tile lui: fuircau sirmanü oamcni, täsindu-fi avutl1l in mina viäjmasil.r,si se ascundeau$i-n päduri ;i prin creierii muntilor. A{lind bätrinul impärat toate astca, läsä pregätirile de nuntä baltä;i plecä ca sä mintuie tara de vr.ijmali. Lollodnicul fiicci sate porni ;i el, ca sä-i fie do ajutor irnp:rrRtului 9i cind plecä, dete f€tei un s.irae de m;rrrliiritarc. ca :rä I poarte zi Si noapte la git, si neincetat sr"r-$iaminteascä de iubitul ei pornit la luptä D:lr soarta voi ca impäratul sä lie bätut de v.äjmaiul siu, o;tile risipitc, iar el 5i loqodnicul liicei sale furar Lici$iin luptä. invinqätond sträbitu tara in iung ii in lat, t:iind ti spinzurind $i f:irä l1l tltar greutata luä ;i cetetea unde crau palateie impäriteEti. 86 In timpul acesta, fata inpäratului plingea si ziua si noaptea, dc cind auzisc cä ta*]l sä1rsi logodnicul Pieriso in b,itaie ; sta särmänica deop!rte, intr una din c.imärile mai dosnice ä1epalat€lor impäritetti. Acolo {u ea giisitä de jnliieätorul vräjmaf, i.nirmudtä de grcazä $i de dur.rre- Cind o väzu atit dc tini].i fi de {rumoasä, se indrägi d. ea, se hotäri sä-i crule viatl si s-o ducä in tära ]ui. Dup:l ce Iäsä un drcgattor pcstc impärätia cr:ceritä, pomi cu o;tilc salc irrapoi, du.ind cu sine, pe linqä präzi :i p" lii^.' no"r. t tlui t t . Dar pinä ]a curlile lui impzirätc5ti, em celc lung'i ti - , r. Z,l.l urrrll dn t .,r.n n.ep,t "t Noaptea poposcauunde i apuca \rcnlca; ba irl.r un . r l . L l I n , r o p F d u" . b r p r ' ! r n p d ! r . , n ^ i r ; . Fata de inpärat, cit tinu drun1u1, nu fatcu alta decrl plinse $i siruti' din vrene in vrene Sifagul de mrirgi.ltare, ce i-l dase logodnicul ei. i n ' r - o n o r p t - .. " o p r i l a r ä r . i n . a u n . i d p n . | 1 ' / , . r corturiie in cirnp. Co.tul impÄratului nü cra cli'part. de al fetei, care era la citiva paqi de apä. Dc a tot lunqul drumului, impärätul nu putuse scoate nici ur cuvint din gura ci Si venis€ hot:rrit in asti scar:r, ca s o faci cu odce prct sä vorbcascii. Ea cä nici nu s.l uita ia el. doar plinßea $i silruta cu patimä mirq.f'ritar:1. - Dc la cine ai acel Siraq ? - intrebä el imblinzindu Si giasul cit putu mai mult. - Vüd cä{ toi s:lrüti si plingi intr una... Ea se uit:l lr.rnq, lu11g,1a el qi apoi zise: - De Ia logodrlicul lneu iubjt, pre carc I ai ucis tu, fiarä {irä inimä ! lmpäratul sc infuric, se repezi la ea, i smulse qiragul dc la git, l-aruncÄ alätä din cori si-i cilcä cu picioarele, pinä nu mai ränasc nici un bob nezdrobit. Apoi dupä ce se risti la Iatä, zicindu-i : - Te oi face eu si'rI uiti, nu av{:a tcamä, pui dc nit pircä * se dusc spunjnd dc mlnic in cortul lui fi se dcrte Fata rämese inlcmnit;i locului de spaiüä; nici plrterea de a mai plinge nu o avea, ci doar sta cu privirile intclcnjte pre sfärniiurile nirgäritarelor, cari luccari 1a Iumina lunii, prinira fircle dc iarbi uscati. A stat ea multä vreme a$a; apoi s-a sculat Si a prins a cäuta, doar de a mai gisi mäcar o boabä intreagä, numai una. Insä vai, ciinosul de impärat le sfärmase pre toate, pinä la una... Atuncia pomi fata din nou a plinge, cugetind Ia soaria ei nenorocitä. Si a udat cu lacrämile ei fiecare sfärmäturä alemärEäritar. Incepuse a miji de ziui si paznicii care o päzeau, truditi, adormiserä: Ea se sträcurä uior pinä aproape de matul apei Si, färI sä mai stea mult ia ginduri, se azvirli in valurile .are curgeäu la vale 'i pinri in adincimi $i a doua zi, cind.se sct ari, nu o mai aflarä nici ir, cortul ei, Dici nicäieri. lmpäratul se minie, ücise pe paznicii cari nu !i fäcuserä datoriä qi cäutä s-o mai alle prin impreiurimi. Una din roabe gäsi pe mal välul cu care fata-$i acoperea fata. ccea ce le clovedrcä ca s-a inecat, Trupul ei n1r fu gäsit Si impäraiul porni amärit spre impärä!ia lui. Iar in primävarä, in locul acela unde Firagul de märaarritarc fuscse s{ärmat, locul unde fata de impärat-li olinsese ncnorocirea. dsärit-au flori mindre 9i trumoa_ :se, cärora romänii nostri Ie zic pinä in ziua de azi, märgarritir€I, iar allii läcrämioare. ' .,Romän!l"'Buc,,1896,nr' 388' LÄCRIMIOARA Mulie lighioane sÄlbatice fi Jioroase au bintuit tara Si p. cind s-au intimpiat ceiea ce voi sä vi ]e spun, €reu täta:ii cari nävtiliscrä in pärtile acestea. ln sat la noi cra o tinärä Jatä diu neamul meu, I'Iärgärita o chema. Ea cta Irumoasä, dc nici n-o sä mäi poncniti vreodatä a:a irumusete ; Jata ei aibä ca un crini;or si rlrlncioarä ca stneurar buzele ei erau douä coacize inprcunate, ii dintii ei, picäturi de lapte. 88 I Ea iubea pe un iläcäu de Ia noi; 1l chema Voinaa, pentru cä din toti voinicii in toatä tara aceasta aia de intinsä, incit nl-i mai dai de margini, ei era cel mai bärbat i bätea $apte tätari, qaptesprezecebätea. Si Voinea iubea pe Märgärita i o iubea cum iubea luminile ochilor ei mindri $i scinteioli, cum iubca ziliioarele lui senine Si fericite. Ei se intilncau in toate serile, dupä apusul soärelui, la o. pä, pe care o numeau bätrinii no$tri ,,Ripa Florilor*. Märgärita pläcea $i cäpitanulüi tätarilor, cum spun bätrinii cä se numea, han, dar lui ii era fricr-r de Voinea, cäci räu chisägea romäna9ul nostru in titlri Si cind auzeau de numelc lui, se bÄgaü in gnurar de viezure, in gäurice de garpe; numai se incrunta Voilca ia ei ii-i aPuca.ufriguri de moartc. Ilanui jurä sä omoare pe Voinea 5i s:i tlrrc Iaia; piginul nelegiuit i$i tinu jllfämintul. El pindi tincrii nostri, fl'unlogi ca doi porumbei, cind se duccau si sc intilneasci la ,,Itipa Floriior( ; se ascunse dupä o siincä ;i trase in Voinca sapte sägeli inverinate, cari il stripunserä in $aptc p;Lrli $i fäcuri sä-i ti:ncrscä siügcle din Sapte locuri. Voinea cizlr ir genunchi, apäsÄ capul siru pe sinui fetei Si ea incepu al acoped cu särutäri $i a värsa Siroaie de tr.rimi. ce s.rldau floricclele pe cari 5c acnzr\F. Voinea pierdu tot singele säu, se räci, inehetä $i-ii dädu cea din urmii suflare pe sinul M:rrg:rritei, stringind-o din ceä din urmir imbrätisare. Cind hanul tätar v:i?u ci Voitea nu mai ni$cä Si nu mai dä nici un semn dc vialä, se apropic ca un turbat, de luä fata in brate. Dar Märgärita väzindu l, gäsi o putere $i o bärbätic ncspusd, simti singele, pinä atunci inchiegat la inimä, urcindu-i-se in {a!ä fi inpäinjenindu-i ochii; ea se desclnse, in mai pulin de un minut, de betele ca stringeau mlädiosu-i nijlocel si bägindu lc cu o iuiealä neauzitä dupä gitul hanului, il st nse asa de tare, incit in o clipä, turbatul pägin cäzu lingä trupul Voinei 9i-5i dädü ochii peste capCind il väzu ametit astfel, b.lrbata latä il priväii in ripä, privind cu o pläcere säibeticä, cum se izbea capul lui, din stincä in stincä ii cum se sIärima trupul, bucatä cu bucati, os cu os, 89 Dc injnir rea, fata a innebunit $i bätdnii spun, cä mult timp dupä acea ncnorocoas:t intimplarc, o umbri desDlc{itä s; preumbla rätiicitä pc ripii ii värsintl }:rcrioliori' care picind pe flori, I€ albea. l r s n i n d j,l " " : r l l - i l i n - D r . ri ' )i i^ ri:..i.nA'lc rul lui \ :n.r i rl" a un^i. r''r " ll il . Io ii r^.'i. numirea de ,,singele Voinci" prc.um a riiüas ilo cek' lor lcäldatc dc IicrimionrL']. Milrl'iritci nulrcle clc rnirqi'rritiifel. De atünci sf nurncitc,'ji riPa ärrccir,'ltipa Talarulllio x{orlii(' si ' stinca Dc carc ä {:Äzut Voin.a, ,,Stirca I'tä d; unclc vinc lr.lor fto|i.clf alb :i rri'ri, cad au .oloarea si lorrra unci larcrinrioar.. nrinljr.a de nr:rrlt'rri tircl 9i cle nnric li au luat nirtc flori rosioxre cxrc crcsc mri cir serrnä pe rraryjn.a rlprlor' numire dc ',singele S. FL. MARIAN "Gazela Tr.DSihaniei", l91i: nr' 159 (D. Pe margihea Cliel!]ui ?i . I,IACUI, Cicä fosia ü n lllmc o fatä mri nlin'lrä dr'it IleaD:{ Cosiuzenna.Numelc ci nu I gtiu. Pala asta a avut rnulii Detitod, lnai mülti ca odcare ält:r fatä din luri€, ci ce i o voit si se miirit., nunai dupä acol fccior (are va fi . ,' . r d t - u " r " . , e . lntr-o zi dc duminecä, s a dus si ea ]a hcri:i iD sat_ Acolo cra si Fiit-Frumos Si acela {:rq fiul Zorilor' Filt-!'ru'nos ii ziso cä o iubeste, fata sc uitr'r la el:rclemcnitor in ochi ii din acca clipitä, nu ire clespirlirr"rdcolalti S'ii]-i n o o l r rI d ' r i " . ' ' t 1, 'F.rr-Fru :.. . rnd .. .frr :r ld ,l n r. . Prflntii lui . nr.'u in'. o 'irumoasir. inconiuratä cu tot fuhrl cle flori, itr cap:'Ltul lumii, pc lärmut unei märi Air avut o vi:rti' dulcc' cif i sa iubeau ca douä turturcle. lntr-o zi. Fät-Frumos, üinät dc pärhlii iüi. s-a dtrs in calälalt capät al lumii, la mätuia lui, sä o vadä de mai träie9te ori nu, cä nu Stiau nitnic despre ea Fata 90 a vrut !:l meargä 9i ea cu el, dar päriniii n-itu läsat-o, zicindu-l cä de un drum aSa de greu, picioarele ci nu-s l,rednice. EI s-a dus $i ea a rämas ptingind dupä et. Ar tr€cut 7 ani de cind s a dus Fäi-Frumos, Iärä ca sä se üai reintoarcä acasä. Fata plingca ziua Si noapteil dupi cl si släbise, incit era mai mult moärtä decit vie. La Sapte ani, intr un miez de noapte a plecat dupä el. La anul a ajuns ]a mijlocül lumii. Aici s a intilnit cu un om cnrc Si'rrima cu brincile, stincile cele mai groaznicc. - Ce cauti pe aici, Iiica mea - o intrebi el. - Inli cäut biirbatul - zisc ea. - Brirbatul iu o prizonier la impiratul Ursitoarclor - zise el - Si de vrci si-l scäpi, de mi vei ascültä pe rnin.r, ili vci ajung€' tinta. - Te oi asculta si tioi Ii rccunoscitoare. - Ascultä dari : piatra accasta acopere buricul pii',ri "rp,,rJlrd F i n l ' r l u i ;! , l - F . u m , .l r . r i , i . . r d . \ Ur sitoarelor e in fundul p.imintului. tru azi voi slärma liatra asta Si cu o {unie de care voi lcga o vadr;:, tc vol slob.izi acolo, li aci voi sta pinä ce veti veni-napoi, .ind tu apoi vai nri$ca funia, ceea ce mi-a fi semn, ca sä vri scot. Ca sä nu piie$ti ceva räu pe acolo, te imbia la inrpi.atul de sluinicar, Si cit vei 1i la el, nu minca nimic, suq. numai rid:icina ac€asta ce ti-o dau, cä dupi asta ti a peri foärnea si cind el t€ a intreba ci de ce nu rr:!nit1ci, car clc sup:irntä ce etti dupii Fät-Frumos, nu ptti l1id bea nici minca. E1, de fiicä ca sä nu mori, ti a da Lirbntul si vi va imbia 5ä _sedetiin curtcn lui, c:r tic oamenii cei lrünlo)i lui foarto ii place; voi insä. inl r ' . _ n ^ . r - rl ^u c i l i . d " u ! ' v o i i l . n r I i i . In revr-rrsatde zori, sotix lui Fit-Frumos era in lara Urlitoar'.lor. Cind sc b;'qii la nnpr'ratrrl, de frun'roasi cc cfa, toatä curtca ä strarlucit. Imp'iratul cra om b;rlrin, de.dnti cu lumca. Cum o vä?u, o prinri in casa lui ti-i dcte in tfijc c:t in torLtä zilra s.:rttearg:"r scumpiile ce lo aveä a:!'zate intr-un scrin d{r aurj . . j r ' 1 1 or r i d " i , ^ . I i t . ] su'r l|r lp,iratul o iubea faartt'. Hr insä nu minca nimic din lnincrlrile irnpiiratului, dcsi mr'nciri ca acclca do bunc ca n a gustat in f.icata ci. lmpiratul ii zisc odatri sä probeze a minca, ci dc unde nu, va n)uri de {oame. Ea-i räspunse ci de cind $i-a 91 pierdut sottl, pe Fät-Frumos, i-a pier.it li foamea li setea Si numai de supärare are parte in lume. lmpäratolui i se fäcu milä dc ea 9i i aduse pe F:itFrümo;. Cind se väzuri, dc bucurie $i plingeau ti rideau Impära'Ll 1e Ll^'a o .a.x in i|.adinJ c c1!lulLti \du, cd acolo sä träiasci €i neconturbati de nime. Rädäcina ce b a c'ipätat-o de ]a Sfarmä Peaträ, a Düs-o intr-un hilb cu parmint si de acolo au räsärit mai ;ulte flori ro:ii, in capitul cärora, cind picau florite, rämineau niste bccioclini piine cu scminte mici, negre. Ea stiind bine cä de cite ori suq€ä räd:icina accstor {lod [?] si teri"a "e a ieiit din ele, a bägat-o it1 vinul care l_a bäut impärätul cu curtenii lui. Noaptea, de gre11ce durmeau toti, se auzea horcäitul lor pinä in uliti * E vremea sä plecäm zise ea sotuLlri s:iu cäci, pe cind ei se vor trezi, noi von1 fi a{arä dc aici, jll tara noasträ. Iät-Frumos o ssculta:i Plecar; Sfarm:-Pralrd ii lra(c ^u radrl \i , 'nd \:?urä Pc pämi4t, pe Sfarrni-Piaträ il luarä cu €i :i-1 ciDstirä cit a träit, La ami, diir säminleJe pe cari sotia lui F:rt-Frümos le-a presärat pe pämint in urma ei, de aduccre aminte pe r;ale a "-ttut, a" räsärit n4te plante, cad pinä in iiua de azi iDJloresc niste flori mindrc, rosii ca singele, din sämintele cärora se preParä l€ac de dontile, iar numele ac€stei Jlo e maorl adormitor. ANAONIU POFP "Gazela Tiansjlvaniei", 1902, nr. 56 L E G E N D A I 4 A C I IO I Cicä Jio le cele {rumoase, rolii, pe cari lo vedenr noi presäraie prin lanuri si pe cimpie, de lc zicem maci, n-ar Ji risärit elc dc 1a inceplrt, ci rnai tirziu ircoacq din durerea sutletului d€ mamri. Odatä, de mult, o mamä viduvä fi silrmanä a1'ea Si ea pe suflctul ei un odor de fecior, ]a care se uita ca la lumina ochilor. Cä era bun 9i cuninte $i ascnlta de vorba maicä si, ca de sfinta evanghelie. 92 Acu, intr o zi, neavind biata femeie de üici unele 1a {asa ei 9i ncitiind ce sä-i dea bäiatului de mincare, a ..rcosun ltergar ales pc rnargine, de-l avusese dar de la maicä sa pe clnd se märitase 9i dindu-i-l impäturit frumos bäintului, il trimisc taman in alt sat, la un neam aI ei, ca si-i dea pe el un caru; de mälai Fi un bot de brlnzi. Da bordeiul väduvei crä la marginea satului 9i ca sä trcci in satul cclalt, trebuia sä tai o pädure mare $i intunecoasä, apoi o cimpie li dup aceea. un deal ;i_o v.l. n,'(tip npv6iF r,r rp I se stringea inima fcmeii de grijä, cind socot€a cä-i nlita cele lungä pentru biet fecioru säu, cire de säräcie ;i nemincare, de abia sa tinca pc picioarelc i Subrede, dar co cra sä facä ? lqi {äcu o cruce, il puse Fi pe copil sir se inchine sä zicar un ,,Doamne ajutä" Eil porni la drum, Pornise bäiatul cam cind era soärele dc douä sulili pc cer;i acu, acu sla sii-nsereze 9i bietrrl copil nu mai Brnti mii"i sa t ca re fa..;r. iF\ed ir praJ, pun.a mina stratinä la ochi 9i cerceta zarea. De fecior nici gind. DÄci väzu ea cä asfinle$te soarcle Si nici tipenie da vietate nu sc zärefte cit cuprinzi cu ochiul, i$i trase gtergarul bine pe cap, lntrep€ni uta bordeiului qi mai moartä dn^ir rin. p.rni sä älle dc urma [Fcioru-säu. Mersc ea mai intii mai domol, trecu pädurea Fi ieli pe cimpie. Din vreme in vreme, isi striga feciorul pe nume, doarj doar i-o räspundc, dar pädurea täcea ca mormintul. O cuprinse atunci o fricä de moarte Si o luä la fugä peste cimpul plin de märäcini $i unde punea piciorul, tot in märäcini se infuDda Fil scotea plin de singe. Dar ea pas sä simtä ceva, ci-Lin sufle:tul ei alta nu simtea, decit dorul de copitu-i rätäcit ori, fereite Doamne, mincat de liarele sälbatice din pädure. Si älerga särmana intr-un suflet Si la tot pasul picura singele din tälpile i impunse de spini 9i unde cädea Iri.rtLrra de singe, r;särea o floare mare $i rosie. pinä ce se umplu cimpia toatä de asemeneä Ilori. Taman cind räcnea ea rnai amar: "Ionicä, Ionicä", numai ce auzi de dincoto de deal, un glas slab de copil, venit ca de la mare depärtare, care ingina: ,mamä, mamä". 93 Fernöia nu mai sinlli nici urcusul grau al dcaluiui, nici clina repede a väii ti intr-o clipit?i Iu ling:l copil, und€ cäzu grämadä. Dupä ce-Si mai veni in fire, isi luä leciorul in bratc porni cu et inapoi acasä.Dar cind sä trcacä peste cimi ;i pie, ce sä v€zi ? Numai fiod rolii, incotro cätai cu ochii. De atunci se zice cä ar li macii pe p:tmint. LIA HIRSI.} ,Albina", Buc.,1925. POVESTEA NAI-BEI A fost odatä ca niciodatä. A fost odätä rln motneag ti o babä si nu aveau copii. E de prisos sii vä spun cit .rau de scirbili bietii oameni, decit cä erau acrirn cu lln picior in groapä qi unul afarä, $i tot se rugau l i Dumnezeu sä le däruiascä o odraslä. Mai ales biba, iti julise purnnii de pietrele biscricilor, Jäcind la mätäniiTrecurii ani si ani; baba se rugase la toli sfinlii ti tot nu aveaü prunci. Intr-o plimävarä sta atarä "(i o adicr. adeninätoare ii bätea fata zbircitä de vreme fi asa ii ä l r . r i \ ' ' f r ^ r u l .c , a 1 < u r l F \ pi e m . , j . . r s i F ' , r i Doamne, dac:l aF avea ün biict, I a; insura clr Zina Prinäverii, de-a$ avea o fat;], as da-o Vintului'PrinriivcriiSi cum a zis, a$a a fost 9i la timpul sorocit, lc dctc Dumnczelr o fatÄ. Da fata asta av€a o firc ciudat:i dc trt; cum vcnea primävara, se inveselea, ridoa, se schimba la falri, i se ingäibcnea pirul ca borangicul Si alerga pe cnnp dup:i flori ti fluturi. Apoi seara sedea pe praqül c.rsci, in bätaia vintului dc searä $i cinta d vorbca sinqur:i. ca ii cu un on1. insä cum trccca wemea {lorjlor, {ata sc ofilca, se usca, i sc inroiea pärul ca frunzir carc ..lrdc, iar toanna plilrgcra,ialna gcmca ii trenrura:i cum lc.noa primävara, din zi in zi iar se schimba tifi venea in firea ci. Au vrut pärintii s o miriie, dar ea {Lrgea de toli, nu nergea nici ]a joc, decit numai primävara. Se intreba lumca, mai cu seamä mo$ul;i mätüia, ce-i de cgpul fe94 ' 'i I r. drr nirn.ni nu i puh d d r de c. pdt, r; {Jl I nLr :puneä nimic. Vi:rzind €i asa cä vrcnrca trece Fi ei din cc in ce i se tucifjoiari. sc zbirccsc fi nu-i mai iafiä puterile, se hot:irirä s o nititc cu sila, da ea nici aqa nu vru. -- NLLvrei, da de ce nu wrei, ia spune de ce nu vrei ? strigarä bitrinii- - Sprinc, ci do nu, si nu t€ rnäi vedcm in ochi I Fata stätu pe ginduri, pinir clnd intr-o zi, tot chinuitä, le marrturisi cä e indr.lltiür dupii VintLil .1c-Primi- C-" c$ti nebuni - i-au striqat mofnegii - da cinc i1 vizut pe Vintul-Primirverii ? - nir rirsplrnsc fata. - Eu il vrid in fiecc primiIxri; \it1o la nine ca un fläcäu frumos, cu pi:rul ca qi I-ipaciia cu multctile ca splcul griului, cu fata ca floarca dc ll]]ii)r;i cu ocltii ca adincul apclor; Fi cind vinc el, so:llele de Pe cc., izvoarel-" cintit voicasc, pasr:rile saitaLäpucat.j ca dc nn t)castimpir f€rricit ii iama iEi ia co'I i \ d u , . D F r , , l t i ' n i yl .u n l i l o j . , r, r r a i p o i r sla in f:rla nindretilor 1ui. Po urmi, s:1\.edeti, cum l-am väznt. ni a siut.taf inimi, iar el nri a nmetit gindudle ru mirosul tuturor floriior-; intii mi-a iost fricä de et, L ]. d i n q u l a ü 1 " ' ; , t d u t r " n r i n c . n . a ! . i r < , p " u n n i d n prins a alerga cu dupri cl si tui a spus s:L n spun Ia nimcni taina astr, cä nu-l mai i'41d.Si acum sä ftiti car nu mai a:tept sil mal alungati, ci mri duc eu de la voi. M:] duc s:i I car|L in toatä ilrmea. El fadc la risirit, xcolo r zis cir i palatul lui si si mä duc 1a dinsl . - Fata nca, tr! chiar eiti nebun:r. Nü ziu - ii gr.ii maicir-sa. - Ai d:1t in zburattori s:iraca- 'Irebnie sir-1i dcsciniim. Iar fata nu. cii sc duc"--duPri Vint, cä dc nu, moarc. S i i n r d v j . - , ' . , . l , \ , i r " 'l r i , ; \ , r i i n r s " m i invlorä, nu so mai inv.scli, nu mai alerqa pe meleagud Tilrrdahic::i, .i tclti zlur ;cdeä sup:trrtä ti mihnitä ti In van p:-rrinfii .i o lurtau cu lacrini s:r sc märite, s-o Itlc a:czatä ln cala cj i .ra nu, cä nu vlea sä audä de r;a crva Si se prcqiiti df drum. Strinsu-s a salul, s{ariuitu-o-a sä-li vie in fire, ea nu; ci intr c zi, filcindu si o boccea, o porni in lum€, in la- 95 crimile pärintilor =<iala {etelor cari o petrccurä pinä la hatul satului, iar maicä-sa ii vorbi : - Ne-ai üscat tu, draga mamei, de supärare Si ne_ai zdrobit sufletele noüsbe; dä sä deie Dumr'tezeu sä nü trii€sti sä-ti vezi mircle cu ochii: da cind o fi sä te cununi cu dinsul. sä nu te rabde Sf. Vincri, sä te FeJac,i in orice buruianä si dihanie o vrea. Si vintului sä-i'fie milä, sä te aducä acasä, sri te risädesc eu in grildinä si sä te vaieli in su{letul täu carnu nc-ai ascultat $i sä nu te Doatä nimcnea intoarcc la firca ta de odinioartli' nar fata a Iis de blcstemul mljcci {]i 9i $i a cäutat de drum fericitä. Si a mcrs $i a mcrs din sat in sal, din orai ln orai, t r r ; n r - L i n c ld c p ^ l i l u l V n l u l u i . Pc atun.ri, vazi c:t nu era ca anu, zilelc scurtc, anii scurti ca azi: o zi cra socotitä un arl |r un an un veac si oarnenii carc triiau cite 4 5 veacuri, ziccau cä au tr:iit 4-5 ani. Si a n]ers ea si a mers tot intrcblnd din sat in sat' din li-i ir rrrc, unde . pilalul Vintuluid' Prin ,!.rrr' i r . . : 1 ' n " r i n u i ( l ; C u n i ' i u n r a s p u n c ;i n s ä i a t i i ' j d u D ; un numär de vreme, ajunsc la un munte. Aici era o' incäp.din(n dou, satesi iÄ cnuri ii $d'ir ti-iun;..i "n uri"5 p" hrinii. ti cind sufla, {.vl ni\ipul üe p' drum a ridicd in \.olburä la cer si bolocäniä norii' minindu-i cr urLi. .i uraÄrn,dinlr o pirlF in altfl a lumii : iir , ind iir isi träqPa suflctul. tort.l victr din llori din coDaci,o rnfiora si i läcei s; sc vsiete. Fata poposiinaintea lui si intrebä; - gjai'sorut., alacänu te superi' nu cumva $tii ünde ? e DalatuMntutui-dc-Primtivärä ' I Apoi acch o tralc-rr;u r'' /in 'l - r:'pL'n\' nmul da ötr,: 1,ul^ nri .. Trabuic mli inrji .i, dai do fratc-miu tel miilociu, Criv.ltul, ii-apoi sä ajunqi la mama acasä, la mama mea Vremca, unde Säde $i mezjnul Ia--o inainte, treci pdntre muntii iitiä -si ai s:r dai fi de cl' Da imbracir te bine, di eü sint cum sint, da cind te i apro_ pii de dinsul, iti dcgerä Si scuipatul in gurä. Da nü te am intrcbat ce ai cu mezinül ? Si lata ii sDrrscictia. I Cam fice cl ale-astea - gräi ürietul - da de, dü-tc sä vä inielegeli 96 Si fata, dupä ce se lmbräcä cu ni$te straie mai Froaso, ce le avea cu dinsa, o porni pdntre munti Si sa sui pe o pote-cäprintr-un rnunte inalt, iar cind privi ir1 zffc, nu se vedea hinlea, asa viscolea si omät, ;i cu cit inainta, ii r-cnea un duh de Jrig. gi a cobodt ti a dat cte .impul cela -a mers prin viscolul ceta care o ardea la inimä si a aiuns la alt mnDte, clr o scorburä in care inc:lpeau trci sate si pe brinci sra alt urief incruntat. Ghcatä Se_ d r i, nriul l.ri .r ni,r. . itpi \i ptr,rl ..i mu\-riire ii .)"Ju nr-1l.r pr j dc thertä cind .ufta. insh^lr norii p . . r . i i i f J , c a s ä n i q i . i r p o il u a r i n s o a . e d . i o . . r , r - " teca,cu omätüI de pe cimp $i ia asa o {äcea vai,virtcj, de p,rrea cä vrca sä facä iuml]a vätätuc, apoi )ua norii de onr:rt li ii trimetea cine Stie unde, de l:i.sau troian Si ger, si viscol. qi in adevär, cind ajunsc Natbä irrl{rij udcs, numai iüimä era catdä irtr insa. - Ce vrci, fatä, häi ? - ii sräi uriesLrt. . M d r r i m ^ s f r r t . J . n j , , 1 t . , 1 F t, " . . e n . i n . t n . r i i de, pioaie, sä mi spui unde e palatul Vintutui de_pri_ - A ha - gräi Crivätul - te a trime fra,te-rniü Uraganul ? Bine, sui in virJul muntelüi istuia, cä elr pinä atunci am sÄ stau la masä ca un om ce sint Si am s:r mai dorp o tirä; iar cind ii ajunge in virf, sä tipi odatä, c npoi cu mä trezcsc. Apoi de-acoto se face Ardealul, tara florilox si a cinteeelor $i de-acolo ai sä v€zi palatut rnamci noastre Vremea, strälucind la soare, cind mai fru= mos ca aurul, cind mai inchis ca fierul. Acolo sh ic duCj, da s:r te imbraci mai cumsecade. Si intl adevär, Nalba väzu inh-un coUon cle ccr pa. iatul Vrcmii, din el räsirca si apunea soarole ti tulra, si mcrsl! intr-aco]o, dar pe unde trecea. crau oi,si cintc(o si iarb:i verde fi din coltul ceta de tume din {rmdul Ardcalului, venca o boarc dulce, caldä si invior,itoafe . fi pe unde trecea eraü numai flori, cari de cari nrai aless Si {Äta trccu mai dcparte, ajunse Ia palatut Vremii; sus era ciptusit cu aramä, incäperile cü aur, iai pe scara palatului, cosea Vromea scoarle pentru ccle patlu fcte ald ci: Pfimävara, Vara, Toamna, Iernä. Tocriai cind coseä o scoafti pentru lata cea mai rnicä, Primävara, pe ca.e voia s-o niirite dupä zmeut Stilpul-Apelor, acela care orinduiette drumul apelor $i le turburä Si le tini;taSte. 97 gl cos.a \l bited rLnri duo, (lori. crre da.are r"ai miDurlate ;i Vremea toi nu era multämitä; ii mai trebuia o floarc, voia o floare sar invirsteze ala scoa4a, incit sä nu semcno cu Jlorile altor" scoarte, s.i nu gise:l ; plesnea cu ciudti din degeto. sta cu fruntea rczem:Ltä in pumni $i nü g:iseanimic potrjvit. Nalba birtu la poartir. - Cine i ? -- inlrcbii Vrrmea. - Om bun - rispunse fata. _* Intrii. Da de undc räsäriti, fctico ? - ii gr;ii Vremea - circi 5i pe aici e lLrme, dar ala ca lirlc ba. Miro$i a onl striiil. vlnit din tara cccalalti. din p:rtria-man1:i. - Nü t. supatra, Bunä vrcmeä - ii tlr:ii fäta. --mhmuLi ii \orbi |'a ai.i sadc Vintul Primriverii ? - Aici. da ce ni cu dinsul. car dc ciDd sint eü, n.am de neanl de om nu a intrebat ti acum töcNai tu tc,Jäsi-sl si lnlrebi de el. A p i u i r n , " . n . , r ' i q , \ i r t f i i i u n . - o . r n - n nni p . voiasi din satul Dorna, din judctul Suceava i pärintii mei nu au avut copchii si s all rugat lui Du.lnezcu multi ani si la dcio unul si t.rt n au c:rpätat. La ur,nä. mama s-a rugat intr o prjmävari vintutui ;i a zis: ,,Vintule, dacä-i face tu sä am eu o fcticir, li-o dau tic dc ncvas*'i..... - 6tiu, qtiu * i ä rirspuüs aice Vretnea. - Amn stiuTu csti fata ceea cnre te a rugat parrintii sä rimii acasä Sl nu ai vrut, amu. Da tn nu $tii ci läcrimilc pärnltilor, a.sa ajung pe copchii. mai räu ca ranele Egiptului. De aceea am sä le ascult ruqa, s:i nu ai parte cle a te dr,-ul rl t.u. cJ rlitd e. DA crr o d. Tburdalnic si ncbun, ii mai trebuie $i nevastä ! gtii cä mie imi trcbuie o floafc la scoa(a fctci rnele gi n-o gzisesc. .lnli trebuio o ftonr€ rarÄ. ii cu nurne necunoscut. Cum tc cleamä ? intrebi Vremea. - Nalba- Aril. jrtiL chiar ni un nume ncttiut pinä azi. Nalbi s:i fii - ti Vrcinca zviriind Ei pinza peste fatä, o pref:icu irtr-o floare inrltar, cu fruntea latä, crestakl, cu florite gatb.ne $i ro$ii, Si ti puse üun€le nalba, din care rup,r)d , tLoarn,o , L .u ld c.r;a Pflmavcrii. Dar nu mult, iatä ci veni 9i vintul-Primäverii $i intreträ : 98 - ITamä Vrcmc, "" nr1.oo." a om s||arin I - Cum s:-rnu miroasc - ii zilc Vrcnnra - dafii a venit Nalba ta pe-aici. - Unde-i - intrebä cl. ,,Las cil o qisesc eu(., si-a zis dinsul, $i a fugit s o c:rute, dar n a atiisit o; $i a veuit iar si a intrcb:lt p. maici:-sa: - Iuirmri, n a mai ^ l o \ i \ i . . I d u . t , r " r. r o . r t , . A i u n i . V . n r L r l . P r i m ,r !i .i . r p r i n . i tirdd tu"n"a, . . r ' , r n d d a ; n . r, p . r r l t \ .:ir ri L,r nuid;_ dea nimenea rlici un riispuns. $i de atunci, nicl pinä azi nu s1.ic cr nr,cti sa Vftr, mea a prefäcnt o in {ioarc, dar nici nalbr 11 poate s_o spurc; cr culn si'rrte in vrcmj de senri lirllri Drimivc_ , . . p u t: u ' ) , f . , ,, . i | l p . , : , l|n J\inr i;i. ii:1.1 ., ji, n,o fi. ala, singurä nälba poatc s o spuic; jnr" .O noi ne nrulhrmirn cu povcskra. Si dac:r |itaslrl-.i t;inic nu e auzit dccit de natzdriivani, ;rpoj de bxni seamä, cä tot ct au spus-o ii cl,lora care mi au po|estit o nlie, de am scrls-oj qi cu -asta, incätecai pe-un rod de fag 9i v-am spus-o cu muit drag. ION DRAGOSLAV,pot.ttite rtaritor, It. POVIISTEA ITOMiNITIII .[...] Apoi a fosi odit;i ur1 nnp:irat lj o imp.trtitcasä, cari n-au avut copchji de nulti lr.m.:. tsa nnprir:iteasa credcil cä n arc sä aibä niciodati. Cind, intr o vremc, iatä cä tlecc pe ]a poartti Dumnezeü ;i cu Sfintu petru. Sfintu Petru, uitindo se 1a casele irrrpärätc$ti, vorbi: - Doamno, ce o fi de oamcnii istia cä nu au b,'rieti ? Dar Dumnez€u gläsui : - Dacä impärätcasa ar bea rou:t de pe crini, aüestecatä cu roui de pe pciir1, ar naste o fati cum n-a mel fost si nici n-are si fie pe iume ale frumoasi. da sä-i puie numele Rominita. Fi tocmai era pe vremea clnri inftorcsc crinii. $i Preasfintii trecurä in colo. Dar ogteanut, care qedea de strajä la poartä auzise 9l rL.pcde,fuea Ia impilrit€as;r de-i spuse. Inpäräteasa, bucuria ei Si dädu ordin ca sä culeagä in fiecare dimineatä roui dln pahar€le crinilor Si dc pc frunzele paiinului. .5i asa strinse uD pahar dc roüri ;i-1 bäu. Minunc I La noui lur1i n:iscu o frtä cu {ala albii ca ii crinul Si periiorul ei mirosea ca peliilul ii ti pLtsc numele Rominita. Dar fctei nu i pläcea luSi Rominita mea, nici pctrccerile, nici sri o vadl cineva si era albä, älbä, ca $i crinrl si pirrul $i mirosca ca pclinul. Insä ii pläceau florile, cä toatä ziuä nu inqrijca dccit de elc $i ce dar avea dr pe toat€ le intcieqea ce vorbesc. $i fata crescu de 18 ani, 9i craii incepurä sä curgä la petit. Fata ii primea pe toti, le vorbea, iar cind ei aduceau vorbä de märiti$, fata la sPunea sä nu-fi mai batä capul, cä au sä fie nclericiti. Vorba asta ii inspäiminta qi plccau gi nü mai veneau. Si vorba asta se imprästie in toatä lumea gi cu vremea nu mai veni nici un pctitor. Asta scirbi mutt pc pärinlii fetei Si incepuri sä o probozeascä, Cü toate astea, un fecior de impärat tare de departe, mr se dädu mihnit de cele ce auzisc despre fati si se porni ;i el in pelit. IaräSi, vorbä cu fata. Fata a ris, a Suguit cu IläcäüI, {nsä cind auzi de märiti$, ea li spuse P r - a b i n P ,d ä r a i ( , f i i n f . i c i l . - uar de ce i lnlreDa IräcäuL. - Pentni cä eu nu-s fäcutä din lumea asta Ei clne r n . o l u a , - ; m n ^ v r d u v . r , . r rd i n z i u r - u n u n j a i . - A;a - zise fläcälrl: nu cred. - De, inccärci, dar sä nü plingi; eu trebuia si mä prcfäc in floare sälbaticä. - Da nu cred - i-a zis feciorul de impärat. * lncearcä 9i vei vedea. - 9i de unde gtji ? - Am visat de mu1t. .raram attzit un glas ca venit din cer $i parcä-mi gr::i. Rominitä, cum te i cununa' ar sä te prefaci intr-o floare de cimp, dar qi de leac. Fe;iorul de impärat tot nu crezu, ;i ii zise cä o ia orice-ar fi, 100 . .Si, hai-nuntä, petrcccre, zaiafet. Simb:rtä seara ii puse h o b o l u l .d a r f J r d p l j r . . " I d . u d a p ; r r i n r u t D u " r i r i . - , t a ( u r . n i F . a b i a i i p u " e p i r n " t r i i t ep e . d p . i L r J . " im.r bä la fald $i se fäcu ätbä, atbä, ca varul. Nunüsii crezur:] cä-i e rä! $i o scoaseräafarä, insä fata dädu de vint, se,strinse, miinile i se prefäcurä in frunze, picioarete in tulpinä, tru-pul se sublie Si se b:itosä fi caput i se pre_ fäcu in o floare la fel cu ,.ochiut-6oului,, ti micä ;a o p , r i l u l l . r u m i r o r u Lc r 1 l l , . i n r l ü i . i , . o . , m . n i j t i z i s F r i r o n : n i r a s i , o r , i n i rI i / i p s i p i n ä n z i r 1 d c r : t ä 2 i Si oamenil Iac ceai din ea, de-l beau iarDa cinal räcesc. Se dä mai ales la copchii rrici, cind se inbolnävcsc. Si asa incälecai pe un fus, o gätii ;i eu dc spus [. . .] ION DRAGOSL^V, porettite llaritdr, IL SITA IEI,BLOR [...] Cicä unui imp;trat ii mudse sotia si i r:lmase de la ea un copil ce incä sugea la piept. Mare irtristare in sufletul si curtea impäratului, cu pierderea impärätesei pe care a iubit-o mai mult ca sufietul sän, dar si mai mare supärare incepu a-i topi inima, cind v:izu cä bäiatül nu voia sä sugä da la nici o doicä din cite i so aduceau. !,Voi pierdc puilon nleu din cauzä de foamer( i$i zicea impäratul djn cind in cind, ripit de dur.re. Sä n-ai teamä ! - ii topti o bätrinä, ce intra ta impilat. - O sä-ti scap cu fiul din gura mortii, dar sä $tii cä asta numai aia o pot face, dacä te vei insura clin nou Fi vei lua pe €ine !i-oi spunc eu. lmpäratul se uitä ]a eä cu fruntea incruntatä Si-i zise - Ti-am spus cä mai nult nu mä insor; iubirea ce o avusem fatä de fosta meä solie, nü-mi iartä sä ju! cledintä alteia. - Atunci singur vei purta vina mo4ii Iiului ! Impäratul se cutrenlura, ar mai Ii voit sä-li piardä fmpärätia, decit sä fi piardä fiul. 101 Fie dar, voi lact o asta, numai fiül sä ni triiascil. , i r l i r n - l J . i I i picrd puiiolul, D1, .. .ri,, . d tru ei n-ar mai stir tndc star capul ii:l Ln citeva ?i1., imparratul nlr l]rai era vt"lduv. Cn cinc ti d! Lrndc ifi ciiti!i rJ.ns:r. numai baba Fira, cea vestiiä al. fi stiut s o ,rpuna. llup:i cununj., impjüitlul nü dcte Iatä cu noua soiie trci tuni .l.r zilc. ci'ci qriiitc cLr tfcburilc tr-'rii, räsvrirtindlr sc in .onth dflri nntrritii vo.inc, ii däderu nlulic de ginclit. Ddp:l if.i lLrni, totri.ii s.' cluse tripiratul la casa soli.i srl., carci nu nrri pulea r/ibda dorul copilului, pe crrc dc itlita tiDp rlul \,']zusc. Copilül cra miüdru, , t i g . ' u l i j .u c , d r it " I n g i n r . , r : n i i"".r ji |,. si trand firi i s.h:rtos si blind ci ur1 miclulcl, incit nimeni nu i auz!,a plin:ul. imp:''rätul tl put€a sä cra.rcli ochilor' cin.i il vizu. Cum I ai tinut qi cum ]-ai hr:init ? - intrcbä impilratul incintat de {runlusetea lui. -- Cu Clrlcealii dc fl')d, Cu rrui mitldrä din 7ori, Cu zimbiri, CLLdLrlcioclliri, ( | n' r n r,."in ijiri Ala rispuns. .r, sirrtltirld obriliolii b'iit'1ülui. j piratul, drcpt recunostintar, o irlvi{i Ia dreapla sa, inlbiind loc pL' !c:Lllul tDrpiir|it.rsc. Au lrccut doi ani ii n asti .,re'nle multc, dc toatc s-au inlimplat in lrrme. Copilaiul irnPiratulrti untbia ;i vofbi.a, i:r sfetnicii tirii il alcsc rnostonitor;i afa, dupä moartra tatilui sr'ru,putcir si unnezc cl in scaunul dom Dar lrtcu timp cil tr'fclr ii imp:ir:rtcasa, fiind.ar avea si cr un copil, in..'pu pc incctul saLs'.i il1str:tineze dc copihrl sotului ei, cr'l(i clor fä se niiscuse ca copilui ei sÄ impäriliiL. mo.st.ncascar lmpÄrätLrl cra dus 1.r bähic Si era vorba, cä in Fapte ani nu va v.rni :rcn1ii. impir:rtoasa, vrlzindu sc singur'i stäpinä p.sto iäri !i pcsic curica impirriicascä, pc micul copil tnc.pu al chinui cu lolmca ;i nr {ol dc fcl, numäi sä i stingi pe-ncetul viata, a.s?cÄ pc cind va veni tatäl copilulul, acasä, si nu I afle tu viuti'. Dar, pc linglt toate chinurile ce 102 av.a s;i suferc, copilul crestea rsi sc intärca, cäci de minca numai o dalÄ h zi, mincarea se prindea de ct si i da lirl o iarnri grea ii un qer cunlptit, incit cr€pau copn(ii si trlghftru in .uiburi \,r:rbiilc. Fiut imparratului, t:imirs .io la büna sil mam:i dintii, cra deja dc faso ani. l{il)i{ ra incercasc cit.r de toaic, sir!I nifiiccasc:i, dar nll t a riutlt Du n€rrou. .jijri Dai in(fc o d'1ti, i:i zisc ea, iu dacti nici alta n, ,, . 1r ,. n t,t.n,,. \,,i nu :i , n i r r i, ' n-il.rl I pu-. - Mimlrt:i, co s:i fac, sat IiLr odaiä si cu bun ca fra, trlc nlcLr nrai mic, crici atit de nrult ns dori ca Si cu a rrca lJlrrtarc lar fii multimiiä - zise copilalul inlparatullii odati m:rttcrci sa1e,dupal ft nifi et sinqur nu rnai stia cc si tacii. s:i nu mai capcte iLtiti amar dc batt.riode - S:1 tc duci in munt{'le din dosul palatului nosifü si clc.il.olosi nri aduci un strui dc vioretc. unut dc trirn, . l . , f i c ii u n , r l d " c h , n r l l , i n ,| . r r n , i v i t i i t r b u n . a frntcttstäu | - zi\c cr Di bine r:ispunse el-- dlr. dc undo si fic äc.lo flori. cind aici jos c atit dc frirl, incit si cijnii sc träu - Acolo c cald - zisc €a. I)e vr.ri sii fii bun, te du, iar färä de Jlori si nrL vii, cii(i atLrn.i te ornor ca pc un pui dc n:ipircä ! Copilalul tsi irNLric:r o häinutii sli'l}-r ce o avr:r, i\i lu:t o bucat:r c]tr pln. uscali h rnnli si plcctl. llnprir:ltcas:r nri o d.il..i slfiiril il rlfma luj, s:r nu linä firr:i flori. .il I onlolrat. - Mrii {r,rti ! - grari lno$ Gcrariu cirtrc cci unspräzece frali ai luj, azi nc virle un oaspe mare, ur1 fiu dc i p:irü1, dc accca grijiti binc, ca si nc arrii:rm ci ti lloi ftin co e onenia Si cinstca, si i presuräm calcä crr flori, prin tufani sarcintc privighitori, pc cer sarfie soafe, pe p:rmint nici cirlduri, nici I'icoare I - Binc ! - ziscr:i ccilalti, ciri p.rntru lumea ästir nu i ar {i cälcax cuvlnilrl $i Dumaidccit sä fäcu o vrcrne bunir ti rrindr?i, mindr:r, Doanlne, ca cea mai minCrä primävarä. 103 Gcrmänadul, Florariul, Cire$arul, Mä.qälarut $i Räpciuniie, care de care se intrcccau ca sä räsarä cele mäi frumoase llori din pämint. Ajun6ind copilrl impir"tului lJ .i. sc sr.rsc dn !udori pe frunte qi äpoi le dete binctc- Blne-ai venit ! - ziserä intimpinätorii celor douäCopilul impäratului, luat de glunitorul Prier in b.ate, fu a$ezat in scaunul veselului li frumosului Floradu. Zimbitodul CircEariu il imbie cu ciraie; Cuptor cu coacäze; Räpciunile cu pere, mere si nuci, i:r sägalnicul R r u m i r . l ( u s l r . r e u r i: i c u v i n d u l r p . Copilaini sc afia foarte binc intre ci, cä d,r buni flos_ podari a dat. lmpärät€asa, väzind cä ce vrcmc cälduroasä s-a 1ä_ cut, ifi rupea unghiile si se bätea clr capul de päreli: ba de nu; sc mingiia cu gindul cÄ copilul va rätäci pe undeva 9i nu va mai Sti veni acasä, doarä o fi fi innebunit. La douä zile, copilul, cu flod la cäciulä 9i cu stru-luri de viorele, trandafid ;i gheorghini in minä, inträ zimbindl la maEtera sa in odlie. Mattem, fäcindu-se a Ii indestulitä Si multämitä cu el, infreabä cum a imblat 9i cä ce a väzut pe acolo Copilul ii spuse toate, cr.rmpe acolo sint flori de tot felul, poame, struguri Si lume mai bunä ca aici jos. Inc:r din ziua aceea plecä 9i impäräteasa la munte, cäci gindea ea cä dacä acolo e o lume a$a de bunä, iqi va zidi pe virful muntelui ün palat Si va petrece acolo ziiele ceie uricioase ale iernii. Ea mergea cu copilul ei, pe care il linea dc minä, iarä inäintea lor sc duc€a copilul impäratului, care le aräta Cind plccar.i era soarc fi nici urmä de nor pe ccriu, dar cind ajunserä la incingätoarea munteiui, dindärätul lor incepu a ningc si a sulla un viscol, incit iti läcrimau ochii. Dc la o vreme ii apuci zäpada ii viscolut ;i pe denainte. lmpiräteäsa, ca nu cumva sä i inghete copiltll, dez_ bräcä rind pc rind haincle de pe copilul impäratului 9l le pünea pe copilul ei. Intr-accstea, de departe, de cäträ frunt€ä nuütelui, se väzurä douä chipuri de oameni, carl "e aprol i,u cilra ei. 104 Unul era mo$neag,celälalt un june. Col b.lrrjn. ccr^ \enea pe prrteil pc ,.rre m. r-ca imt , : r " r i p r , 1 ,d I r o l c l o i ^ t i d e g h e a ! ; p e g u r ä . i p ^ n a Ä ; l L J r ) n LcA. .r r c v p n . a D e p a r r e dp e . a r e m c r g ^ r i i r t , r p j , . - . , r u l u i .\ u f l . r d i n g u r . , u n v i n t c e t d o i n . , t . , -r.o r i u . t r r n i r i i ^ d . d . i c o p i l L l F i c . j l u p c j L , m ; r d r FI n _ \ . l r r i , I r i - ' p I u Li r n p ä r d l ü l uni i c i h x b a r n a \ r d . ; p r Pc\n un .^a\ de v-en e, se Intiinas,. OüuI cel bätrin era Gerariu, iar tinärul era Florariu. - Aci e$ti tu, {ata dracului ? - int.ebat bätrinul pe impiritcasa, care, mä rog dumneavoasträ, cra cea nrai mi(.arfatÄ a dracului. - Aci, mo$neagu1c,dar cum o mai puti ducc in tu- Biüe ! - rispunse mosnea{ul - numai una de nu-mi place, Si anume. cä in vrcmea ciL eu stäpin€sc na, tura, cele ce slujcsc talilui täu, Iermccitoarcla si wr;rjiloarele, prea pe multi ,,scoFidin minte(., pe cari ii poartä noaptea peste hotare, mä silesc sä-i inghet 9i sä i troienesc cu neauä. Pesemne fi tu, räutäcioaso, ai voit sä Jaci mai alaltäi€ri cü accst copilas aSA. dar picasi tu in .{urs:r,<i cai tine, pinä la vrenre vor pica toate mästihoäiele c|lc rele, Jiind Si acele toate, {etele dracului. Sfir;indu $i vorbele, scoase din gufä ti din näri un .1sa ger cumplit, incit indatä crepä inima in impäräicasä :ri ln copilul ei. Copilaiul impliratulri insä avu noroc cu tinänrl Florariu, care il apärä cu cäldura tui de fri{tul mosncagului C€rariu.-cel ce in minia lui inghetase Si alrumul pe unde ävea s;i lreacä soarelc. I-a inceputul primävedi, cind impiiratul biruitor se rer'ntoaNe din lupta pe carc o incepus.i inainte cli $apte nni. pe iocul unde a inghclat iupiräteasa si copilui ei, a .:rLcat intf un scai, care nuüai atrrnci a fost räsärit din pämint, adicä din trupul muierii sale, precum se spune .i fiindcä de scaiul accla impäratul a bolit vreme multä .Lr piciorul lui, scaiului pinä azi ii zia ,,scaiui dracului ,Ce munter(. S, Ft. X{ARIi\N "Revisia pent.r istorie, arheologle ii filologie", 1giJ2(VlII). 105 POVESTEÄ TUFANICEI [...] ,Gura paharLrlui'r,ori tuiänica,.ori märgirinta, a fosi o fatä de lmp:ilat l. . .l A;a o chema pc Jata de inparrat, Mrlrgirinta;i nurrai por€cla ii era de Tularnica" [. . .] ^ Iost odatä un inp;rat mare, si cit era lumea" ,t ' fl n il r''1. \' -l,d ,.' ,. .u un pi ior .n r | | r ' u l i i l . . r . : i n u i,. .r ' ui l':. impir.'.iir. lruJpi i.\.ni inplflCind.nrr.....,i r,. u r"i d teasaintf o zi j zisc : - Ilirbatc, !i t1u fii nlihnit, cii eu am sä am un bäiet ; dr tc ro{ sii nu spui la nimeni ; cä ti-o spun, cind m d L i l I l . r ' , 1 . L r ' . ,l - r ' r r . L, l . | . r n n rT' .i i m r i n , r ^ rusineä dc minc singuri. Si dädu Dunnczcu slintul $i sosi qi ceasul cel dc curnp,tnä. Intr o sear,i, impiritcsri ii verli riiu. Repcdc srsi moa;a. lmpiratul stil pc un scaun ]a fcrcastrii. Cnrd iatä $i u r . i l o r i l ^l , \ . , , , . l r . i l i r | l r ' r r ; u n a c c ; i : - Po fata alta arc s o cherne Milrgirlinta: iar din pricina ci aro s:i .ribi pir' üet fi buhos, lunlca are si i A doua vorbi i - $i da.i rrc sä aibri nLrn1.l.rista si are sat aibii si päru cret 9i ir ri.lo, rrc sr'rsc prcfaci in floarc. A trcia vorbi : - $i a]ll citit in cartca vietii cir Jioarcn arc s:t fie cu rädarcinalcmnoas:r, cu fruDzele ca !i ruptc, de p.llcä ar fi o nrhi' cLr lrai rnult. clcgcto ciuntit.. Coioanä rorb , Lr,l;. J Drh . d;n - fP f:i, in r crc si i se zici si ,..iura paharului(. Iar cca dintii iilr qr:]i : - Si din n.ramul .i vor r:rsäri ti altc flori : uncle cu coroana ca rrn p;inl:ttul. unelc albe, altclc albirstrui, altele rosii 5i ünclc cu floar.a tot rolundi c:r sura paharului, da albr'r.din care pricinä arc sä i se zicii li "ochiul La vorba astr. s:iri si a doua ulsitoare: - lsi cinc aude :i va spune sä rämiie surd Si orb. - Amnr - gr.liri crle douä Fi ursitoarele pierirar. \c:rbJ mrr, p. rrDj.r.'l ,, 'ruzi. (. porp.lc s.l iibä fata lui ! Tu:iänica | $i sä se schiüba qi in floarc ti sä 106 .ribä fi alte pofccle fi mai sucitc ? LIu, nu, asta nu o putea crcdc. Cutn atita odor sä aibil fi intr-o zi sä se vadä Si färä el ? Nu. cl arc sä i puie alt numc $t arc s o creascii a;a. sarnu Stic cc c risu $i arc s o tundi cit mai des, si nu i crealcä pärul." $l cu einduriic astea impiratul sc mai thisti. Da pe atuncea a,sa.ra obiceiul. Mergeau crainici in loatä lurn(:a $i vastcau pe supqi ce odrasli a dat impärdr.d.,: b,ipl on ldl r. :t In r b. o. ti^ J"... nulr \', i deie ;i carc nunre avca rnai multe isc:ilituri, acela il Dunea. Impäratul cu asta se crczu mintuit cä iii zicea : ,,ac unde äu sä ttie oamenii ce au grilit la fcreasträ urinsä ca dracu; toli crainicii se intumarä cu numcle de Märr]ärinta. impäratul sä inncbuneascä; trimise a doua oarä sä intrebe si pe copchii. Dar parcä a fost un 'btestem; toti bäiet;i din impirallie n äu alcs alt nume dccit tot de Märeärinta. irnpiratul si urlc ca lupii i intrebä ii pe impiräteasä fi pc slugi iji pc ':indaE qi pe porcirr, ce nume sat-i deie fctei; da toti parcä ar fi fost vorbili, aleser:l tot nuncle is1a. Ceea cc ii Iäcu sä zici"t: - Brc, da altul nu gäsi1i ? - Nu - Ju raispLlnsultuturor, - aista nc c dtag Si pe nista te ruqiim säl pui. 5 . : n f i ^ r J j n r p i r a { u l .S . m : r j , , i c i c v d . n u r n , i d v c a re. Sä zicri ci uite ce am auzit de ia ursitori; sit tcmca si nu orbcasci ii sä nu surzeascä.A täcut si a läsat s-o boteze a5a, nädirjduind cä mäcar o scipa-o dc porccle;i dc a zimbi mäcä.. Pin:i sä-i crcäscatpärul mai cra vreme, da e vorba de ris. Pcntru ästa dädu straqnice porunci la doicä si inpJrritesli, rlu clrmva sä i facä vr€un ci s o sirute mäcar {iumbu;luc l.,tci 5i si ridi,. da - Ila de ce ? inhcbä impär:itcasa. - Astn c trcaba Dl.rn - rarspunsa impäratul 9i da.i nu vell facc curn vä sPun eu, pe toti vi spinzur. $i stii, ci n]ai orhdui ceva. Si chcnfl cloi osta:i ii lc Frrunci cu stri.cnicic sri pizcascit pc fom.i sr:rnu ridil: sä nu särute fata li nici sat'i {ac:i iucatrii rnilcar, cri de nu, le toarniL altr topit Pe git. - Mäi - i;i dldu imp?iriteasa $i toatä casa cu ginduL - ce o fi avind omul ista cu risul Ietei ? 107 Si din ceasul ccla, nim.ne nu a mai ris in casä, chiaisi petrecerilc cäre ie dädea impäratut din cind in cind. Ia curle incetarä, pinä ii colcarii sau toitärii, de cei care {ac giumbuilucuri pe la mcsc, sä ridä impäratii, i;i pierdur:r slujba. Ba trimise crainici in lungul Fi in latul tirii, nu cumva sä treacä \'reun comedier, bunäoarä öum ir iltia cu moniti, ce vin cu iarmarocul pe Ia poartä, ci a ior e dracu. Ba nici ligani cu ursut sä nu i puie p:"1catul s:r vic; iar cci ce or ävea trebud pe la inrpärätie" sä parä tarc posaci, cä de a vedea impärätila cea mic: zimbind, ii vedc Sfintul Nicolae. Si fata crestea fir:i zimbet, färä bucurie, da ii cresru Si p.intl vitvoi. Lnpärntul puse s:]-i taie päruL. Imp:rr.irt.,asa foc, cä i slute;te faia. El o amcnintä cu rxoarte3 Si mtmai a;a putu s'o tundä. Aici (]l räsuflä ufor Fi n)ulturni lui Dunncze[ cä a scäpat Fi cu asta. Insä fäia, de cite ori o tundea, se imbolnävea, iar de la o vrcme rämase o stafio de siabä. lmpäratrll sä innebuneascä. La urmÄ se gindi cä impotriva soa ei nu se poate pune nimeni, decit doar s-o opreascä de a ride. Da, pentru asta mai fäcu o nästruEnicie : ridicä zidurile ogräzii. pinä la nouri. [...] Sä nu se bleojeascä vrcunul prin gald ti fata sä fidir ; iar cind era sä iasä fata prin tirg, impäratül trimetea de dinainte crainici, ca nici o mitä sä nu iasä afarä din casä, ori sä se uite unül pe fereasirä. mi-ar la d:n.a. cd nu rum\a s; i se pärd ei c.\'ä ii sa ridä Si si se prefacä in floare. 9i minune, cum nu a mai tuns o, Jata incepu a se mai infidpa, a prinde viatä, $i incetul cu incotul se djcä. la loc Si se fäcu ftumoasä 8i minunatä qi cu pärul cral Si tufos, iar lumea parcä inadins se vorbise cu ursitolc. cä o porccli Tufänica, iar ea sä ridä, pace i lmpäratul fi impäräteasa s-o mänincc dc dragä ce le era, da se tineau sä ru-i arate nici un zimbet lnäcar. S,i lata crcscu ca o ctilugäritä f.ümoasä si cuminte. Da vezi, mrii biiiete, cä ce e scds omului trebüie sÄ paia. Cä in wemea asta, intr un munte erau trei ciobani, tined, bätrini, cum or fi Iost, da €i cicä ln Jiecare duminecä se duceau cü brinzeturi la tirg ti läsau stina pe unii, pe auii, da prin sateie invecinate. 108 Tnfr,o särbätoare, iar voirä sä se ducä ca de obicei l , l i r , . i c n \ " n j n " r i - j t r o l i o a n r e n i ic l c p r i n < a r " t e ' 1 " p f l . r p r - i u sr - r | l d L , .t r u n i r r n , r r o c . i - , m r " ^ s . rp i _ / d , 1 \ r i u l L r l ; c . 1 i. n d r J , r r u iI n u i o , d r 5 c mind sä .! ducä si cl b iarmaroculcoti. - XI.li Nicule - cic:i iar fi spus ciobanii n_ai "rrra tü si ne päzesti stini. pinä c_"om veni de la tirg ? . - ua,rmnur o u n .. b , ' , . 1I n . . t_ d ä . n _ r n i d r l i ? - (-r \'-ii d;m. - ii . , . i ^ , . r , . .r \..or6rr..ro . .--Apoi s:i-mi dali o oiti - Ie griri bj,iatanul _ o Ciobanii, ba cä iti dau atita, nu $tiu cc, la urmä ii - Bine, hai !i-ti alege o. Si alegindu-si bäiotanut o mietusca, ciobanii i_au in_ ':jemnat-o cu ficrul ti s au dus ta treaba tor, läsind tur:ra p. Lji.i. 81, pc ci|np cu oilc, dirluind dintr o triFcä. Cind ala tre ]a nimiazi, iatä cä sosesc doi cäIätori, doi mosnegi, .rrlini de colb si de nädtd. - Bunä ziua, mäi 1icä ! * Mültämim mneavoasträ. - De alo cui ii oile astea ? * Apoi, iacätä a cutäror ciobani. - Si el le spuse ,rum ii cheämä ii unde s dusi: - Mäi Niclrt, nu ni-i da nouä o cirtanä s_o faccm -fripturä ? - jträi unul din drumeti. -- Ba cä mai va * rispunse bi:ietandru - cä de vot da vouä cirlÄna, atunci eu cu ce rämin ? - Ba sä ne dai, mii bäiete, ci sintem rupti de foame. - Eu unul nu vä dau nici un picior de oaie, decit 'dacä vi € de asta, luati una din grämadä, cä cu numär au mi le-a dat. - Ba noi nu punem mina - räspunse drumelii. Da ce, cind esti tu aica ii ne poti da singur. - Bino, atunci poftim oita mea - qi prinzind o o 'Cidu biitrinilor. * Lasä, näi bäiete - ii vorbi tot bätdnul cela ,:m vrut sä te cercäm. $i fiindcä ai o inimä aFa bunä, uite - ti molneagul prinse a netezi miclnfa. Si pe unde da cu ürina, lina sc fäcea aur, iar cind a gätit-o de netezit, i-a 109 dat drumul fi oita lucea ca focul. $i doar atiia i a mai zis mofneagul biietului, cä dacä I a intreba cincva de ce e oaia iüi a:a frumoasä, sä spuic c;l a fost Dumnezeu ;i cu Sllntui P..tre pc I'r dinsul. -ri a blagoslovit-o. fi bätrinii sc ti fircurarnevizuli. Seara, vrnir'ar ciobrnii tj cind auzif:t una ca ästa. se iuj ,r i .i -rii|.;: . t " 1. r i ( i . n l - i r r i . l i " - Mrii biict!, ir1 sir lati oaia asta aicc de pritsilä. cn Liitc. ca nline nrc s:r JadL ii rriel cu lina de aur Si avem s,r' ti-o daim tot lir'. Da bäieiul, .rarc Cc abia astepta si ärate mieluta acasä, $i pusc mina pe ca. Ciobanii puscrä li ei mina pe dinsa. El tfaltc, ci traq. ti o smulser:i din mina fi.ic:-tlrlui. Da, Doaüne sfinte, cind sä ieie mina do pc oaie, ."u orin\ rr ... ,r,i. 1 ,,, ; d .t.l. pdr,. I - Mii, ia ne miinilc '- se dari ci pc milogealil. LlI - \u. t i ' , ..,, . r,cl' lu,, d' \' i. poatta {ata unci vädane la Aici ajunscrä tadnoi. $i se pioptina afarä. Ciobanii la ea : -. Fetici. roeu te, dcsprinde-ne minile, ca'ruite, nu Stiu ce a fircut tjlhnrul ista da {]iciu, cri nn nc putem d., ,- ir nil. drn l.,t . Dinsa. ha$ti I Iomf€'cele li la oiti. Irls:r cu)n puse mina, parcä i ar Ji rpücat o cineva (u cll]siL'lc S-a rugat rsi ca cle b.lictan : - Nlii, fii bun qirri dczlipelte minilc Nu prea vlcilr - risPunse eL - la ce ai vrut sä i pirn']. retezi Fata strif,i 1a maicii sa- Ve.ni Si dinsa 'si vru sä dcz. T r r f r r , i . . l . r. ^ p r : n . . s i . , l i lit. i -- liei tiiete, dezlipelte ne miinile - ii mai gräirä ciobanii. - Numai asia nu - r.isPunse e1 N{aii, birtu tc irr mll11i lui Du;rrnozcu, nu ti face dc cap, dczlipe;te nc miiniie. - Nu vreau. ltunci ei strigarir ajrttor' Sr'\riri vccini' drumeti, d,r .si mjinilc lor se prinserii - Miii biliete, cc 1i e dc cap ? desprindc-ne - Da cc, altccva n-am .le lucru ? - 1c vorbi cl 110 - IIai la vomicu. - llai. Vornicul puse vätäjei sä desprindä miinil€ cetor p.in;i de lina oii. Da Fi minile lor se prinscr;r. Atunci siri vornicul, da si minile vomicului se prinsc. In urmä, vornicul porunci la oamenii din sat si-i dczlipoascä, dar ;i cei ce au sadt, au rämas cu minile prinse unul dc altü1. Atunci särirä novestele Si copchiii, dar $i €i rämascrä p nsi de gloata. In zadar se rugä lumea de bii.t : \ { j i b : r n i p . c i D ' n ^ I t ! 4i L i l h j u i r r ! r ^ - o m i , n bogiti, ti om facc, ti om dregeEl nu. Ei in zadar bkstemart, el ridoa de se cocca Si le täco.r in ciudä. Atunci siirirä vrco citiva din cei c.r nu indritznise sä sc atingä dc gloaUi. iI luarä in ghionturi, ia palmc. i] puserä in lanturi fi hai la impijratul. Po atunci, dragui mamcil nu era ca amu, pentnl o biitaie, p€ntru o datotie, sä te düci cu jalba in protap la judeciltorul de pace, oli la politie; pe atunci ie jüdeca inrpirratul. Si era o harmalaie qi era un strigät Si un zbucium dc a sc.'rpa,cä parcä era Ia iad. Sate intregi särirä sä scape pe cei pringi, da toti rir m:rscri lipiti unii de altii, ba $i o nuntir cc venca nu ntiu d€ undc si ace€a se prinse de {rämadr'r si asa cu toti, cu mireasä, cu läutari, plecar:i lir impäratul. Nunai Manl,i, mar calciLL.. - stri{au unrr. - Siriti, nu nc irisati, oarnonibuni 1...- tipau altii. - IIni incä o datä trag€ti. Si nluttimea se opintca, icrlca, se lisa. sc ridica, unii sc läsäu tirii si d€{eaba i oita mcrgo.r inaintc Si tira sate intreqi düpä ea; fi crettea multimea ca puhoiul $i nirnic nu cruia in drumu i, 1ar:curi, qarduri, toate le prÄvit.'a ii trecea inaint€. ^jun:i ia impiratul, 1a poarta cetätii, darä dc o ca* zarmr:' de soldali. - Mä rog - strigi multimea - faceli-vä pomanä ii ne dczlipiii, cä uite, noi degeaba ne opintim $i tilharul ista dc bäict nici nu vrea sä audä. 111 Säri cazamra de la ghinärir pinä la cel mai prost soldat. da toti raimaseräprinqi unul de äItuL Tiu, vai, sc chinuirä sä scape,pace I - lu:ri b:licte - se rugali Si soldalii - dcsprinde-r1€: nliinit(). - Da ce, cu v am pus sii vr'r arnestccati unde nu vä fierbe oala? Ar1lU hai, sri ridä ;i impäratul cle voi. ,5i au intrat iD cctale fi lumea ora a9a de multä, cä nu rnai incäpca pc uliti. - Oameni buni, scäpati-Dc - striqau toti; da ca.e s a incumetät, s a prins 5i cl do gloatar,iar cei cc äu fosi; cuminli si nu s-au prins, ridcau de sc strilnbau. Si se iuaserä dup:i dlnsii ca düpä nrs. Ti1nb:iläu marc... Ajunsi la impitr''rfie, bine; impiratul ridicasc zid pin'i norj, la s:i nu sc mai strimba ni]ncni. Da o jüdccätil crä oblicit s-o primeascä. Si apoi ianna era asa dc mare, c::i irnpärallrl crczrise cir lumea sc rizvritise fi aleryari ii inp:rrat ;i fatä, si vadä ti sä intrebe ce este ? lnsä piüä sä prindä de veste, lumca dirimasc si poärta fi intrase, ti i€Firi iD celdec !i imp:tratul $i imPäriitcäsa ;i fata. impäratü1, cum auzi, se zäpäci qi uitä cÄ fata e linfä eI, si puse toti oamenii din ogradä sä d4prindä minilc' celor pdnsi. Da, dräcia dracului, Si minile lor rämaseral in capcanä. Atunci, ris pe impärat, pe impäräteasä, iar fata carc nici nu zimbise pinä atunci, a$a se püse pe un ris, de i a räspuns dealudle. lnsä, Doamne sfinte, deodatä, incepu a se topi. de parcä ar fi fost un om de omät, cind dau cele dintii raze primäväratice. $i deodatä minile ei se prefäcurä in J.unze, capul ci in -busuiocul; floare, ca o tuJä ;i cu tulpina lemnoasä 9i rämuroas:t intocmai cum o menis€ 9i ufsitorile. ca Scirbä pe impärat Si impäräteasä, mai cu seämä pe impirat, ata il priDse durerea Si nemingiierea, cä iti blestcma $i ccasul cind s-a fäcüt lmpärat. qi acum cind nu-$i tl-lai vedea copila. ce-i mai trebuiau ochiii Si auzul ? Si iit aieanul lui sprrse boieriior ii impärätesai taina fi pe dati surzi ii orbi. Cit de cei cu oaia $i acum cicä aleargä pe la impdrrli .jj c.r si i jude(e. dar cä nici un cräi nu vrea. cäci care au pus oaste sä i dezlipeascä, a rämas $l oas: llz tea ior prinsä grätnadä ii älnu cicä s a fdcut o gloatä, -rt n"-ti ^^ri Ä, .'r nrinto. Ai fi ii a fi ata. Dumnezclr sfintul qtie, da cicä biate impiräteasä, in dorul {cici, a trimis craiDici in toati lumea si spuie povcst.a rnirgririntci ii a tufänichii sau a ,,gurri pahirului{(. $i cu asxa anl inc:ilecat pc-o prijinä 9i fi am spus o nare rninciunä.[...] Pawstila !1orilor, r1 POVESTDA VIOIIELEI Ä fost odrtä un imp'irnt Ei o impirrit€asä. Dumn.zcu le dr'rruisco Iati Irun]onsir, frumoas:r .n zina florilor. Nu rnele ei era,,Prinlesa-Viorica(. Impiratr.rl ;i irnpär:rtcasa o iübea ca ochii din cap i zi si noapte sc gindeau ce sä facii, pentru ca {atä ca a lor si nu nrai existe in lume. o imbräcau in haine de aur, o plimbau prin grädini ca n rai, ii aräiau 9i o iüvätau numai lucruri frumoaseUn gind insä ii amära pe bietii ei pnrinli. Cind s-a näscut, fata fusese ursitä de a douäsprezecca urcitoare, cii la virsta de 12 ani, sä fie räpitä de Zina-Flodlor. Tinüra printesä nlr Ftia nimic dc aceasta.Era mereu veselä Si se simtea cea mai fericitä lingä bunii ei p:r nti. Viorica implinise 10 ani. Imp:iraiul dete porunci ca fata lor sä fie päzitä de sträjcrii cei mai buni Dar, in noaptea cind printesa a irnplinit .12 ani, s aaritat Zina FLorilor. lndatä o preficu pe frumoasa domnitä intr-o fioare $i o duse la palatul ci. Aci o aqezi in' tre colelalte llori $i i clcte numele do ,viorea( Dc atunci \,ioreaua a rämas caa mai drägirlale Jloare. primJvari. de FLORICA O. IONESCU. Legenate,i pooettl tu päßdrr, flor, OLtnlmale. 113 POVESTI'A ZORELET [...] A fost odatä un impärat märe $i puternic. Si inlp:iratul acela avea o fätä frunoasi ca si o zi.ä I. . .l nu voia sä sc ducä dupä nirneni. $i dc la o vrcmc, prinsc a sta tot ginditoare si a ofta, iär scara culn apün..rnsoarclc. dcschidca fereastra ce da inspre asfintit Fi nu ti lLra ochii de acolo, pini nu sc umrrlca cfrul de steic Fl nu ipunea lucealarrul de s.ari, ni din zi in zi s]äbea, se trigcä la fatä ii se prosten [. . .] Prrintii ei I...1 au prins :r iDtra ln qriji, mai mult, cä intr-D s.ar:]. impäräteasa o {äsi cu ochii increminiti spre asfintit, albä ca varul Si ridea- Si repcdc la impärat: - Fata noasttä are zbür:rtori, m:ri o]nule - glisui . femeia citrc impärat. - Da ce-i ? - Am gäsit o mai nainte, uitindu se insprc soare apunc, rizind;i era albr"r.atbä ca si crida. - gi tu ce i-ai spus ? - Am crezut c:i i ncbunä ti aü fuqit incoäce - ii ziso impärätaasa. Sä te duci sä o inRäll | - zise impäratu]. trebi ce arc I Dar amu se inserase de-a binelca ; stclcl. unrpleau . r r u l c , n i , , ^ p . u n d d ^ r r r t n d , , lu r i r p . ' r r . ni luceafärul dc scararsc läsasc dup:'r spatele unor munti, zvirlind ca niciodatä doui siig€ti in süs, ca douä bralc, ca Si cum ar fi vrut sä prindä pe cineva. la carc fAta c:izu cu capul pe miini. Zorinä, ce faci tu :iici ? - ii vorbi maicä-sa cu inima scäldatä in jale t...1, fiindcä o näscose intr ün zori dc zi fi a$a i pusese numele. - Eu - ziso fata - $ed. E atit de bine, äiit de räcoafc, incit dacä ar fi o ve$nicä inserare, a$ sta toatä Tiah mca numai aici. - Zndno, spune tu mamci tnle care te-a crcscut, ce äi pe tu su{let ? Adineaori lc am väzut albä ca varul $i te uitai spr€ apus Si rideai. - Ilu rideam, eu ? Ti s-a pärut, marri: - ii zise fata 4periatä. - Dar poate mä gindeäm la altccva. Aa ! iiii 114 r ridearn1 MFaminl.\., .ind .ram mi -r. ä inri \pr'd nca didaca mea, dr tata a lost stca inainte dc a merge mnctil dup.j el, li €u proasta o credeam. -- vai, dräqa marn.i, de ce ridaa ca - ii vorbi im_ pilraricasa cu duiosic, scärpinindu sc dupä ceafä - soare Ä fosli, draqir m::muc:ri, soar.e. - Soare ? Si s-a prctäcui in on] ?' Nu. dragul mitmei...OI, cit dc ncfinovatti militica - ,r zis impär:it.i,Lsa n tr {o!t soarc, dar. mi a fost a..a de draq, dr de ar fi lost cl li soar€lc, pe tat tiu 1-4.'r fi alrs intii. Ce lrumos vcrbclti tu, mamä,;i adevirat glisrlit fatä. -- lns:i tata dac'] ar fi tost stea, crcd cä ai {i ales intii stcflur. Da spLrncmi, nam:i, lu ai iubit mult pc tlta ? ..- Dacä iti spun cä mi sc pärea soarc. $i tc uitli in drumul lui sä.l vezi ? - O, fata mea - glaisui inlpi'r:iteasa - acüm prlc.p 1... Si se dusc de-i spuse imPairatului, c:r fata lor e in dr,.tosiit:r. r',.0r"\n,l- i||'i,u nrlvrc,u S_,L,r,r n sar siiu de menali.lc ei. Mie mi-a cerut-o feciori de crri .rcstili si n am vlut s o dau, damite dupä cinc ltie .r -Dar ttrierdevari... St1lic sl-l v:rd li eu fata. cu toatc ispiti le maicä-sei, mr spuse, iär a doua scaril, nraic:r sa o gisi tot ]a fer.asträ li o intrebal I Da, a u und. lc tot uiti incolo, Zorinä? - NL1i a!ä, mam:i. c'i i fromos luccafilrul clc searä ? iinpäräteasase spccie;i urai tare, crlzind cä fata a si dat in zburitod. Iir inlpäratul, ca sri nu nlai steie la g€arn, ii f:rcu un de sticl.ä si o afundi in marc DiJit cu - Stii ce ii sriii imliäritcasa bärbatului ei asta laci mrLi rriu : dc a titrc n1ult la dinsui, sa poate inijnrpla si moarri. nilili.r nraürci,dar sä dai.o pelt-ecere si s:] d.i voic si vic ir .r1 orrcrne o vrea, sr cu care )r vL.dca cä vorbcitc ii iolcii mäi mnlt, s:i ;tii cä acela i. Si a trintit inrDriütui o pctrecere ce ace€a; täiet_a boi, vaci, adus :r liiuiur:i nu Stiu cite buli; !i aduse pe 7 -it.. di o l,lul . d. ri '. d,rp(r"i nu Inrio', ,ca " rului de 'ear" a !' nlr li d I ü 1 . ) r d L l . r ' l r s u .. J ' 115 imp.irati Si boicri $i cinc a vrut, qi pdntro musafiri veni si un crai tare_dc departe, feciorut unui impärat vestit; frumos ce era batäl vina. Si atb si cc ochi de cärbund avca ; sprinc€nilc ca dour'r p.,:ni$oarede corb, imbinate, Si ce musläcioarä 1... Cine cra, nimeni nu-l cunostea qi a .u"ät cu Zo-inä io"lä ra"pr.ä 5i Zorin3 era.i-a de feri' i r . c ; p p . i n u n , i v " d , r p c n i m .n i i n d i n r c . o.lrii ' r , I p r , d u ' i j ' ^ ,I i i , u i u|l | ,tq In m i.,ite lLj. Si ta vr.r..d cinJ s :j J j,r".,t.r:JI d" dimin.r!i', lrl pieri si lilsä pc tatä in ncsimtirc pe un divan. Töti au crc^rt cä a adormit, iar a doua zi o intr€bä pe fatä: - Ei Zorino, care iti ptacc. Nu cumva cola cu care 1 i i u , r ' . " f r u ' l , o s b . l i- r n . C i r . o r i r l , u n d , . : C . b i n e - A, tatä * zise ea - et mi-e logodnicut; dacä mä vezi intremätä, vei sti ci:i vinc vesnic Ia n]ino_ Et e re_ . i . r ' o r n r t r d n - d r i t o - .l n c " t m , i 1 d r n " l o o !rl" l rrilor 'l: n1.. .d rf ii o-hli | .i . din.i, s.rnr.'.rori. p uns l)rnr la lrin.. $j n a". lr rp d. om, d, it numai surlei v o r b i ' o r .T r u o r l ' r t - a , . 1 ts i s . d a . r r a _ _untulc ,n sn m 1 . t ) l n - . t 1 p , l i u t c l . a l r - u r g ,l u m i n l"r cclor "ira_ cjti si pe mine nrr jrLbe:te. - Doar n-o fi un serafim - gräi impäratul - carnumal acela n-au trup. - Da, tati -- urmi Zodna cu o suflare de duh neavutil pinä atunc; - pentru et star la fereasträ. , parcä il vid citeodatä cä sc desprindc de la tocul tui Si se preface intr un fläcäu cu pärul de aur si fata ca zödle z r l . i . i v i n . J a g " r 6 . 1 ni . o f r i n d e , ä u u t " i p i - r ^ j d r ä s t L s i n d . r m . - r \ u f ' ^ r r t i r : r ' 1 n i n " ; i a r i n f u n c l u tr r r i i , n u m J i c i n d . . ^ n . n L l r n i t a cr o - \ i i c u I a n l u r i t e1 u i trelF, pierea, ii iar::;i cind zorile albea cerul, ei imi e;a Ia cäp:itii, alb ca argintul Si spätat de roüa noptii. - Bjne, fatä häi, da cine e romäm1l ista; cä pind amu nu mi-ai spus nimic, - Tata - vorbi hla cu tinr; i" - e iolodni"ut meu, e Luceafärul-dc Soäre - stfigä impiratut scuturind-o - nu ti-al . .-_.C", 9 io;it din minfi ? O. o, ai dat dc povesti; cine Stie ce mar_ 'taIoi imbräcat in fireturi. Dacd nu-i ;itä impäräteascä, n-are ce cäuta Si dacä e vorba cä-mi umbli cu lücmri ds nst€a, t€ trimit la mänästire, cä nu ti-ai ie;it din balamale, $i sä,ti citeascä niste popi. t1ü - O, tatä - zise fata impäratului - tatäl lui e Impäratu1-lnceputului Lucrurilor. arsä mi,a spus el, $i el e triul lui cei mai nrijlofnr si ci are darui de a lumina coräbierilor calea Si a i indrepta unde sä poposcascä la tärm. El e Impäratul ll\l:iriior ti ele äscultä de el ;i dc sora lui mai nrare, Lunr, cnrc Jace valudle de se umfli si se rctrtu-de pe lärmuri, la Dcvoie. - Fatä hii -- zi:r. jDp;iratul - ca buigue;ti tu ? TLr ai halucin.ltii, esd b.rhrxvä, iti trcLuje niFtc molitfe, niste citanii; sä mergem 1ä o märlistiro, cii poatc acolo orll dobindi prin linistc;i hodinä nintea pierduti. O, dar ce bucurie simti Iata noasträ cind auzi de mänästire ; acolo din chilia €i il vä privi in Jiecare searä $i nu-i va cere nimenea socotealä, lnsii, in seara zilci äceleia, Lüccnfärul riimase la 1{)cul lui ti ochii lui de foc pir.äu cä-s c1e gheatä; iar n 4 d p t a l i l \ i \ j ' . 1 a \ p n i t ; n h : r . , L l. . , . . n . i i d v o r bir : - Fiindcä m ai spus tatälui t:ru, de amu nu mai vin ; de vrei sä fii a rnea, vino la palatul tatätui meü. Zorina se trezi ca ucisä Si prinse a se boci. Cind se fäc ziuä albä, Zorina era albä ca zo le ;i bolnavä. Da imDiratul nlr' s o porneascJIa druD. ,,La mänästire ? Ce bunä-i mai era singurätatea ds amu, cind nu va mai vedea chipul celuia cara i-e alrag.. ?,. $i gätindu-i un ch€rvan, isi püse in et toatc sCut.te 9i straiele ei ;i, urmäritä pinä dcparte doar de tacrä itc imp;ir::tesei, plecä. Iar pc drum, ce-i vcni fet€i, cä spune oanrenilor: - Cregtinji lui Dumnezeu, stati p€-toct Uite ce e; luati cu voi tot chervanul Si rnie dali rni numai un cai si niite straie do bärbat si o sutitÄ. - Vai, dar cum se poate una ca asta, domnitä ? räspunserä oamenii. - Vä daü eu rävas la minä cä m-am dus sä ni cartt loqodnicul. Ce sä facä oamenii, €ra si ca stäpinä Si äpoi le rf.minea atita avere, Fi se intoarserä inäpoi cir räva; cätre impäratul, cä ca s-a dus in cäutarea Luceafärului. [...] Si dusä a fost Zorina. A trecut läri $i zeci de läri... 1...1 ln vremea de demuit, defi oamenii erau inäsprifi Ii su{let tot aveau inimä bünä. Puteai sä te pornelti fära letcaie in punltä, cä tu tot gÄseai de unete ; unii oa$eni 117 anume sc ingrijeau de cantitori, sil gziseascüpc masa lor o bucätici de mälai,;i sä zicä un bogdaprostc. ...-Si,cum spuu, a mr:rs fata, poate luDi, poatc siptimini, ii a dat la marginea pämintului $i acolo nu cra decii un bordei Si incolo gol;i cer, rar p€ un nour' pe povirDi;ul pämintlLlui, era un palrt clc foc, cu tr:Lrlc ce se t.peau ca focul 5i altele ca marmora. Cnld ajuns. Zorini la ufa bordciului, istoviti de puteri, ljiata fatar;i Il:hin.li si insc Ltri,bitu in utL - Cine i ? :,o auzi un gl r cic lfm.ic din iniuntru. Bu, om bun. Nu nult, se arlzi ol,irciind t?l cr tin orn Pc nltuncric, uta scirtii;i iesi o brilrinr'r imbr':icrti' cu maDta Deagrä si cu fes, curn is cilugilritclc;i cu rlift{: D1r-rtiiniiln ii vorbi lcmcia - $i Ce cauli, voinic., pe aici nici pii,ri:irilc nü vh, darmitc orir parmintean. r pun , oC ., c" .l - ir \^rLi Z.rir , i p ir vestea de la capit. - Vezi tu palatul crt de pc nout - ii vorbi b:rtrina -acela e al Soarcllri ti Soarclc c tltit Luccafarrului; ca si mcrqi pinä acolo cazi in virzcluh; da .ü 1e-oi aju|a, cä sirlt Sfiüta Vinori. Si dupi: co Sihta ii didu fctci de mincarc, ii däfui o sticlutä ti ii spusc s-o d.rie Luceafärului ii de cite ori o veni Soarcl. acasi, si1i toaric din €a in api, $i si i dcie sä bca, ii mpird o frunzä dc brlrstor, spusc Zorinci sä sc ascze pc dinsil, rii doar a suflät Sfinta si frunza s a tot dus prin väzdLrh,pini la castcl in poartil. A i r b , l l ' r ; n ' r l r l l \ r i , i r , ^ v , . ri n l - " L ", i , , " " ; iar dinsa räspunse cä e on] bun. - Om bun? - inirfb:i c{rl dln:runhu - dc undc ti pinn unde, cä pc itici nu vinc nici pisrirc miiastri, darnlito om pämintcan. Äici Zorinei i sc biltfr inima, dc i sc tiic r:tsuflarca, ci.i c,iros.rulr'p. crl ci i vorboa. Cind descliisc. cra flirilrl cu calc jucrse, frunos ti tinär. aia cutr i se n:ir,iris{r fctl,i ]a geam si cum il vä- Ai venit ? Vai - ii dä cl - co sä ti fac, c:i vine ,tatäi meu amuii, ii te vcdc, Si tc picrdc, destul ce mi-a fäcut atunci cind am fost 1ä pettccL.re,numai suflcrtul meu 118 qtie, cä p€ unde umblu. Stii, e loarte hursuz de ce vede ziua ni indatä o päte$ti, cä nu-i fi pe voic. Si dupä ce fata ii spuse toate intimplärile pe unde a t r - L u t i . n a l r T - . L , 1 . t . , r u l; j v o r b i : - nL1 te voi face o floäro ;i ziua vei sta inchisi 9i noäptea vci invia iaräsi fcncie. i i L u .) r f , r r l , , \. n i r , d ! | r l L , L J r r , r r p c . e . r . o prcfarcu in o floare cu frunzl lnti, ii rodll ca ün pähürel de porf.'lan alb. C . t r r i. , . , i \^ir l. i r-, .I url. ; :ir Lucealhrul sc apuc:i si flc'i focul in vatf;. sar r.li-rteas.:i de nl. m.rsei. Dc ncccfl ci.:r cild o rosu sfinlitul du)i cs aprmc soarek, Lnceililrul ii Iac{r de al{r rr€rsei, apoi se * Uitc, ta|:i, cc flonrc a crescut inainte:r casci. Soa.cle sc uilii ia dhsü fi ii ficu o fal:l ca a ton.i. -- Uite asa c mai lrumoasd - glisLri cl - si lns o acolo, sä nu nrai pui rntun pc aa si tu vczi-ti de treabilnsä abia Soarclo sc culci si noaptea prinso s:] si lesc bfitätura in uüea1a zilei; Luceafärul in loc sä ias:r cu lurninarea sä arate coräbiorilor drumr1l, el se duse la floare ;i lchimbind o cum a fost, se pnsc la s{at. Toati lumea prinsc a se intteba de cc nu mui räsarc LuceaIänrl ; cor:ibiilc r:itäccau pc mare si se loveau de stinci, mii de vaicte de durerc ii nrnrnrur ajunscr, pinä la Soarc la posrili. $i asta nu sc intiriplasc nunai o datä, ci de zece ori. C.rcctat a Soar.le: - Nlari barictc, tu poatc nu ti faci daloria. ii {j dornrind ca nrine, ci de o bücotri de vrcme, hotcra slic ce am, ci donn dus [...1 [...] dar zlco cri Soarcle,tntr o zi a vonit rta dc sup'irat, ci oaDreDii dc pc piin]ini v.d.rau apusul ca o vaträ de sr'ngc [. . .l $i curr o spun, aiunci cr.r n.rcijit, c:r po rlndc iusese, a giisit apelc plin..ic siirim:rtüri de coribii si oameni nrccati. Do data asta nici nu mindr, nici nu b:iu. de amirit c. er':r ii sc culcr: r;a- L o t'üghi€t Lriccalärut cu min.:'r., cu briut r:r ; Soarele ii spusc sii-l tnsc in pace, cä nu rnai poatc dc trudit cc-i. Sc face noapte. noapte bine ; el nu putea sä doarmä ; se uitä pa f.reastrJr, Luceafärul nu i po cer. ,Sti:i', isi dädu eI cu mintea, ,,do amu aflu',. 119 Se sculä tiptil, tiptil, i€sc afarr'r, cind co1o, Luceäfärul de minä cu o fi{ä frunroi,i, .um nu mai \.i7Lrse decit pc fata unui impärat, pc carc nu $tia de ce o izqonise tat-säü intr-un palat dc sticli, in marc, dupä care lata plecasein lume, nu ,stiu de cc. Atita erau dc prrip.''dili bäietii noitri cu vorbä, cä nici nu siiurä cä Soarclo o 1a spatcle lor. Cind dädur:r cu ochii de cl, fata atita se turblrrase, ci a prins a face fcta nefäcutc de om pini atunci j dc ia älbl a dat-o in vcrdc, in ros, in albastru, in p€strit €i cizind in gcnunchi, prinsc a spunc Soilrelui toatä jetia. - Va sä zicri * vorbi Trtiil,Lrnninci - tu c:ti floaica cca nouä crescutatinaintea casei ? ßine - ii zise .l sii nu-mi mäi faci supärare, \,ci fi, iati si J:rcindu-i Lln semn cu nlina, o schimbi intr-o säminti de floare ti o azvirli in vint. Der vintului ii fu milÄ dc ca :i luind o pe aripilc lui, 'o duse din ioc in ioc, din rnunte in munte, pin:r sub ccarclacul cas€i pärintiior ci si o Ursä acolo, ii incolti 9i crescu ii parcä o vrajä o trägea pa ilnpÄräteas.i, s:i inl]tiil].ascil dc floarea ceeä, care se deschidca in tot fclul de f.ie: rosii, albastrc, nlba 9i cum dädea clr ochii de soare sc inchidca toafi ziua Si sc tot inä1tn sus. sus de tot, mai sus j sc acita pc stilpii parmäclicului, parci voia sä ajlrntsil la cer ; iar luccafärlrl s a schimbat in cilätor €i pe unde Dutea, strccura povestea zorclei Fi a a.juns la mama Zotinei si i a spus. iar impäräteasa n-a mai putut .lc bucude, cä mricar atila i-a r:jmas dir fata ej, Si a prlns $r ca a spune povestea ta sluqile patatulni, la toli sfctnicii, la toti c:ilätorii dc pe drum, jär togmna ümplea citc un sac de scnlinte si ii trimctca iD tarä, sä I deie la oemeni, sä aibä fiecarc supus floarca asta, inaiDtea casei Iui, Si de ace€a luDler obicir.)Lr.stcs o samenc pe lingä (asc Si parmaclicuri, undc-i objc..iul ric aruncr. Irr inpär-itcasa, in dDrul {ctci i-R pus numele zorina [...] Si de atu.ci cic:j, numäi cci cc au darut d€ a vorbi cu florile, -qtiücri-i zicc zorina;dar oamenii väzind cä se tot deschidc in zod de zi, nestiind cc floare e, r a pus numele zorca li zorea a 9i pinä in ziua de azi t. . .1 ION DRAGOSLAV, Pone$tiletlotilor, t- 1:0 B. LEGENDELE PASARILOR I-EGEND,A LEB]IDEI Odirtai, demult, dcnrult, träia inlr ur1 sat dintr-o tarä väduvii, carc avea ctoar i[deprirtatä, o femeic säraci:i , f , l i L' r r i . i . u . r . u n ' i n f i f o r r r ' i r u T o d ' i Lebäda, cici aga se nurnea ictitr, in timp ce creFtea' sc f:lcea tot mai cuninte $i Ioartc frumoasä, incit intreg sltul o läuda ;i o da pildi celorlalti copii, iar cind imDlini virsta de saptc ani, mamä sa o trimise la Scoälä, undc ea invrita de inune. In sfir:it era o comoar:r de fatä. Tocmai in anul cind Lebäda isprivi qcoala, se intimTrli ca mamä sa sä se imbolnäveasc:r greu Si sä mon.ä. sr'rrrnana fatä, rämasä singürä, fiträ nici un sp jin 9i f']rä nici o mingiiere, fu luatä de un om mai cu starc, ca s-o creascä,dar dcgeaba; nu mai avri| miiqiicrca de iramä ii apoi copiii acestuia o siciiau. Tntr una din zile, ca so hottirl si p1('(fr in lunlc, cä noate va oäsi ün loc l]läi bun. Zis :i ir-r.rrt. Pindi pinä ir: toti ai-casei erau duqi dupi treburi. sc iurital prin Jund,il qrädnrii qi cind ajrrnse la cllumul riirc, o lLl:r la irl;ri. pinä ce ie$i afari din sat. Era o zi calci:i dc varä dlli t L rirm"r'"' r'^J-.1ul fr'.fi,,inni ,( "cI dFa . l n r i n r i"l | - . t , . r . o :r i s t r r l a r r! i - i , t i : l . : " . r r a 1 , " . , - i n ' r i " , i t . p , n , r r r d\ d - : i u n , I ' p . r .L r o n ' i n . r s m " i g i r d rr ' ND clupä mult timp, zäri o pädure p.in carc tlebuia s:r trcacä. Ajunsi acolo, ea sc alezä pe iarbar, sii sa räcorcascä,iar mai tirziu se alundä priutre copaci, sä caut€ llofi Si fructe de pädure. 121 Di,r.d"nd.ti bd6c d^ ..r'ni cr.ein\.rj. Ur) jiar _l slr.,b Iu lor .orp.rl. Ce .,r tjtcä I Nu nrni ,lru_ri s i a p o i u n d o . , ä s . d u . i n , a o t , r : l n r u r " . ; rr*"" ir, " " ' "jj"ij din, co in ce si odatä cu dinsul, nori s."ii; ;dä'.;: vestcau sosirca unei fuftuni. i\,oace si inco,o" . n .:**,i:, " ^ . . ^ , Tj:,':,'.i, i I ,"",T:g: d t . . . ' \ap. "". , ""'t"n g : ' : l ! .1't:*, g I \ . i ,:'. ü r .,,r." i : i Deodatä un ful1er rosu b.,i".li "".u1- .i"""p,.urmÄ un bul,:',*:f::":l:,,:",:""-llt .",j:r,_"j "' ' ''"'j"ä,ti.rä,?x_ ij;.;,l.jj,' ::.I1::'l^:;::^:,i-": '1": i ".i.;:, ;:.'l;;11 ^t::l'ljl"'-.::,1;p::'l lti,!l ll o' ;:'^1,".,:l r"::-:T:*i-,: :l ydl:tlr;l'.',;'l,lli'l; ä"l'Tii'"ä. l:,"H**-",.1:* -ll "l'i*":"atll'j:iL' ""..'*".' ä.; ;; :: il,,lTp"o:^i',':'T,". :'-.1i':.',rI:' nr;in,'cr" b;,;;.i"."Y;i; :i,i.1"1" : .:.::y::i,r,"cu printrc lacrämi rueäciunca. Dumnczcu, care intotdeauna asculta 'aga copiiior cu minti ii veni in ajutor. v:,zua'l-o "inpe :: ltlt.lt ::::i::*ti"t::'^':: **l-'lt: j, l: : l:','"-:^:':,1 -lt"::rr''ll'.'l,jl".;' ,ii i 1"",, i;. l.l lf,li" : ^ ": l - : i ; 1 .:^:i.:"'.'..:i',',i''-11"' r i . . . ri , p r ; ; l;"ii"' ,'."",'-Jr 1.1 l : _ . - : : : _ . ,de. i , , . r , i "" t:\.f"; i"..';i;;i i,ll:^;'lTl,l1'-ri-. _:u-llz.cre sgarc, ""pj"ii iii' i ; i ; : r ' ; r ^ n 1 ' , r , ' r^ '.i r r . , lr:t! *:"1::-",-*:1":il":1" ' n i"! j . . " r r i " r n .;1.::"':1.'"11j : .T,1,11li*...li I "puse minunata fipt'rÄ "r' * eusint jt.ll!ä"t:i!" i.:;jl';T ''"'" id 't :'L; räu :i"':?::t'%:l cu minc, stiu :1:':1" c:i cfti orfan;i gi nu r' nimcni ale ace.. v.i mard. t. paratur*^,, ra n"r"i,,r mcr, ,.,.rr-De -,d" ;:;;;!1"';,1;.:: :"::."".:,::::: mai Dra.c fcricira Fdtti uimital ti de vedcrea zinci, ii d! norocui alrepxa, nu putu mai mult decii sä-i- r-i\rtu;;;;;i.- cc-o C; dc o pLrtcrc n€vr"rzutäsc pomcni ridicat plutincl po dcasupra nluntilor. "i-pi l"ln. ll'". l; " "':'r' . . p t j . , . d , D . - . , d ; i . . , " : .l ,. ' ' ; i . r " . , , ,. :.;i"". 'l rn In..r .,..,i ,l, r:. rl .,f jr\..t 'lorL.')r,.;:'n 1;;' nuri dc nu. si in virful liecjrrLri turn tr"it;.";':;r.';,. luc('afIr. E r . , o , i i , r L t z r " i . l n d . r , . .I i . L , , b , dI I , I - x - , _ ^ , . . - . . v,\n inr. rn on i i .p d.,du".."t |ut d" jr;;i;;;e: toarc a personalului palatutui, care o.o "onrpu'. airr.lulurite p:is:rd 9i animalc. 122 Trecind un tiÄp oarecarc dc viali imbelgugatä, Lebäda se schimlri cu totul de culn fusesc si-n loc de fatä smcritil, cumintc ;i miloas:I, dcvrni nindrä ;i incepu sä - r ^ . \ ^ . u 1b ,i . r I . 1 , . \ - - i i . , r r i l . t p b. a p , , i r . i \ e p t r e a .ä nu i inträ in voic, ]c biciui'r si nu lc da de mincäreIt.'tbdarä bictclc fiintc o bucatl de vremc, dar cind litzuri cri Du mai e chip dc lc:lparc, sc adunnrä in ascun!, ca s:r se sf:\tlrirsci cum s:t scape de pacoltc. ln sfirFit, duir:' mlrtt'l tnidar, s{r qilsi tocmai o cioerä zbutliLi, care si-Lvjnt intr a.jutor. Pi$i in fat.r tutu.or fi -- Eu äm rilit idüä c.a mai bunä de sdiparc ti tot ca o vri duc. Ia ind.plinir'l $i. dupri cc le spuse pla.ui sllLr, toatc lighioanele in..pufä sii sari do bucurle. incit ridicar:r un nor d. praf ti ful;i dc sc sDcriari Ei clc. intr o sc.ui pc cind Lfbirda !c plimba pe aleilo gr:1dinii, cioarr cLt priiinr ii ic.qi in cale i; drrp:i c{r s€i triv::li t l ^ r , i n , , rr l. r i n . , , . |.-nn (1 InJir.r- /ic-: - D : , r r | , 1 1 .f i " n i j - r l , l , , i n d " , r a , . J , r m r i to3t! lighiorncle nc arr irotirit s:l to alcgcm ca stipina I-eiräda, nrirati de cele auzitc, r:ispunse I - Dar cum sc poate una ca asta ? Nu aveti dc stäpin:'Lp€ zini"r? Si apoi, curn pot eu sä-i iiu locul ? - Iti voi sl')uno cn cum - ?ise cioara. - Numai dacä Lcbicla caircia ii co.venea de nlirlune aceasta, räs- Bine, \'rcau, ntrmai spune-mi cum sä {ac. Atunci cioarx Lrrmil : - Futä chlia de a|l]inx da la palatul zinci, dlr tc in turnul ccl n]ai irlalt, dcschde ula dc acolo si intri- Vei vcdea o baie dr auf plinä cü lnptc si, d;rcartu to v.i sciilda in ca. vei devoni ca zina, iar dinsa nu vil nrlr avea L.brida, ispititar ri mindrä cir va deveni zin:i, sc duse rcpcdc, futä ch.ia ii intri in carncra dc baie a 7inei. Dar n-aplrcä sä sc innoaic binc in baie, cä sc intimplii ceva ciudät. VäzL1cu groäzä cum tot trupul i se acoperi cu pene albe, cum rniinile i se prcfäcurä in aripi, picioarele in r23 labe ca de giscä, iar capui i se preläcu in cioc. Vru sä tipe, dar glasui ii era pifi:läiat. Intclegind cat a fost pedepsitä de Dumnczcu pentru mindria €i nesocotinla ei, iesi cum putu $i i;i ]u:i zborul pinij se iäsä pe un lac... $i de atunci, plrrieste mcr€u pe ape. ciindu se de gr€sealape car€ Ä Iilcüt-o. FLOR1CA D. IONDSCU. Legende ji poDeiti cL pdsäri, flort ti a)t'inale, POVDSTNA CÖCOSTiRCULUI Toate pc lumea asia fuscscrä fäcute, numai Yici:ltila din aDä hcä nu lc f:icuse Dumnezcu. Deci le-a atcätuit el si pe dinsele si, punindu-le pe toate intr un sac cusut bine la suri, Ic puria pe urned. gi asa 1e mai duccir Fi Sfintul Potre, le mai ducea 9i Dumnczeu, dar oamenii cum ii vedcaü, ii si intrebau : - Ce aveti in sac ? - Ce sä äycnr ? - räspunse Dumnczcu, - ia ni.jte betivi care cit triricste lumea, beau cü n€chinihrita si nu se imbati. Se uitäu;i orrrcÄii cu mirara si d:'rdeaudin umeri, dar fiind.i €rarr oamonii clrm se cüvine. iii ciiulau dc drun, iar Durnnczcu le zicea unora ca acestora: - Lasir, oameni buni, cä träind ii nornurind, a1.c1i sä ved€ti ;i asti't minune pe fata pämintului I 9i toti aveaü rribdarc, numai betivul nu. E], art.lgos cull] c. se intilncst.r cu Dumnezeu;i cu Sfintul Petre si n u . i r , . . , j , 1 r r . r t l d r - n r - i r . r * d " ; r a t _ . .. j i spuic cc inscanüi: bctifii cci cäro cit träieste lumea beau $i tntusi nu s. imbati I Dumnezcu i a zis sä ti caute de drum, el, nu ! Dunnczcü il nlai roag:r ca pc un om, d nlr. c:r n are ribdarc. cä ar vrca si el sä bea pirr;l o stn vinhrl si s:r nu so lmbctc I - Mi:i omulc ! - Ii zice in sfirqit Dumncz€u , iäca na-ti-l lie sacul acesta, ia I in spate fi du I pinä ta piriul din apropiere Si dezlegindu-I, sä dai drumut betivitor in 124 sDi. Atunci ai sä-i vezi. Dar pinä pe malul piriului. sä nu cruti in sac. Mäcax atita räbdare sä ai ;i tu ! pra . , i i D r n i L b - r i v u l s p r p p i r - u . S i p r - " t r lr r ' / i ' p r r ' i n i D ar l r i ' ,e d^p rt"? L. lr vr'o dau :r^ cala ziludul räbdiior si bun nlai virzüt-ai su{l€t $i rncteie dc beliv ? Ci nu päEe;te ca la o Drirjini de loc ;i mofmäind in icqea lui ii tot aliguind de gcnrrnchi' s-aDuc:i bietul om ai dezieaqä sacul Atunci t'rlti ! Au sirit ioatc sujutiile lntre ochii betivului ! Si din ochii lüi s au rripczii iarc incoiro, in toate pärtile Bla'jcslovind Duirr nezeu aslrpra ]ui. indatä j-a poruncit a:e: - Tu beti{ule, .a.rhiu in vaci n ai sä lnai boi I Ci Do lestc-te dc$abä Si strin{. mi Uuju}ijl{:, Ei pc toale' oc toate. si mi le dai la locul 1or, in pir r:ruI Ce avca sä facä betivul ? S-a luat dupi gujutii ;i atlta s a muncit crl dinsele si atit s-a chinuit, cä din orr s-a f:tcut cocostirc. Pinä ti azi, pe nargenea piritrlui, ciupeste pe cite una din gujuliile care anume-l nccäjesc Fi dau sä iasä pe uscet. Deci belivul cie pe vremca accea s-a fäcut cocostirc ; betivut din zilele noastre ajunge sälmanul Si mai räu I (litati-vi numai la dinsul ! DUMITBU FUETUNA,airicelede iarbd' 6' (VlÄsinertl-Bototani). DE CE N ARE BARZA LTMBA !." t...1 Se zice cä a fost cindva o lemcie märitatÄ, care avea Fi un drägut; bag scama cÄ Pe vfemea ceea, o fe_ meie cu bärbat, cra lucrn rar cind mai avea 9i un indrägostit, de aceea räminea Prin povc9ti. I. . -l Si femeia asta, de citc ori ii venea indrägostitul' jmplea un blid cü lapte, scotca copiluL in ogradä, dacä e.a vara, o de era iama, il vira clupä cotlon, ii punea trrtidul dinäinte 9i oa... isi cäuta de focsor. Azi a$a, mline a:a, la laptete copiluiul se nirävise Si arn viclean ale $arpe, de prin ale buduläi dimprejuul ca- 125 sei, imprirlind in doi blirlul si de nulte ori osp;rta numai sarpcl'r, iar bietul copil ratminca cu ochii räscati. ninunindu-sc ca de o jLrcirie rari. Aia ci"L.sarpclc iriia impär .ste de pe urma sliLi(.iunii fcnrcir. () barzä, care vudL.a lon1.r dc Pc virtul .asci, ce-it socotit intr. o brnii zi : ,,cü sjnt la cas:t astn de opt ani si nu rn arn amfst.crt pin:i acLtur. in eospodiria :'rstor oanlorli. Vcnctir.ul ris1.adL. -qaffc clio toatr'r Iull,.-,a. e ca la (,1acasi.(. As:r !indinC brf,ur s a .lrLorit .1. Dc a.r.pcr.is .tos in orrr.lr: -\i s a apr.t)ilt cri aflal df l.,.lrl nd.r rnrpctc nli'r.,t c nä.lcjdc. in \f{!Ir r. copjtrLlti dojen , pcs.mnc (i ar fi \'nri lii n1:drhr. :ri cl si:li]riinchrt ! ' Ascultar,striinc - zi\c irtur(.i bavr .:rtre .arDe, ed siirt do opi-zece ani 1l casa astr i vor [i {ost tjmpuri in carc n am q:rsit ata usor d.r ale n1inct'rrii; orra.la accstor oamcni totdcllna I {o,rt plinil .:u gliunli Ei bine. nu m nrn pulut hotiiri niciod:rl:i sii nirninc ri ou asa. .le a {ata, din c€ea .e se zvicl€. la pisär'ile curtii. cum s ar zicc färä muncä, cum do pild:t laci tu cam dc multisor cu hrlna copilului astuia ncstilltor. C.rt:i a -sti, dacä tc mai intilnesc tuc'j o dati aci, nu llri st:t ta Llindrlli, Llact'rtrcbui sau nu si spLri gosPodarului ce se petrcce ta cäsa lui; nici nc\'.sii si n o si:-i fic bine, iar nici tie. - Te ascult si-mi vine s:l rid - ii r:ispunse -.ärpele" Tu stai de zccc ani pc acoporisul casci irftia; cu do rincisprr.zccaani o tiu pe spinarc. Pcstc culcu:ul nreu s a ridicat acum cincisprezece ani, cas:r pe cnrc tu tc ai asczat inlr-o bunä zi, ca si cull'r n ar fi fosl dc ajuns por ara , ' . . t . n j n 6 . . l - r n i i . r ' " tu i . r i . i r u . , o l D. :. p|lp:lzii. A rämas de atunci al casei. Aia ci ic poftcsc s;1ti ba'gi mintile-n cnp; al lil. dnsmani dc nroartc vom Ii..- Atnnci... .iusrnani sjr fiü... ti barza s,a ridi, cat inri!i pe acoperi:A doua zi, ca totdciunrl: fcnrcirl .lr dlil{rr1ul ei in casi, iarpele cu coDilul in flla Lliduirri cu lrpte, la umbra aqudului din oijradr'l. Barza a dat citeva tifconle r'n zbor pc dcasupra casei, a väzlil clrm stau lucrurile ti a pornit spto ogoarä, sä v€steasci pe gospodar. 126 Ce-i va fi fäcut nevesti-si omul nostru, pov-ostcanu spune; vo.ba e cä din ziua aceea, nici tu drägut, nici ru Farpe. Amirit paste mäsurä de intimplarca aceasta,;arpele ü linut sä se räzbunellntr-o bunä zi, iesc in calea bcrzci ;i unu, una, celalalt alta, dü9mänia lor ajunqf pe moarte. \ ' u n i r p z i p ' , h . , r | . i r t u r i d l .i p f i n . . ) e : a r ' pe n .plisc Si a voit si t inghit:r. Vicl€anul a apucat limba pasidi, drcpt de lingä ridärinii Si i a rctczat o c:i cu brictu... Asa a r::rnas bnrzr firi llrnbä; dnr ijarpetc, dac:l ar fi Irriceput €l cI äbia d. aici inainic d.rvcDisc pcnt.u el o p|imcjdic plircul frir:i linrbi... nu n1ai rupea el limba t).rzci. I)e aceease zice : "ciie ce seamiin::,culoge,'t ."',fi;i?lk'"'.,1".9" rr1{-15, I,EGENDA CIOCÄNITOARDI Zice cä de mult, in vranrea veche, cind pe päminlul tirrii roastre c.ru nluli n1ai nlulti codri ca acum si cind veneau pestc romänii de atunci hoardelc sarlbatcce [. . .] de i onlorarl si li sc luau averiie. tf:ria o donnrit:L {rli rnonsi $i cu multal cr.rdlntii ]a Durnnezcu. Palatul ci era ia p'lalokr codrltlui dc 1a Mfst.rciinif, in nlunii, sprc a fi ap:rrat de unquri. Se Tice cr-i cLonrnita acoca era a lui l)raLof, craiul .odritor Moldovci. latr o zi, pc cind Draqot cra ]a virritoare, nu vcnit üngürii si au c:rlcat palatul domnit.i. Cind au voit s-o prindi Si pe dinsa, ca s a ru(:rt lui Dumnezeu: - Doamnc. aparr?imir, Donmnc I iar Dumnczeü, <a s o ape.e dc unquri, a !.trimblt o intr-o päsi:ricii, ce s 3 iricrdot in lundul codrului. Dacä s-a väzut ea lib€rrä, a inccput sä I cäute pe Dra'!ios! spre a i vcsii sosircÄ üngutilor. Insä Dumnezeu s-a ' , r - , r r !l u i D r J ; o s . h i . r r I n n r ' ) ' F , a . o . a : i i 3 s p u s m a rca lui nenorocire. Alunci el s a rugat : 127 - Doamnc. f:"1rnä, Doamnc, un $tejar inalt, ca pe crenqile mclc si sc odihncascä adcsca domnita mca I Dumnczcu, nscultindu-i ruga, I-a schimbat intr-un stojar bätrin ii trufaS, Donnila, car.r cra pitsäridr, a aflat cä solul ei este un copac sr a incoput sÄl caute prin toate pädürile, Sc apropia dc toti copacii, bätea cu ciocul in scoarla lor, it striqa pe Drrgo$ si pc Lrrmi ascnltä sä audä glasut t i chcrnind o. ljar {rl nu-i räspur)daa si ea mcrgea mai depatte fi lil ticcarc copnc litcea ta f(,1. Do .rtunci si piuii jn zilele noastrc, domnitä schimbatar in päs.:lric:-r.Lmblä pe la toti copacii ;i-1 caut:1 pe Draltos. Si zicc cili ntunci cind it va gijsj, ea s€ \'ä faie iar donlnitir, iar .rl iar sc va face dornn rr se \'or apucrir s.i ..urclc lnra dc str:jjni. Piisärica accea, carc zjce cä ar Ii dolnDifl, cste pasärea numitä ciocänitoare. ' MIHAIL GR. CONSTANTINESCU, ,Neahul tumänesc penlru popor", 192s. I CUM Ä FÄCUT DUMNEZEU CIOCÄNITOAREA A iost o dntil,.a nici o datä, cäci dacä n_ar fi {dst, nu s-ar-p0v.sii. Si ce voi sä vä povcstcsc,este de ]nuli, ae po..rncl onncnii nu erau inriutätiti cum sint asiijzi si nu iLr c. \i. ^j.7i^d a id-. rdu. ni.i drrln";i ;;;;"; , u r u r i \ u n r . , , l t l | i, . d ^ j . ^ i - d u r n o t a u . j o a r ei . r . . t r. .\r.' ' l r-ii i r b - l ' : - i u . u m i ^ t u ) ^ i i ,. . t - u l l o u s . f._1 Pe vrcmca rcccil, Dumnezeu ltu sc ascunclea alc oameni, ci umbla t)e pr'lnint, totdaauna intoväräsit de Sfin_ ! ' r ^ F ,r r F n r ' . r l i r d o . , , ^ n i t o rm i t a . i d . r r u r i t äs a t F .N i , i l>irnr -r..rru nu c t:.. mai ins d,^;r Dumn".,pu I ii i t , . l r 1. . . l , l , . U n l u c r u r r c a r u p l . t ^ n aI L r iS f i n r I T\'tru : ir\.ctelc cclc mici, ce se tiräu pe pälnin| i se sutau sus pc Pi.i..rc sil intepau, it giditau, necrrjjndu_l - Doanrne zire intr o zi Sfintu petru * toale le-ai J:icut bune $i cu multä iscusinlä pe acest pämint, Dumci 128 - Fi c. lucru Petr€ ? -- intrcbi Dumncz{,u cu un gl.rs blird, cilci nrult iubca el pc Siintu PctrLr. c'3r| i riä.iu:r. nrrll. lfirturi irtclepto. - lralf.rtflc cc L'ai lilsat si !c ti.as.'i Dc pa,mnrt si uL rrirnint. nu lc i iicut bir)c, c'i'ri ncciij.s. nlLrit pc .rx rfri ju)rirr lar,Dtlrrar a tu, pc oDr. - ]linc. duii rrci tu Pcrre sri ru mni {io. ili Yoi {äcc ii i:l ,:irind Porunc.stc tulurof jn!.]ckrl0r !i sr rldunc iir-jir ,:,1,jrr dupir cc sc adunari. Du.rnfT.rl lc siriige binisor, lc t)uD. in1.run sa. si l.aiti srcul la {rnr. To.nr.ri ctnd nrintuis. Durnn.zcu lfcirbir, il.n i|r'.(: pe arolo (, fflnci('. Dlrnrnczcu o intrfabii: lniotfo i( duci, copili ? in.Lrirf. lr,('. - Dir.ri u ar.r. rl1i Io"t ia :ii sacul ilrtr, .i .rr siDt Lit.h !i I du t)ini l:r rlrtrfc rf.ripri, und. s,i I irfrixci |um ( n . f r , , 1 . I J . r. . 1 , dczicrli:,,,c1)1. Fcmcir lrr'l !.r:ul. dLrpi cc fi'ltridui r:r nn I \r di,rl.!r . i o l , - j ,' r. r i , L ir . p r , , , ' h . f . " r r l dul oi: ,,-.u du. sl1.ui ilstl1in spin'Ilr, frirarsii flirr rr aro in cl, dar da(i rr .i uiia si .u jn c], .o arc si fir,:"r Afa zicindu-si, pulc sacul jos .i I dczl.qi, ii]I irs',ft,,l{r jn.rpü ä fuqi carc incotro. Se pusc (.a dL,qfabritir 1,r adunc, dar pr.r.. llunrxrT(,1l i . r , rr l f ' n r , I r . , i i i . : :i Sfrnlu P^ü.. " ^ -- Dar btuc, ierncic, cc I'icu:i ? Cine tc x ;n.l.nrnat sä dczlcqi sacul ? - Cudozitatci, Doamnc I - Ah ! femeie, Jetneie - zise Dümn.zcu .rrrr,ai curiozitätcä vii pie.rdc pe voi. Curiozitatca t. a pierdut li pe tine, cici insecteie sc vor impri'lstia pcstc iot p:1mintul, iar tu ciociinitoare sä te faci $i blestcmatä sä {ii a le ciiuta ii a lc ornori h vecii vcfilor- Amin - ?isc Sfintu Pclnr. Ata räspl:iti Dunrnczeu curiozitatca fcmeii $i d-atunci 9i pinä-n ziui dc azi, ciocänitoarea vcinic umblä sä cnroa" R o m ä n u l " ,1 8 9 1 ,( I D , (Hu$i'vaslui) 129 l.ro.inlr \ A fosf f A T 1 D E l l \ 1 P ^ R4 T l Au iost odati in p:l4il..lsarritlrlui un impärat;i-o im,iri|jt{'a!ii. Imp.r.ratui rrcla se cltlma Titns, iari irnp.i,r;t.'rqa Chiorqlri nä. Ac.rsti d.ri donnitor.i tfiiau in pncc, liniltc, uni.e, dra goste )i avcau clf l.)alc bll]llit:rti]c; Dumai un singur Iucru li lit}\!ir....n av.ru nici un prun.r. C. n au Jarcutl. . iDtr.L:rl ru prc titi oam€nii cei mai inv:ilati li nnpir:rt:li. cL.sfur...NLt fl]l' nn dottor prc care si-l {i tfc.rrt (u vrdf.ftL si sri iri I Ii iDtrcLrat.rum ar Firt.i .ipr-rt.rsi ri rtr l1u.. ]lr ! ir] rü D:l ür .lor, cind v:rznfr ci nimt' nu li panlc ljutl, rl.r:jr'.ar :i pc la vräjil.,1r. dLLp:, strt Drr d.{caba I Intr-o zi, d!rp:i cc pi.rdLrr:r a(.1|Il roatii n:jdcjctra c.i vor" :1vc:rsi .i ciudva tlx pr.un. c, torti:i lurnca, a fircut impir"ltlrl a..stir o p.tr.c.{(, rn:r., la .r,r.oI:rlr äd nat lali sl(,tn;cii,i)iitriDii si nlui l]:trrriiinD:iritifi salc, clim_ P!.irni .u s.tiil. tor. Tornr ma)ncl....ito sc adun,rrjtta p.rtrcc.rca ac.asra, sc l,u.Lrrnosi-si l.qiinrLr p.uncii tn trrltclc srl., nünai impr'lritrasa Chior(l)ina .rlr loaric tristi, pentr dr ea un prLtnc pf.r circ s:i 1 sirinEri si ca lr brate si s il tirznl:.rd. Iilt.i insri .ii ntr-n noaptc, dlipi p.tr(.rca avuti. i s a r ' i r . l r r , r " r ' r l, r ' l i t L r 'o h t , , I . , . r n , . r v r . , . , - . i - a spur urnriltoarclccuvintc : - lnrllixtc nrlpiirat.. I nü re sup:irn, ci tc bucLrrij, c:ici ,1j un prun., i n , . . r . ' r .s r a l .r , . . . ' , \ , r . r ^ , 1 . L . . , Dliir:ri dxc:i vn rr.r(c tr D:iriut .nro .Lü.qc prin pidurea caa vf.dr. cl(:k capitrrl irnpriritici lalc si va bci api din_ l.rDirrtul, if.Tindu so clin :,onlll .!i a inscmnnt {oarta lri:c {LLvirlt.i{,brbci si cr!.n s a zirit .Lr ziuri, s a scutat ii i" a ,l.rs .lc i I tI sPus dln Jir in pilr irrp:irr"rresci. Cirinr.jhinl, r,.i i ti pfjns pro D-zcu dc-uD picior, nu r-ar li bucural rsi de La.c ca acurna cind a auzit ceea ce i a spus inlFiiratui si färi a pierde mutt timp in za_ 130 € l a r . I p o r n i ri i . , l u i r f , l r t L l i nf , J | | , . r , o J \ c r _ d e : r r b i u t J p . ,d i n r f - r n s u l . ^. .Nü mr rr rir.p dup.t i^njr..a i.rj. .t ir n rr-lFj.\a un,o-c In | ,- r \':/ui \; ul , u o"hii,...r nl . ur idi.; o copil:i foü tc frunrols:r. . Copila accasta crcrtca lntr,o zi ca nlta irtr,un an, tar:r intr un an, cn alta in zcce ani... Cinc o .,crtcarzi, mlni n-o mni runo.jtl,l. cici cu c.it cr.fstcanrai mara, cu a'ii., . . ri I i|,r frJ-,ro,.,. D L , p ' .' , . rr . n r , . , t , i t r , . . . . , ,. , . , r .: i ä , , .t " r ) , 1' r . : I I n r , r r , , 1 .n , n , ; , r a _f r.. I n. oLr i i . L. . . : , . , n r l \ . r , | , j , t i l f v \ u t T " . r n , ,l r . L n n , . , ;, . . i r . d , , r _ 1 , .\ , r , J . | . J r . t e r ' , r ^ ( r ' ' r ' r , . . . . r . . , r | , , . S . i r r J . . . I r . .r . . i : 1 p t ; cul,äc.sia, cä iD urrl]a ur]noior. s n n1rlr.-r,Jjtintf i;sut. llup:] ce s,a iudfri{it. nu nrai cfa ni(i o pcri r . l r l , ni p . 1 . , , . n r .. , r . . i , u r , , , , . i)tricfre cFr.tn. I i, | | .. , ,. ,i ( ,l ,,.t.r_ I ,i \. ,1,, i rrle D:rtatl lui ;i apoi, cit va fi si-a trii, si nu sc mai d.,s_ Partfrsc:i de dinslrl. . n l i L : r , . . . 1 , , ., . . . . 4 o r i. , , C,, 1 . . ,. in . i _ ' ii s,1. f) r ' r ^ , ' r D r r ' u u i . t . . :, r .drni I r: v . i r , _ or c \ e ducri, pentfü cri arntndoi o iubeau foäde lr:c si nu stiu .. ar fi f:icut ctc scirb:i, dacri unica lor Iij.r'i i-ar Ii piräsit fi s ar fi dus cine srie un.le. Copila, de supiirarL, cri pjd.intii sii nu vor !-o tesc. a _ I.cput a sc u!.ir si-)r v.o citev:r ,:itc os:! de trrr|] ! sl"lbit, cr: dc abia sc p,.rt.,arrrni din to. Vizind:rccastä imp'irltLrl si a crilcrt r). ininrij, i a d:!t bin€cuviütarca p:ldntf rtscaLsi toatc ftj,r,"r.ebuin.ioase de drü siapoi a läsat o si se ducii in ircabä-si. Copiia, luindu si acuma rjmas bun dc ta paldntii säi, s a pomit spre risiirit fi s a dus, s-a dus un timp Joarte indclungai, pini ce a ajuns la o ap:r foärte mare, ce curgea foarte rcpcde. Co sä facä ea acnna ?... cum srj trca.ii ea apa aceastat .atci pod pcste dinsa nu era ;i a inota nu €tia $i maca, a^ -r f s si utt Fra peste puiinti s o treac:i d(]-a-notul, !r'lli cfa loartc nrarc. 131 Iatä insä ci pc cind sta ea a$a, bätindu ii capul ce . dc nceput... vede cä jesä din apa accea o iatä Joarte frumoasä, imbräcatii toirll in alb, carc-i zße : - Tu !i vci ajunqe scopul täu, darä lung timp acolo nu-ti est€ insiduit sarstri... Mlrltri plic!'r-a nu vci gusta !... $i cum rosti laii c.a {rLrmoasii cul.inicLc acestea, indatä s-a Jäcut Ltn pod pcslc üpa c.a lnare, pe cäre a tre cut fata de-mpi'rat, de ce€alaltä par:te. Dupä ce a trccut aclrma lata dc impirat apä aceea, a cälätodt iarirfi mai departr fi s-a dus, s-a tot düs. pinä ce a ajuns Ia o babii br"rtrini. cart piistea un cifd dc q\1,.. Baba, cürioas:]1ca to.ric Libclc, cüm a v:1zut-o, indatä a intrebat-o dr unrle vinc si ncoiro se duca ? trata impäratului. rilspunzindlr i, i a istori:iit toiire din fir in pär, cum ti cc... dc rndc vinc .ji-n.rotro s. ducc !... - Eü, draqa mätutii, zisc mai dapsrte baba - - pot p .l . ' r r l a r l p ' ., i, muli sj.li - Dac:r mi-ai scrrrta-o. lni{tusicä, marc bine mi ai mäi fac€ $i Doamne 1.. cum !i al nai mul9inli p.rtrü d-tali ! Jarrta Baba, mägutitii prin cuvintete fatci, ii alar in mina drcaptä un pomisor, iarä in mina stingä un incl loarl€ mic;i-i zice s:] faci cruce cu pomi5orul, cä apoi indaLi va vedea cc sc va intimpla cu dinsa. Fata o ascultä, lacc cruce cu pomisonil $i.. ce sä vadä ?... v.de cä dcodati sc rädicä ln acr si cineva o duce na c,!c /t.r .inp ^ d,,.^ nrr <ri^ ör"" "| ir Ii fo"r dc cinevl A., -p .lrc. vräjitä a cäläri pe o präjinil de alun, Si cit ai clipi din o . h i . r - u n s cd - - n . i n r - r o t r l u l u i S , " r F l u i . Pe de-näintea palatului acestuia crLrgea un riu limpede ca laclima. Sprc a trece preste riul acesta, oriiicine ar Ji fost accla carc ar fi voit sar treacä, trebuia si plätcasci un ärgint, ori dc nu, sri imble un an r:Lii:.rind prin lumc. Llngä riu sta un om fo:rrte bätrin, care t|oceä de ce€a parte, prc toti cci ce plaricau aryintui, ori de nu, rätäccau un aD intrcq Prin lume. Cälartoäreanoastr:l,.a sat nu rnai imblc rirtäcind prin Iumc, luä inclul cc 1ä fost ( iip:ltat dc la baba cca bÄtrinä 9i i I dete moineagului cä s o trcacä dc ccea parte 132 Biitrinul, iulncl incllrt, a trc.ut-o cle ceca plrtc de riu i:1rä s:r mai intind;i mr.rlti vorb:1 cu dinsa Acuma a sosit ea irr poaftil palatului sä"r a curlii. prin care a intrat incetul in ogradä;i de-aicc s-a dus apoi pin:r ]a uFa curtii. n cirx) ioarte nrirrc, cu doui Linqä Lrfa curtii st. aili ca|uri. Cinrlc ncclta, cunr. z:'rit-o, deäuDa a in.cput forftc tare a l:ilro si r ,:i't IiL dinsa, numni, numri s o apucein dinti. M.1meSoarcliri. ci(]i saa.fte av.a o m^mi fo tc b:itfin.i si trrlatul a(str ffn pllatul SoafPlui, d.ri nama So,ireliri,- c"m ruzi cinci. c.l .u doui caijrrri b'',1ind, a a vr'lzLltprL'c'ili'toaroa n.r1tri, a ini{:sit afarir li.Lrr trcbnt o miDioasii : - Pre cine cauti ttr ri.c ti c.'vrci l Cäl:itoarca noastrii. n"stiind cinc-i brilfina cxre a in trebat o ala clc riistit ti ce lrc sir se niifrplc ch.i i a spune ceea c.r i a spus. Poale ci i_ar li rrisl)rns cum ar fi trcbuit äii-i rispündi. Afa insr'r,nr n.rvinovarliir sa nc;tiind cc-i prcf'i.artoria :i ninciuna ii .it dc b;n. pot sä ti p f l n , l , i r ' . r ' . , ; r a , 1 . , . ,. ,, r. . b I n : - Eu caüt pro nult iLrbitul si .loriiul nl.u Sorrrc dupä care rnult tixrp atn ilcrgnt :ri nLrmai abia acuna am putut ajunqe la pal:rtul lui !... Auzind mnmn Soarflui act-rtc cuvinte, s a f:lcllt foc da minie !i-a in(iput a .i bi'lstrimit zictnd: - Blästinatii si fij tu, cat ai indrr:znil a \tni pinä aice, si amige$ti .1r Ifrrmuicta tr prc firi .r(] 1.. In paserc sä te prefaci, si n i.raiar ziua sä zl)oli sprc ..ri ! . $i ntr-adcvir, caFDdaii c. a rostit baba .Livintcl. aces1ica,tin:rra copilä mai nrinlc dc e da .u ochii dc iubitul säü, mai nainte d(j a lpuca macar a i :pune cit de tarc il iubeste, s-a prei-lruf inti-o paserc tirca, Prc cäre oämcnii o numasc ciocirlic !i care dc atunci fi piträ in ziuä de astizi, totdoauna cind c frumos ;i slnin afarä' slr rlil'tii cirilnd spre ceri, sprc iubjtul ;au l:'';:';Ll)i Orrt,r,rr," rrr";,l;k (S1f.t S!.' x"rl. 133 ILUIT NIOÄIIA, FATA 1lE itrpÄRATI | . : * n - . , r " , .r, o . . r r ^ a ! u ! i . ^ - . l : | : , ",!. r r- i i , i . ., _ i. i ,r r i. , i . i . . s L o , r s r. o i r : .mp,r,iii 1., i ,l ac irnxpfclur- Acr'ttia. .1i,cuDl sc rrezirri, qi vizuii tu_ r)1iia soarclLii, pctrLrLrfi totdciun:r in irjca lui Dumn.zcu:r clc r(xra ar.iu toalc cclea cc le trcbuia, numai ',,., x,,11 l l l l t , :,. n ,rr irir ,,. . " . r r', i ' - l i l i . ", '" i':1", r ' nr,r si ro. | , i un pfl,n. I r " r i j i d - u r ip c o ' : ' r r - , ,j j . t r u r i \ 1 , . \ i l n f l n p r L r n c .r i u" jj,i t. | :io 1 r, ' ,r. ' r. 4- r. 1 riL Ll J tnrf,l l] r i ,t..i),r l.- i:r.ri - 1 . i , r n r . i , : ! , r . ^r . , . . n . , r " j . .,ll .rr.rnr ,. t":, ' D r r . ; 1. .. r;n. i - r r r . i- : - , r \ r p . r , r r rl ii .1 i . , r , i :,-,:," .i .,.-,,i . r : i ^ .f.r . . . , r c 1,|"n,r' D' rr-, .. .. r_j 'isri . ^nri : iI , lr.:.r.1lrlrl,- "L d,..j,, ^ ru.,ir. j,rlf(ti: unn, pentru cI .rä foärtc frumoas:L si at doitca, fii;.[ä €,":r,;.ntru dirsii.l o tuminri. cn tuminn ochitor si uDde acolo s| dirconusi oi ' || iri^. rr i. | . . : r r i ;\ . i . r . r . , m_ , ' , , . , ; , , . . . . ' j , , i r l r ^ . , . , . . . . . ,l .r ., cD, u : ai ll: m l ' . " , , ' l1 . . ' , "_. :, :, ,,", ,, ,,. ., 1- ., ,:, , " s: i . r , : , ir r n p r i ; n r J Lr.i-rr .| r' . t r ^ , , t r .i .r u\ i n . , m ,t , , i t t . rn . . n o . In!:-r intr-o zi. n ärc maicr sa ce frco sr o inh.enb;i : "Cr cr nu sr dlr.. si er cr ntte fct., dc irrp:irat Ia pre_ imblrrc, de ce tede numai acasi.i?(... , " " : ,. . , ^ , r . I i i i . , t . . i , ],,.,'li m1r r,., \or... p:iirJi ,J. i,d.r. \ J,r".tt pr". imll.:lfl]. Si nl.-ad(,\,iir .i colcn de criträ scari. cam pe hmpul accla cinC sc s.oboar!,i soarcrc spro apus ü e m-: ,i r r.r nl . , .j nr.i.rLt n, a j,..tr :i .a in. .j r f r n , . , l l l - r r r r r i n - r ' . . l j n , . r . n . . t . . . - . , . 7 n , - r . r d i n rr . , , a s t a a r;l.rt r , r rn ^ i n. . , .r . n ä a d r t d . _ o u s i l am i c ä , u D . , . . I t i n . \ i t r J n . . s . r r L r I ra d i t . a oe usrrit aceasta, a dcschis o si-n icsit printr_iDsa afarä rn ses. pe $esut acela apoi, preinrblindu_se cit s_a pre_ fi 134 tmbtat, a inceput .:r a privi .rai de nproape intrcrga fjre, care i s-a inf:lli:ial cll]-nri)ltca .,.ililor li nrr sc putc:t dcstul rnir:r dc lruürusctr cc o v.dra h toetc p,rrtile. lnsä l.{r j a pl:lcut ci m.ri ilrLrlt dintrc toatc citc la,a !i]zut, a fost goarcle,.rfcl(-. sc scoborcaincct spi:e äpus. Mult tinrp:r stirt {,.1si s-r ui1.rt lir solro clirr aDulre -.i muit timp dupj' aDu!1il lui, Lr riLzclcsatc.rtc lu1']1ici 'ri(ic firf n.nlar'rinilc de aur, sc niirdclu ps cimpja ccriulLri. Ala de tar. li p]:'cea .ri crrn rprnc sorr.ic, in.it, in toatä seara i.s. .a si pfiv(,as.i npus|ll lLri.!i liiir re a i . i l i . , r r r ' t r ' i , d r r . . , r . . m€lor s i indiieoltjt in r'1. ir.i dup.r co s l r'ndrirrosiit l.unr:r ln roarc. a ]ll,t Drt din ce jn cc a sc sup:]r:rsi a sc Lrs.l, pini' (lr s n l",-rarvit curn se cadc. Päriülii s'ii. vriuind n nslir,li. ll'ntfistrrir si o ;nlr.rbar' r , . , ' .i l : f . , ',t. ..n ...' ,.:.-e -i 'r, ..' n n,i r i 1 . : r ,d i n r r u I n . J . | n u ! i . mai pe unrri, \'i7in.l ci pririntii tot rmr o intr.abtl. li räspunse cij ircbuic si sc dcsparrlcascirdc diDtjii tji sä mearqn tn lüno cn .iri-sicnul. norocul. Pärintii .,ii, :ruzin.l c{'si-r pus in sind Iiicn lo. si avind o numäi prc Cinla. incepur'ä r piingc ti a sc tin{rri ca niste prunci si-o tndcmna.ri p.in c(te nroi duioirsur.rvint€ ca sä nu i pi..isc.rsci, cici cinc ,sti c| port lar i sc-ntimple in cal.a p(: c.fc voi.tic fr sri sc por-n.:r!cn, insä .r:jzind dc la ur tirnp cr'r nunrri di"Lcrbi! ji'i 1,,.t;i vcrba fi ,(fa'.!rl.i i T-u$ini.]iün numiridc.jt \1)ic-lf sä plece in llrnl.r lnrrii .r sri ii .irLrt., .l!pr'c cror Nrlr)1ra ea, norocul, nr :je lnri ir1(rfr'inr'ra o opri, ci o Lircfuyintari ti i dct.'fi 1.ric .( t. trfbuincioa.jo dc clnrir. Luminioara, lui,rdLr ..i ri,nls LLrn dc lr Dirrjrtii sari, s a Fornit cu Doamn('ajutr'l in lumc .r si cirutc lrirtul cel si.fillucitoriLlfi rnr.fti. i11(r|c arrzisc ci\ acufra .le Ia cine va fi auzit, .ar ]o'rui('sloelcsul ir1'irci salr,:i(lifä Soar€lc. Dar in calra (!i lrn_'!r'L ii n.cunoscuti, nlulic ircnorociri ,:i neajunsuri o ast.ptirai. Dintru inceput i-r m.'rs cum i-a m.rJj. pentru cir alca de toäte, cite-i trebuia, avca cc minca ii clr co Re-rrbri:!135 ca, dar cu siirsitul lucrurilor äccsiora, s-a stiriit si tot binfl..l. - $i ata mc.qind €a zi duD:t zi, noaptc dup;t noapte, cit \,'r fi mers si p. undc \'a [i nlcrs. dcstul atiia c:i, dupi o cale de mri nultc zile. a .:iiunl intr o pustie ioa;te marc, unde nu .ra nici un suftci dc om dc ziriir si ndo i - . \ r ' i : e . , . n i' n n . l . . , ,I ,t o r l , , . L l V:izind biata I:it;] c:i n arc ncrnic;:i cc minca, ia.ri. foamaa ii scurg( a tonra plrrcrilc, r i[ceput a (.Lrlfqc ratdir.ini de icfburi ii poanrc sr'ilbriiccdc pc uI l)omitot lnititct. care sc alla sirlltl]r in tolti pust.inacc.,nsi cu ac.rlcasi a stimpi.irt .,a forrn.n. .1(..r-i 1,. , | ' | , , n u : , , , . . , i . . r,r. I , u n r r r Tr rt . . . I L r 1 n , t^, , 1 , , , , , , t; , . , t, . ^ , ,. , r , . , ri , y " , ' . r . ' . , r . . 4 r r . ri r - . c l i r . r , d . . t J 1 I .. n lil ,' i r r t . " r l s r .t . , r L r . . i . J . r 1 r . .. u r . , r r ; . r d , . t - r , . rnsr.ni indu i u i l r n d uc " r . . i t , i n . ; . r I . i t e p i r , r l. s 1 i n r . d i 1 , , r , 1 p " l n . u l 1 1 . t r . r - n b l i r5 f i - o vrco battilie foart,Ä 1nare ti cruntä, dc aceca sint atiiia o . , n ) r n ri n o - t i S r t j i r d 3 , . 4 J n .r . u t o r , t ^ m . . l r . ! _ m r n r e d n . , | n . . " . i r , r " r , i , r i .r r, i n t . : . . . , .i i" i ^ . i . i u n \ a - r r 1 d r , . , . t . r .. r . . . . . . r m b r a - . ü d i n . r t . ii $i-a luat un strai huz'tresc, s a irnb(icat intr,insut si ap;i s-a pornit iar:iti mai dcparte. Mc.qind ca, acuma cit va mai fi nlcrs, alcte crc un crl foartc frunros si cun dctc do dinsul, nu str"rtu muti pe.ginduri, ci i] prinsc, sc sui pc dinlul .itarc si ptecai mai ciopartc toat:r ziun aceea, pinij cc in nlmi dcte de_o multime dc oameni vii, pre carc ;i cunos.n indati pc tn_ bräcimintcle ior, cii sint osiasi. Ostasii arcstia cLrm o zilriri, aleauna se rcpcziri"t äsupra el ii o prinsor:r. socolind c:i este \.r{:ur Spion. Darä dup:1 ce se adl'veri carea nu cste spior, ii dctcri: drumui, o luaril äpoi jn slujba l,r, si sc ciuslrar cu .tinsa intr_o bättljie. In brltilia aceeafuri osta:ii d.r cjtrr'i dusmanii lor invinsi, Ei carc voir:i sil scapc crr viatij, incepurä a fugi incotro ii duroiu cchii si picioarctr. Luminioara Dorstrti ins:r, sciipilrd cu obraz cllrat din prrnscarea fi invilmi;ala in carc crlzusc, so porrü mai departe in tfcäb'i si, in drumul siiu. Iarä dupä ce se pomi, sl: duse. se duse, cilare pe calut ce t-a äItat mai 136 nainije. Dinä ce äiunse intr-un tirziu la o finlinä, unde dcte peste o babä bätrlnä bätrinä, care torcea piingäni9. Bäba accea se numea lntunecimea, qi era foarte bucu_ roasi cind cineva o numea astfeli, pentrü cä ea era blaise , . . , r ' . s ä p o d r , ^v F . n i n l Än p d r r r l a f , ri i n _ d " r f ncagrä. a \'/ur o.27i\' Luminioar.r - Vai de rrine ti de Drine, ce babi neagrii .r InBabei i a plirclrt foafte tarc cuvintele acestea, Pcntru c:; ca totdeauna, cind o nlrmca cinavü lntunecinl€a sau vDrbea tot unir dc negru, ii cra ioarte pläcut De-aceea ä pdmit ca pre c:r1ätoarcanoastrr"rfoarte bine, iatä dupi . r ^ . " d a i n r " c b i n , , u r , L l . -' i- 1 , r c . . l 1 p r i , r r " t o t , u Luminioara i a spus tot rdcvirul : ,,de undc vine Si incLJtrose ducer.. Baba i-a zis : - Dacä mi vei asculta pre mine si vci faco c.ca ce iti voi spune eu. npoi ntunci dc bunä sämä iti vci ajunqe scopul ! - Voi asculia ;1 voi iacc ! - ri:rsPunseLuminioara bucuroasä. - Dacä e a$a, apoi mergi spre räs.lrit, - zise mai departe lntunecimea, - pinä ce v€i aiurgc la un dcai loarte mare fi inalt, de steciä ti daci to vci putea sui pe virful acelüi deal, apoi poti sä zici c:r ti-ai ajuns scopul. Luminioara multämi foarte lrumos lntunccim.i pent'u sfatul ei cel bun cc i l-a dat 5i-a luat ritnras bun cle la dinsa Si, incä]ecin.l pc calul sriu, a plc.at rnai departe pre räsärit. Douisprezec zilc ncntrcrüpt ll cril:rtorit ea. pinä cc 3 aluns la dealol ccl dc st..cli. Calu-i släbisc foartc tlrc de :t1ii drurn cit a tfcbuit sä meargä, iarä deah la carc ajunsc era foarte inalt' deci cum sä se slrie ca acuna pc virfui dealului ? lald insi ., 1.)'In " , Ind -r r n r in cco ndi I rär' nedumerire, cind nu ttia singurä cc sil facä 9i sä se-nceapä' reale nu departe de la dinsa ud om. OmuI acela era un civaliü. Deci, rugindu I ea, cävaliul i a potcovit calul cu ni-ste cuie foarte rnari li tari. Ast{eli apoi, fiindü-i acuma 137 aäIül potcovit, s a rcpezit rprc doat;i cit ai scäpära djn, tr-u[ amnäri, s-a urcrt dlasupra ]ui. . A j u n , : r c l L J r ' ) r f i . r . r . , . \ ü t L l " r tr J u i .i m u r r . r m i l . ,u., r. u r u u n r n , . . u i ^\ri,.p,i : r rl:q* vrrr, ca pcte pe dc,rl rl r-1,1r7 ,,, , i . r, . , ifl In,r..j |tlri,! P c a r u y. "r . , r " . r . , . . . , r . . . j , . . . r i ri i r . i f . , i t . r t €äu Si s-a pomit lrrai dcplrte fi a ncrs si o',".!.", p;,.r; cc-a dil Ll Lrn Jj L r .rr ,. ,.,.,r1 i fr..r..\. I n p a l r t , r l r . L l , r 1 , r r i . , ui f trtc ir.\., \:r.. t, d r..t". j L - - \ . ; z | l , , ]. r . ro:lt lntru trijf rlrin.Lr'. Lumiri. .fr- . . . t..., /, t , ., Lt, i,.. ce gi cand ar fi i,,\t !uf.rilc ri Fetelc insir i-:ru zis : - S u f l c t d - co l n c c c t i i . c i n c tc aduce prc tinr,]r lo l_ ., rrle acestfn, cr'r.i dc cind sirlton noi aicc,_incri linra p;n:i "-Iä ", n,i,u,i\i,rjrjl I,no: iru rt ,,nir:. ' . r r f i r . rt,^ i . . r , . , r . rn-r ii tu.f., (il rr. .t^. ., ,:-?l I m r n r o a r ao . t r , , i . i . d U s r, . r . . r d i n . t : . . n . , r , , j t o c.tc lrumoasc :rt" prlrtului. Felcl.. .. or^ru r irinl^r I,r. -j. rrrJr)u. .. .r \,.hit l,_a.91'nD ( eLl I. . r n L r . . , i r . " i n r .p , | | u , I L u r , r . , i ^ i r . r , (rupi curn tirI i , \, Linlb.,, tr.., ,.,rrr,.r r., . r r , r i L r . , i h i n .:, n j r i , , L I . , / i . . I p i . ' r , o.I, a.lyurl p a c . l , . i . t j . . , n r - . i r i . . ^ 1 , r. r . i t , n L , , . r . , r \i i z r c ec p i , r - i I n : rr , : - . N " i 1 r| \ ' i . . , . , , " t . , n D - n t i n . d L r L . , , .. . - i . r ä r e n , - i l rp t i t . . r t d . i r " i , i r r n , I r r r ^ l , u l n n ri u . . , . , i d ä L : r aS vo, .u bun:^rr1 ,i I t , , : , l . . r p , , r. , r r n r , t j t \ L f u r i l a m e r Pp ^ 1 r r . . r . r j ' d a . ; j , r \ , . r u r r I L J j ^ l ^ . , r t s i o i D ,I r j mi-ar veni nlic la socoicali, dcci fii-ne nrai bine fr;tcle - Nu frate. ci zicc.ti mai bino sorit j - rrlspün:re Lu_ minioära - car(i si .u sinr f.rii ca si voi 1...I{äin.te biir_ bätesti cu carc n]ä vcd.ti inbricatä, le-atn luat pc ine numai de-accc:r,cr !ä fiu scutit:t dc muitc ncajuüsuri, si nepläceri, cu rni s ar Ii putut intimlJta in calea mea cca lungä si primeidioasä !... Cum auzirä ccle trci Iete räspunsul acesta, sättarä dc bucurie si zi.seri : 138 - DacaLeSti fati, cu atila mai bine, ciici de-acuma inainte vonl Ji patru, cu pirrcche. _ Din ziua aceasta, apoi trarirä fetclc dimprcunä cu Lurninioara foarto binc ti erau totd<rauna foartc vesete 9t b i n t sd l c p u \ p . , . 1 ,r :r u l ' l i p e i n , . m i | , . . , r . r p u t u t s t q J r ) , r ' . r , \ i u i l r I n n p t, . , . . , . l i r d . r . ,v f ^ , Nu afa insi pltrrcea .lsi Luminioara. ^cexsta .lin zi ^ rn zr c€ mertea, iot mai tristä !i mai dusri pc gindud era. Luind sana Jciclc de la Lrn timp, cii l,uminioara nu i - . b u i I t i . . , . i o , - d ; i b l r . , r o r ) d !o i n l r e _ . I " , a : a d p I i . r d . r 1 o rd ü " j p 9r'1 .9' . rrduri?... Luminioara ii r:ispunsa süsDininal: - Eu de-acoeasint ata ddtristar, pcDtru cii mi-a sosii . tnnput ca sä m:L dsspartesc dc voi... sä vi tas cu Dum_ nezeu si sä mä duc ir drurnut m.ru !... - Fiindcii nu voictti !,i ratlrii mai mutt cu noi, _ . ciso.ä fctfle - ili vom da un serDn dc aducere amintc cä ai fo.rt cindva ]a noi, o sabic carc ar! o ctcoscbitä pu_ tore si anl0nf, daci' sc trage jun:rtntc din .tcacä, apoi mtunci moärc jLrn tate din oast|a dufmanului cu car€ ic baii, irlfri därii s.r scoate tontä cljn tctci, apoi atunoi picä toii d'rsmanii, nunai cipitanut tor r:imina in viatä. .Si cum ro;tirli c i'intele accstea, ii dctcrar sabia despr€ Luminioara, bucuroasi: cii n cäp:rtat un dar a;a de nrarf si dc prct;os, 1i nlul|:imi din toaraLiniDra, si,apoi s€ derpi{i.ie dir}soi.,. iii lu:r calul, sc sni ciilarc pe alinsut ;i scoborindu s{r d. p.r dcatut cct dc sicctr'r,s€ porni iaräsi spre r:is:i.it 5i so dusc, duso, pin:r cc aj,rnsc la o {intinä. AcoLo lin:tir {intina accea a aftat e:r po un om voi ic ii frnrb frurnos. lntrcbindFt c,r .iDc-i, si cc face acolo tinqri fintiri ?... oniul ii rispunse ci c un ciipitan de oaste, pre cnrc,l urmircsc du$mänii Si nu stie ircotro sä npuce de riiui 1or. TotodatÄ ii mai spujsc ctjpitanul acesta cä bunül sriu inpiirai €stc ioarle incunjurat de du$nant Ei el nu poate nemic:i s'i-i ajute. - Eu voi s:t \'ii riut la l.oti ! - zise Lurninioara. gi duni r.pIIId , , p . r . ,L r l u .: . \ 1 d ^ m r n . f l , " c, . i c is ä r rnanul era foarte flämind. Iarä dupä ce a mincat;i s-a {ätürat cipitanul, dupä cc a mai prins putin ia puterc, ii zise Luminioara ca s o ducä la Impäratul lui. !39 * Te voi duce, di: cc nu ! - gingini cipitanul - dar' e foarte grcu Si primejdios dc ajuns pinä la impärätul meul... Numai singur Dumnczeu ni poate ajuta ca sii sträbatem pillä Ia dinsul I... Luminioara il ircuraji, spuindu i si:Ln aibi nici o frlci i ;i a:a se porniri ci splc iffpar.atü] ii cu marc qrcü trecürä prin mijlocul clntrnanilor, Pinä ce ajunserii li: impiiratul, pre carc il allar:i toadc supirat !i dus pc gr-n duri. lntrcbjndu I Luruiniorra dc cc cltc afa dt slrprirat, ii täspunse impiratLrl zicind : - D-äpoi cnm picatck' uclo nu voi fi cu supärat. daci'1m.{iatu1 mcu ini criprindc lnai loatä lara ii lrri omoarü o mullim.r d.r oastc I - Eu voi si-ti ajut a invinge prc ne-mpicatul mä zise m.i riei tale dulman, numai dacä mä vei asculta ! depirte Luminioara. Impäratul, bucuros dc aceastä fäeäduintä nea;tcptati, i a spus cä va asculta-o cu mare plicere, mrmai de I a:' ,llli i ilr | 'a D . . ( o , l d i n r r . n o r oi l . i n r r o ' ' Ura \ i i d " i un 'dl i lr 'i'" | i , , i 5 a l L i . r I urn:ni"ara ostäse$ti. impäralul a fircut cc a fäcul ii-ndatä i-a adus un cal si haineto cerute. Luminioara luind hain€l!' s a imbr:icrt clcqrabi in ta-insel€, apoi s-a aruncat iute pe calul adüs li färi a mai vorbi ceva, sc porni impotriva du:manilor impär:rtc;ti' se duse, aluse,pinä ce ajunsc la un tirq marc, unde se a{lari dusmanii. Dusrnanii, vizhd ci-tvinc un ostal a$a de dirz, ir fuga c a l u l u i .p . u p r a t r u l u i s . ^ ^ l i r ' ' d n \ r , - . o i " n . i i e i n ' d u i i n j r | n t " .v 4 i r j . - o p r i n d t p r n L r r n ' i l l i o r r . Luminioa.a insi, väzind ii ea 1a findul s;tu ce li '} voia du;nränilor s:L tacä cu dinsa, scoasä sabia ce-a fost cäpätat o de la cekr trei fete, pe jumriiate din teaci Si culn o scoasc,toli du,smanii citi se pomirä asüpra ei, ci_ zurä morli la pämint. Väzind aceastä intimplare ceilalti duqmani, care se aflau in tirg, iesir:t cu totii in Irunte cu impäratul lor, ca cu atita mai lesnc s o poatit prinde pe l-uminioara $i ap.,i s o facri mii ii firini, nu ceva I 140 lnsä Luminioara, cum a väzut cä vin cu totii asupra-i' : ucuria ei nu prd pro rqr' 1. '^a ,s r dc r'rLd roal r slbja loti in nil r l l r n r . r - , . i ' u m o - ' " . . . r , i n u ni f rälor imp:rratlrl singur nurrai du:manii c.izurä mo4i, - m l - . r ä 1 , r \1 / i n c l t i ' u n . n d . n i i o r . ' l n ' r l " ' r ' '_..lJ töp1o / s o . , J Ime a i b L n ' .i r r - n * n ' r r " i l a Luminioarei ricioarcle iji o ruq:t ca sä i diruiascri viata' lirDirlioarei i se ficu mitä dc dinsul, ii dirui viata, zilin.lu i : - Iaci ti rlarmiesc via1a, där de ästilzi inainte s:i nu 'Lc mai incum(iti a intra in tara impäratului mau, cäci illoi... c vei qi amar de tine !... Acuma du-te Cc und€-ai v c D i tI - . . inlDiratul dusman ii mullämi din toäft inimä pcntru ' , : I c t, r r , v r . r I . ) l ^ | ; n 6 , r e l 6 l r r r r d i v " ) i l . j , l r i -li ' rnrir' r r l " l ' n ' l ) r eL l I n c n ' r'rrn,r. -.,v^ ei. Ir a intors la impäratul jmnäratu]. carelt'cu aiutorul accstei feto a scäpnt de nrsnrrni. i a icsit cu ceä nai merc bucurie inainte, tnulI bin^I. ' 1 marc .p i l- | {i'ur si s.Jui mir Llu i r^r rrlJüi ror '', .r rPl \ r ' i 1 ' |1 l P " ' r r l i l l u i p i n ä ir morrte si nerlric.inu-i !n lipsi. ^e . , .1 . r ' , 1 1 - t . l d ^ . l u ' - r n i . n u ' r i r ' 1 \ ^ n " u l I a mintuii csn' iati: cl cuqet.l cä e fccior. Insi mai pe 'urrn:r, acuma din cine si prin cine nu se stie, destul ütita ci a auzit cri mintlritor l hd e fatä, Si cum a auzlt a .hc)xat-o la sine. i a dat hainc müiercsti 9i apoi a luat-o lnip:rraiul ;rccsta ins:i. mai nainto de a sc c:isrilori cu r,uminioar:r. e.a lo:odit cr altr"Lf:rtir de imparrat $i Iata accca ciutä acuma toat. chiDurile ca si stricc l-uminioaroi, s o nenoroccasci. .llr ncrnicri nu i a putut Iacc qi nic; n-ar li trebuit s| !crot. a i fa.c riu. ci:ci l-rminioara nu s a ciis:riorit din buni voic cu impäratui. ci numal din sili :i d€ accc:r .ittti 6a loat€ mijloa.ele, clrm ar putea scipn de el, cum ar putca mai degrabä ;i mai ]€sne frgi, .lo:rri-Si poate äj'rngc odatä scopul cc fi l-3 propus inc:-' cind s a pornit de a.rasi $i cum €i-a Püs in gind, a:a a li fäcrtt lntr o zi, pc cinc'LimPäratul, adicä birbatul ci. era dus nu 9tiü lmde de acasä, a ie$it pe {uri$ ]a primblare 141 Si_cum a iesit, ru s-a intors mai mult inapoj, ci scäpind odatä din prinsoarca in carea färä rle voij ei a josf cä, z u t , . a a p u r t j j - , - i o r L - n u ts p r . r i , j . r i r . i . _ . r d u s , . . r t o t d u \ .t . n ä c n . . J n . I I u n i . . u d . z j . , r L n o , n { o ä r t . o ä l r , n . r r , ^ o u t r '1. ^ , , n , . D U i . 1 !d , - o i u i r , i n d m r i g s n F r . I p , n , . , - n j . L , | - , . - n \ 1 . ,j . , o - t i . i d r d pÄl ri nr r_! c l c p ^ , r D r ' li L i . r , . t L '^ , t r p t ( , p\ i t r n D i n . l, a c t e , , n , . L - r i r 1 , ^' i r . c r . n I \ i , z u r p r e 1 . , . r b . r i n , i s _ i i i c u r m i l i d . d i r . r l . I a . p , l . . r l r r , r o s .i . r r u n sp , r u l ^ , I t n F cle De cap si apoi i a dat sä mänince. Bitrinul, dup.j cc a nincat binc ii s-a säturat, si düpä c.:.r-r ||ri !. nii in uri a in,Fnur v^rbirr oamerii !ia lntreb"l ' l..Iinio.-r d. und" \in..in.r," qcdu;.? T,üminioara i a spus ioati istoria ci, din tjr iD pir. cum Si cc, cri adicä scopxl ci este s:i mear{ä piDä la Soirc, ln care s a indr:iait si de a c.irui dor nu mai poäic räbrta pinä .e nu I a ved.a. B:itrinul, dupi aceastä märturisire sinccrr:, a incepüt a-i descde dc am:rruntul, toa*l calc:r pe unde are sä meargi. zicindu i j - D. - i ^ n ^ en d.urrul dr"pl id Sodrp,pl ccte tolrlp lunq.,l n u i r ' , i d | , p , n ^ i ( l : o sU " i n 1 j ^ r u r i r r c b u i " . ' i t u r .I n . , l , r ; v , i r r : ti u n , i r, . , . , , l u i . i n F sä i dai buc:1ticaasta do plnc. cc ti o d'1u cu, si el nu,ti va facc nernici. darii c.auti binc ca sir nu {ic rli: pinc. ..i nünar ic.asta, .ici alla llu arc putcrca (.arc o irrc ac€rs, ta. hrä dupri cc i trccc dc cincle dc care iti spuD v.i ajunrc ia un pal,rt foartc frürros si str?i1u.iiori, inaintaa cäruia sc aflä o fnrtini. iD palatul accla tocuietie Soa rele. lnaint. ins:r do-a lntra j^ntr-insut, sar bci api clil1 fintinä si apoi s:l inld inuntru. DLrpä aceästa ii dcte bälrinLri o fäiiorr:i dc pinc si-i dod cale bun:r. L,ulnirrioara a multänril din toatä inima bätrinülui pentru pinc si p.ntru siatul tui cct bun si pijrintesc si-n luat rämas bun de ta dinsui si apoi s-a pornit iaräsi la drum si s a dus, s o dus, pin:i cc-a dat de un cine cu tr€i capuri, carclc cum a vrizut-o. deauna a särit 1a dinsa Fi-a voit nuurnidL,cils o rninirlfc. ltlsi ca, cum a vizut cä se re_ pedo la dinsr, i a ar.unc:rt plnea cc-a cIp:ttat o de tä bätrin. Cineie, fijrld pcscmne foartc fl,inrin.t, s,a rcpazij: 142 t i n r n . . 1 m : 1 . 3 ^t c , 1 , o r n i Fn c " p u t. . i a p o i s a f ä c u l n ^ v , . : l r cr .d r ' . n d n ' . i n r - | ) , i l t " . l . " - 1 l u i l L r r r i n ;, . . x . i a D n . r m p r so b u c a t ä !, t r I n ad. , i t" ^; . p t n t c c J F j u n . I . u f p : t * r f o a c r o m:re sl " . ' " r r _ , 1 U , i^! a u . . 1 r . . . I n . r rn u t " p u l e a i u i t ä ]r irlrlui .r :tr r, . i , c J . i i n d r t a i t i 1 u 3! c d c i i l c . De-rainha palatuiui aceluia era o fintirlä foarte fru_ o:r\:i. Luninioara, urmind lfatlrl bftfinului, a bäut apä .lin r(rsti Iintini, si cum a bäut, iDdali .! putut sä;o üitr ]tr iriiLnt, pe cind rnäi nainte nu i cra nici de feli ou ]]rtinti, cri.i i sc ntunccau vcdq.itc. Du.,.j ..t. 1 ir ir-t , " -t \i,l . v,,t. prc mult do_ ' l ' , l , i , , . , , r - . , u r b ' , o , . s . , r . . .- r r . . tt i r m a s i $t r) irr ',r't d,. ,j r, . . m id.. , | ,, i . .n-ur Soar.te si nim.':rltul portc si striillrccns!::rasa ctc huÄos. Si culn ,_ r , . : d " r , r . d , . r i . . r i r - u n r o sä, s a d o ]: r | , r , t r:i i n , r _ : r )L i . . . i . c L r r . n u . r i ä c e _ a l a c s ',.,: rrr .'.. .: I t.in,J r, br,t^ )r . ,-i id-ut cu in_ ! ,i: : ' d - . o o . . - . t a t : l . . n u l j i i u " L riln i m e is a t e ? . . . - , L r . . . i i r c . , .. . , s J d i r c a ! . 11 . . . D.1r ias'c:i nici Soarete nu era dc gheatä. Si el cum H_ viTrrt Drc Luminioara, indatä s,a indrigii intr_insa, ca.ri si ra_nu c.a o-firrä, iac_asa...ae rind ci toate fetet{ ci cra o fat:i ata de frumoasä ;i färnäcätoare, cä sä fl {:iut,rt in lunca intrcaqi. aita ca dinslrt n-ai fi aftat... Mama Soar|1ui ins:', o b:'rtrinii, b:irrin,i cle cinal lümea fn:1ft.r'lUt:i!io:'sri, atlindu se a:icm.rnea in casä si väii , i r , i. , r , , . . I , r ^ , i . L t . . . i o r u l * ä u , c a r c !n.t . nlr sti.r .,: i pa.raiul si cunosrind o cluDJrvorba ei cä tre'Duic s:'t iic fet:r. $i nu krcior.. dup:r (xrnl cra imbräcatä $t t{rlnln.lLrsc ca sri nu-] rllrcii irl riit.iLci1.c. si nu i-l räpeascä p r i n t ' n . ^ t " . .. i . r , . ^ l u L. , u b J - . 1 , r n.r. i ä z i . . : - Tu fiica picatülui, carc ai cutczat sä sträbati pinä 1n n.(r!i Drlat si ai voit sl acl.jnonesti prin frumusetea ..r vorbr h cc.t dutce, prc liut ml]u ccl nevinovat, blästinlrrl nrfü tJi.L' asupra crDulLritju l_.. Dc azi inairtq sÄ tc prirf'ici nr pasfrc li sar zbori tu toalj ziua in sus, plingind pre fitll mcu, prc frlrmosul si ncpätatut Soare, pentru indf:izncala ta c.,a marer, car ai vcnit pinä aice si at vorbit c'.rdinsul !.. l4u gi ntr adcvir cii-ndati, dupä cc a rostit baba cuvjniete acestea,LLnninioara s,a prcläcut intr-o päsr]ruicä mici, prc carc oäm.nii cLcatunci si pini iD ziua dc astr'izi o nu, m('sc cio(rrltc fi carc mai iD toatä ziua zboarir foart. sLrs in a€r, cintjnd li plingind drpä alesul inimci salc, dupil scunpul saiu soarc, prii care tocmai atunci cind l-a allat" dupar o caic ala de lung.l si prim.jdioasi, a trebuit si l piarda pentrLr totdcauna. Iarä sabiiL .rc a cfipiitat-o dc ]n c.]c tr.i fcte si cctc I i r l r l. u . - Li r, ' I ri".r,r, .i,....r palatul Soarchi. S. I'L. NIARIAN, Or nital"asia paporand, rainAnd,, 7 (Sirct Suc.:ara! ILI..\ SI FECIO}IUL ViNTULUI] si anumc.dc pc cind craLr [...l Inlir o v{'siicDov(,str., povetiilc p{r hrnc. cljcii nu dc ieri. d. alattiicri, Ci clc dcmült tire. D.r .ilrd (,1r blrnicl Jatii mlre, j o . . ,n .: ,r :i. s , L U ' .l * . . : p r i n " , u r ' . i r . i ü r , . : pc limbi, ii Inai ]narc rusinea ! Ascullati-mar, draqii m(i, si tuati mi vorbelc rnclc drcplc si adevirata. Cine n it crcdc, intrcbc pe altii $i aduci mi dovadä, sä m:r inchjrl si eü. Cum a clnnpirat,o. asa v,o vind, dacä nu cülnvil n1ai icftin d{r cunl am pliltii o eu. ci: pcntru povestcl astt1,snpte b'l$i am nl cat de la bünicäiica intr o sarii, sr'ri dau nacc si s;i lrri pun capul pc p.rnii ! Cc cra p€r turncn asta inainte vrcmc ? Noroade si imp'r,'j _ i r . i . D r r 1 , i . 1 . n o r o l d ^- i n . t i r . i s ^ cotfal:i ? Nim.ni. Nifi po atunci, cum nu tine samä nici 1-,,N i r r . r i , , rn . 1 T .i r.rnta.ru, nla.,ilör ca sarl{r stie j cinc conolte:r slova, lc cetea ; cinc nu, apoi lc asclrlla si din om tn om, umptca lumca. Afa au ajuns si in zilclc noastre; ca si nu sc pri'ipideascä, da. toric aveli si lc ascultali si dumneavoastr.iLli s:l le spuneli ;i altora. Fii{i povala ceea ; 144 Cinc itie povestc.r asta ;i n a spune o, L a luä Maica Domnului de miDa stinqä, li I .1drl.c pc pnnt0a slfirnbri, La mcsc strinsc, La lii('lii stirlsr:. Dr cirlc Y:r i1i o si r srrLrn(o, La an1tl, La lunr, l-ü sriptiirrlna. L-a iu.LI{irica D.rxnlrlüi dc .rini dr'(.apti, $i l-a ducc pc Dunl.., lrli, Undu jud.c,-idroptii, Si jnlcl+lii. La rncs. nliüse, I-a l:1.lii apfinso. Cu prirr.. plinc .5i bLr.atcbLti. ! A fost rrrl irnpr'ir.t pf lLrlnc. Cnrcirl irn-CI :riul. lmpii.äti.t lui cra marc ri bo{.rtri,iirr rl v('stit in toato vinturilo De cc anumc cfr v(|'tit. nu v-a! puica .rita. dar Etiu cri dcspre lata lui, nllInri mo.tii nu ltlls.r'ii. O cherna Lir, dar cito Lii DLrsint :i nzi I Fatä astr aud cr-rn avca pcindrctc dc copilir, ! o r.rche sub sorrc dc flurr)oasii: o pui intr-o linqurä dc aDi, sri-1i fa.i rfLrce si s o sorbi Cirtr o datä. Asta ! Si de ani -ora cam a:a, Stiti, cum e bobocelul de floarc, qata lt.rta sa' sc dcschidä, crlm e grirri .ind drl in pirq. Tu siai cü sccerrx linari .l si l1u itii i sat , " J f i e 1 . r ,. . - L r J i . , n r r i n . 1 i . r i - ; in.oi,tr.ir".., tcanrir sä nu sc tr.ncii. ASa sta Cio.irlnn Cr:ri i pe linll:i Lia lüi C:: vcncau, r . d r i d u . n n . r v . , r rp. ,l i ' i ' t . l t : / . i i , r b , p c l u nlca nstä, s-o ce:r.:i de nevnst:i. Cinr) n a lu;rt drumul sprc castelul lui Ciocirlan-Craiul ? Fccjori dc crni Si de in, püra1,i, sute $i sute : feciori de boicri nari Fi mirunlei. mii si E1ii, si dc-ol dc noi, cc si mai zic ! Pe bunicul, numai bunica, cLrvrirjitoare mare I-a mutat de la un giüd 9i bietul crai i$i pierduse cumpätul, ca giina umbletul. MÄ rog, usor iucru iti pare si inchiui fi si dcschizi u$a cui pleacä 9i vine ? Da s:r-i cinstegti pe toti, citä cheltuialar ! $i mä-ti intreba poate: da de ce nu alegea pe ,unul .:i sä puie cruce chinuiui I Sii vä spun I Lcsnc_i s,alegi {.{in doi, din trci, pe unul, dar diDll..r atitia, cind loti sint de viti Si särninti, cum locut neqru si te tc.ti d; unul I Nir i a;a ? Unul src ochi frumo;i. altLri arc ]nus_ I l i _ 1u r , . . . . u ' r . r - '. . a . J l r L i o . . t . n . l a ; . . I d . i , . . L l . s d l ' - ; l p . . i , , L l .r ; . b , i - . 1 | J..rrri .t.r, .n n1int.r ; s-alcagi doi trei deoda i, se mi.ie {ara sit ride I u r n c i , l.i . , i - . r r n . i n , " i . t J , r z r p 1 I n . C , \ . 2 i .d f , _u r n u . " i : . . r I n r p u . . , rr . l . r .,.,1 i n v - 1 , . U n . ,c. , j t . r t 1 ,.J., ri", ." nrai crcsc si pc nrm:i, ]a o minti, citc nu trcbLri.,scI Z,rstrea in casj: nlr-i gata $i irtp:lrätcäsa Tice cr'r to.nrai ta iarn,l lmnc r.lTiroaia pcntru covoaro si iivicerc ; ai cloilca. nici do ctlcltuialä r'[r prca am, cii Lrito an, n._a carn drt inapoi seccta fi putintcle paralc al1l strins Dumncatrr, nai i;_ t.'3ptri :iii mai vcdcm I {ata asta mi-i d. rn:rriiat si tot nm :-o rn:irit;i tot a unuia dintrc voi arc sä {ic, cr-rnicr cu n-oi tinea o sä irnbätriDeascä si rlici vtiidi.a s_o ibovni_ ceasc:iI Si cü, sir fi auzit vorbclc aisle:r din gura impiratului, cc puteam face altccva, decit s:r mi iau cäciula clin .ap, s::1m.:i inchitl si s:l nri iau ziüa bunä ;i, s:i ne vcclem sJrnätosi! . Där iaca alt r:r mai mnrc, carfcciorii toti. purtind näd ' d , L i e i .n u \ n i i r d j r n i : u n u t . | , n . ' r r J l o , " .. , r a . i n ^ v dd ^ . i l r r r d r " r r : d I In.t. f,.t.c d . o ^ l 1 . _ . r ei i 1 : - : J r i . i j I u c o r r n, r . i n . i u n i .7 r u , " _ o l i n r : n . n . b I n . l . L L f " l f L i . . d : I D r . , it " o . t - i . r l , - c , n u c l r ud , , r r u s p r n / i . . p lm i . ,rtr., ny tLr r.mrur. m . i . v , r ^ " c ä n l l ( ' . i p n u .i . d . " . r . I r i , j , l u . , L i r r _ p:irat i sr-rsi mirite in Erabi odr:rsta. cii cte irnbjtrinesc cu zile. Fac jatbä, o duc sus ti ilrt):jratul, cu aalcvr-rrat l n | . i a , I . < r . p ^ t . , i o - u t V J n r u ti . i : L.. : - Sri vii peste o lunri sä lacem foilc t d{: z.stre, si pl' f'n:i, i.ir ltn Doroc ! TIrn i DoanDo. Maica-DoDnutui ! Vorba ceca, gnta, gata, numai sä vrea fata, dar vorba i, vrca Lia ori ba ? Nu vrea, nu vrea Si pace si se nliirite cu un om pimin tc:rn P:ii atunci, curn fäcea tatä-satunrLustorja, Äsa,I;jrä sä o - n ' . ^ : c u r f r - ' r ä - i u n , ii d . ^ , . . i l . , | , , n r L " r b t ä , d J p ' r i n . r i d . I r . r m p ; d " " ä - s p l L r . d r jc. . " r . i - j . - . i m i 146 ritc fctclc pe Ia tirguri. apoi cci dc ia tirguri !e inältä mai sus, \'or giD.ri dc cei cu slüjbc Si cu siraic Dcmtesti. Ii spune si Liei, inrpiratut Fi {ata rämine ga renä ca. ceara c€a curatä. - Cä i J.umos fcciorül Viniului, draga tatii, ti,i minto! si arc avcri g cc n are ? Si {ata täcca $i se intuneca iot mai mult_ Si aic.ra nu priccp eu un tucr-u ! Cum se fitcrrse cä Lir sc indrrigisc d€ ciripul firar scamijn ai Soarctui? Sä ii fost pc atünci Soarole o ca toti oamcnii, Du jttiu, dar d.r bunä sarn:r cii ata cra. Si-i cra draq Liei Soarotc, cum, mi-i mic dragi viata si incä mai lnütt. Icses dimin€äla in ccrdacui cLrrtilor Fi il privca cum suic incet in.et crcstalc muntilor frunosi, cum sc fualtä pe pinza cerului rattrc prinzul cel mare ;i c.artrecrucea zilei, unde sl.ä acoio srrs, sä-si vadii impr'rrätia lri, toat{:rimpärätiila luüij, cum, plca.ä apoi si scoboarä 10 valc tot frumos ii sc ascrrnde dupi zrifile sfintiiului. Cine poate lil'rJie nrai rrare pe lumca asta ca Soärctc I Nimoni c:t c] ; €l dä viatä ii I'oselje tuturor. qi 'lai frumos ca cl ? Nineni, c:i el e podoaba lumii. Si drpi .re nr sc rnri vcdca, sta Lia, fata de irnpärat, pinä noaptea lirziu si se gindOa la ibovnicr ei. Imparätul o vcde p:ilind cle-o jalc. dar de priccput, nu sc puica priccpe; ii nu s a priceput pinai intr-o searri,. .ind a auzit o cintind ciDtecut ccta carc de-abia, ite-äbja,mi-i aduc aminte : r - - , r z . . ! r ! h i 1 r b . ,r , , - r 1 , Ci , . n I rf d . ! l u - r ]' . , , o Tjli:jx.i.i n iarbli. Cinl "lr .J,,,.t i, In .rr.,,.,: - T.r.i, dorul.. .,i ti-oi sDune. Citelnr pitimjt Dc lunrc I Si nrni lncolo. nu-i rnai stiu. lmp,:r:,tul si a inrhipL,jt ci iroxl:r fetei ii pribcagä st nu i-i (r'..irt ridfr.rinil{r.I rciorrl Vintutui a venit diD nou, .i iDpirlliul i-r rdrioll.i : - Carr Lrirnii{r fatu, !ind... dar rm s o induptec eu, .ii n'r Dirrintcl. tac.''dutr:r y.,ia Ieciorilor, ci ferjorii !e dru dupii \..rin pi:rinfilor: si npoi, stii ci ufsut nu joäcä 14?' .de voie. Dumneata du-te acasä, stringe-ti nuntagii ,si vino, ci oi pune ;i eu cele de nevoie la calc. Cu-adevärat, Ia curtc au inceput de toate. Bucätäritrle s au pus la cuptoare, s-au tdmis vomici dupi läutari, marrog, cum ii datina $i obiceiul. Si toti pireäu bucurofi. nomai Lia domnitä, staitea amäriti $i nu scotea un cuvnrt cu nirneni. O cuprinse deznr:dcjdea cca omoritoare, care apucä pe omul tir:i nici ün spdjin pe hrme. $i cc i ]n.i rinrinc cclui sinqur, declt sii Si incLriCi inima, sä sc roalte si si sr plinq:i cu lacrimi i.roaneior ? Cirzut-a fefioara in 'lcnrnlchi inrinl.:r x{aicii-Domnului, fä.ar pu'iint:r df r i rlrrii cuvint j si a stat tucle1ursä?i vrcmc, cit inima Prca CuratL.i-l-.cioare s-r hCürat li a mintuii-o, dfa:ii mei ! Povcstca .mea se-ncheic. Cina n a auzit ii nu cünoaito fi..irlia. pascrc:r coa cu limbä rnestciurtitii, .arc sc ridicä Ffimirä.a cintind in vrizdiih, ru{indu-sc parci l.rolaltä ..u noi lui Durnnezeu, care ne poarti tuturor de $ljä ? Zi.e lum.a, zic;i eu ii crcd cä Lia. fccioarn lui Ciocirian Crair , sc intrupoazä in paserca asta cLr altä f:ipturä, dar iot cu i)rima veche. inim,L ruptä .le clur€re. Poatc cä chipul soarelüi nu mai cstc co1 de demult, aor draqosila fecioarci nu s a s.rhjmbat. Asta si nc {io pildä dc firc statornicir in cuvintc si {npt.. Vraa ciocirlia si sc inalta c.irtrc ibo1,nicul ei, i:hr nu p.ate, cri-i lungi caloa pinä la dinsul; cjntr-rsi sc ridicä, pin.ir cc dii d.r ptriurila vintului turb:rt. \iintul o anet€;te si ciocirlia se lasä in ios. färä su{lar.. Alx se intinpiä de sute da anj, :i s-r r'ntirnpla inci nrulto sute de acum inatute, pln:r cind Ziditorul Immii se va indura ;i \-a schimba uncle din rosturile pämintuiui nostr-u. TUDOB PÄMFILE, gcedli POVDSTNA CIOCIRLIEI Cicä cra odatä un imp:1rat $i o impäräteasä. Ei se bucurau de toate bunätätil-" de pe lume fi [ls dcasupra aveau si doi copii, frumcsi Iärä samän. Pe fatä o chema Lia, iar pe bäiat Soare. La Lia te puteai uita, liB Car la Soira br,..ici ial'a lrli luccn ca rurui fi pärul t.rt aia, df-!i lua o.rhii. lUr!ltar vr.ne ru s-au bucurat piriniii de a:a nll]]drf(f .l,i .-.1)ii, c:rci s au cil.itodt sp:e lumea cealaltar,I'iltn(iLr :.i .(lra!lL']c in qriia Domnuiui. li au rimas or{anii sir,,.r--i. sii]llurci, in tot palotul u.olrt. Pc vfcorcr rcL.ca j!:l)lr Stintul PL.trc pc pimint, !i Iä.r:r bine oamdriir. :.i ri tar.riduiasc.i n.rcütrrile celor c€ sufär. S-a oprit cl li lr lrliitul jrnp'irätesc ti a vilzut cä l; palat .' mlrltaLsni.rinli, .:r l.l casele siracilor. in ' srnl P,in".i.n',,r .i : i r ' . , . o p ii t: .i ' , n r . u . | l i d. , " r r n t r - u r , r r , . .A \ " 1 ' r L r . r f l " mai trcbuic. Dc.,nrcl n€-al milrlt p,:rinlii, dorul ti jalea ne omoararin ac€ast,'rca<i püstic. Nu mai tJLItemsta aici; ne ducom in tont:r llrt]1t'a. lir ril' ti pr noi. Sfintc Petre ! tnima S{intLrl'ii Pttfr s r jndrrio:l.t dc mila odanilor tmpärarte;ti;fi a qriit atun.i barlrlnui binci;citor: - Felii ]nci. llurnn.?cu i! .,rindLrit crr Jr-3t.rleFi sor-a sä nu ste;r ir pr.cuniitnrtri iiata. Irc tin','Soar'ete-oi lua ]a ccr, dar tu Li. cc t.-i iacc 1' Dup:i cc copila s? Llindi o clilri, säri clc colo : - Sarmä faci taicii pidnte, o p:lsiricä. Sä plutcsc in apeie albistrc ilo vi::drhrrlui, si uit irlca:;i dorul pririntilor. cind ii cind lli nri pot inälta la c.r, .a s:i mi v.ld .a a'i... " ' irr''r fr,ll-1"....: . N a apucat s:r rrintui.' bine vorbi, ci l-i:r s a qi prcIäcut intr-o parsaifi(:r'r rri.ii, cü pcnclc cfnu,sii si cu cioclrl ca un qhinlPc dc silciln. - Ciocirlio si li fic numclc clc arflrn ziic de cc]lo S{intr Petre. $i numai ce a prins lilririce x cjfipi n] iurul palatülui !i a ;i lua zborul h acf,-tl limpfdc al zilci; ca o sfiricazä sä urci bartinddin aripi. tot mai sLls...iot mar sus.. Chirr ! .irirr I .h:r I cl)ir l ilrrit, rllfit. turrt, tLrfit l Chirfrr I rhi,r.r' r ! Turit. t rit, lruit, turit ! Chior I chior I chiorürr I Slintul Petru lui pe soerc dc mini ti se urc..l cu cl la cer !i acolo ii inchise in poiatul de sticlä albesträ ai acrului. t la clRTrTAqr crociRr_r-{ Fmmas o fi in cer, dar dorul de pirinlii norti, dc sora däsa i pe pämint, ii rupca inima. Fi alunci, scnra se uita cu trist,riä prin sticla Äib:rst e a cerului, in jos, doar o vedea pe sora Lia, Lia ciocirlir. ,Si iafL äsa I:rta lui de .nur sc aratä si iumincaz:L pr'imintul ii lumca se bLlcurä de luminB iui. Fi alLlrlciciocirlia,.um li Tirc.stc{ata, se :ddici in zbor sprc ei, in ciripifi li flgriciuni cartre Dum'n€zcu, si i dcschic|i portile ccrulLLi s-o lase si-!i vadä fi ,fr-itiorut. Batrirn dc la cafe :tm auzit polcstca :1s1.l,spunea cä ,ciocirlia in cintccul ei zicc cuviDtelc accsrca: Tltrit, turlt, turit, La ccr eu m-am suit. I|rrtcrlc soare m-a z:rrii. Fata lui a inqäibonix ; Turit, tu t. tdrit, iurit, Chir, chir, chirrrtr ! $i la ql ci n1 ä chenr;rt : StintLri Pctr. clrn .r rflüt, C:i spro ccr c m-ir1x ür.rt, Turii, lrrIit, trrit, Chirr, clrhr, .tlior'frrf, V , , rL f b . ' , ' , n ' i ' i r ' , i . . $i pc loc rn-a arnciil, La Dirmint cri m a trintit, Tufit, turit, furit... $i ciod zise 'm a iriniit'{. atunci slirlind cintccul, so lasi in jos ca o s:iq€aLi 'ci sc ascündc ir icrburile de pe pämil1f. Dupi ce Si:r vcnit h {irc Si sc odiltni pLrlin, iar se ufc,r ,si isr cäzu, da. la soare tot n-ujun{c- 9i in ficcare si fäcu a!a, de cind e porestea asta ; isi cit li lumea Fi pämintut Lia-ciocirlia sc va urca mcrcu, dar tot nu va .ajunge la cer. Ala a nrcrs vcsteo Asa i si povcstca. APOSfOL 150 D, CULEI, Pou€tli cu dnindle..,, 46, Era o zi frunloasri dc prinävarä. Aläturi de Sterea Mitoi, popo. cc cinta da zor Fi cu 1oc un cintec dc al lor, in potiaiiü}ul .u p:rcinilod, tras cle doi cai pietrosi c€. lucnu, cl.lrnl pc clmm, drum de Bir.iean, intins ca pe o tipsic, sprc nistc locuri drnsprc Fäurr:anca. ( - i , o L l . | \ . . 1 , , r I a t . j r . . . , r . . . , a , n . r u r .r C o i l u l . lprb| r,u r...r\. ir' i,.. , r ' . r r . r . , . i u i\ . n l i u r . i l ! i . i ce rcnfa lii iDrl)r-osprite,zc firca si sri uinple ptärnlDji de viatrl, rnirlgiia coürnclc cailor, ori .ite o bnruian:t uscari: ce nl.ri rarnlisfsc in pjcjonrc ici, coto, care ü stidat o iarn,=. intrcaqi s;:lL{itc.iir crivrilului ri a rroicnitor tui. . ln lnrilt' a pfoi ndi co vorbon, o cjo.irtic sc nal!:r, beatar.lot nrli su1 r:rtrc vizduhrrri - Stili de co cintr'l ciocirtir, donnulc I_xch.j ? * ? - lsi cauti boii. . ? - Pr"ri, cidi, e mult dc atunci, se-mprietenise .rjrtila Iematul lc cra qrcu dc dus $i dc tr.cut. Cind sc topcau z.lx:7ile tirim:rvnra si soärelc incopea si incilT€,ascä, lnccponu i oi sä sc mni vndli. Pe muFuroiut negru de pämint cc scotca ciftitn, sa ns.zä ciocirlia si gurativii cum a fo.rt si est., inccDca s;l-i spuDr"rvorzi li usccte. dc ce v€doa ca Prin nraltul ccrutui, unde sc inätta beätii {tc fc, ri(im Cirfiti. ticui;r eun crr din ijre, ascutta lj mai i:lcca cu botisoru-i scrrnc de aprobaro, ca o ntclcaptii, ce \,or, bestc plltinc, d.rr stic multc. l,unsi lint taifasun-l€ lor pc -upri[/:n,l ..J rnu-ur.i r- | , f, ,,.nd.r ochii, hit d.partc. din initl1irr.. ja carc se afta. iarä cirtita cu un bot de-Äl ci dculupra Dr"rnli]1tuliü,icfiiir 1ä rin:r clin ltiiurilc palatului rnirnri srle dc sub pämint, (tr nd se s{iise!.. Mai crau ekr dcranjale de un icpur€ curngjos, cnflr spcriat d|' cnrc stio .. barrz:iunece i,a biziil pe ta urechc, luindu I cinc stic drcpt cc haitä de ogari: lätri;rd pe urmclo lui, fue.a orbit, dind nävalä peste L.rleteDii no;td, irltilniii la siat. 151 inc.plrsr r)firnr-r!rrr,ii dc, tffbuiu si'rs. [inrLcirsciiti tr fospodrifil lor:ii la rindui.lilt !i. Trcblrir sil iasä 9i au scosin zori dc zi plu{ul lor cu tasf boi. La roati frn Sirrbotirl si cu Vjncrcrn. lnijlocnr Mier(lü si clr Joian si inaiDtali, Luncl Ei cu Mrirlian. Trargcauci dirl Pul(,fi br'äzdaradinci ii litr:t ;i.,i, (i(i ciftita voinic:t, se lic€a iurti, apäsind pe coafnc ti lierul plugului se inIiqcx in pi'rnrint ta [rindci. Boii, pafcr-rrici nu trägeaü, cind pe uü cap .i(i iia-ciocirlir, siifea cind pc un r_csteu, d! tinioälri. cirtiüdu Ic plavxnilor la üfccire, Iicc:Iruia, .ind pe (ifipituri iralle i:i cristrlirlr-,cind Pe tfilrid lungi, .i. parc:r nu s0 mai sfirsearr. pnlii la capätul Fi ar fi dLr:rLi.lii boi brazda.Lr,rnptar locullti nu diL.ar la.apul Drilnintulul,dc dorul cintccullri, lr rducea rrrinto cirtita : - Cer Simbotin. la brazdi. gi drcptc icscalr brazdellel ior, ca linia dc trns la lhü. nri X 4r ^ , , t l , u l n o - r ' u^ , d i I i p l u , , i f r " , r,^ c. ..... . .. nop,. d l.fIrz.^-i d. n. ni"/i Do.lr ..1 r.]l.r pe ccr ic sina cc.rsul dc .rprire, cu foamca si oboscllnl]c-i Si a p.rnit cirtitn pe sLIb piunint li oti dc citc ori ( mrl{r ci n clat de plultul cu boii ci, vrcr sariasi, fricind rit. rn murLrfoi.Ciocirlii ciüt.i cintlcolc c.r l{r cinta boi1,,. r'i, pcntru ci do:\r o auTi o li or rfc(1uo.:tc-o ni lnilltnrdu-s'r, privclt. rncrcu in j(,!. pc p:drint, si ori dc clte r)r'i vfdc ciii Lrn mLltrrfoi i.Srnd. s'r iiiJt ca o sigeät4l, .ffTirrd cir s boii picrduli, pe'ntrlr a li-i ]ux, dar iDi.(rlatat, !c ridi.r"rfi mri slrs;', mor|u ii cinti. \iina, cnrd grin.lr si!1t nrari, !c nrallar .io.irlia !inir rlu ic |r:ri vcCf. ciutirldu-si nni!u boii, itrr cifrilil crLttä il.,1,r pc sLrb p,'frinL. fricin.l ci1,, ün ru.trroi la ficce riiLti, .ind .rl].l. car au.l, nru{ciul boil.rf pifr.tuti Asla cxut,i u.Lr|:llci.nifl:r rt.ol,)s'i! Eu d. nrult.Lr cindül .rirm 1npovo:ll1llti si mi sprl.., d,|,, Jre | i In,, i r" irnrr"ri , r - . i , : :Lt n: 1 . . , , r , . s illci'rst|" virt:r llri alli dc sarnr:ionsi Prof M VULPESCU. llirigan. 193?,nr. 2 cupl.ii-ldcil. D{r prinz nici n ar vrca sn se oprcascä, dar de nämiezl odnt:ii cind cridca arfita ca dc Plumb topit, i au prins o obosealä fi o :fonm{r,din ccl,r ce te fac s:r te impleiicc:ti. - Hei, mi {r'atc lir' fiocirlie zi!. ciftita - tu, tot ciütind Si zburdind din jug in iuq, uiti d. mine ci |re'l)lli. s:r apis din rinichi. cr s:r tin brazdn dr.:aptä $i adin.ir si dc bictii boi, cc au scos limbil{'gi{iind din grcu. Ia !,'r oprin s:L m,ri puDcn ccv:r..u irl bot, tü iu cioc si boii ncstri iD qüri. cii tloäüi ni o fi destul dirl zori de .lnd r:rstürnr)n p:rn:niul intr-Unr. 9i au mhcrt ci binr fi vitclc atisdcrca. Si cluPir nasä, Iiccrrc inclriscrr'l.i1. irn o.hi, p.ntrlr r se nlai odihni. Ce sornn or fi dormih? Somn dc cinqinii, mai mult trcji dccit doriniti. 5i .it oi fi clonnit ? Dar (ind s ru tr.rzit, ir plLrqul ii ia boii dc undc nü-s, Ni.i tu Simboiin, nici tu Vinerean, nici tu Mercan, nial tlr Joian, ni.i tu Lunel c.l bilän ca laptele Si blind ca nli.rlul, ii nici tu Märti r. Plinsetul $i striqätele cirtilei, diu r]LlaicLr oslbirc ale ciociflici, cine nu le-a auzit cätindu ;i boii ? 1t2 Si au lrol.:rrit jti plcce intru catutrrca IoL Cifti9a sä-i c:rrnr prin piünint, Pe sub pr'Lnlint,iaf ciocirlia prin vÄz- I,I]GT|NDA CUCULUi Dumneäv,)altli grcsiti i cr.d.li cir p. f'r. .uc il chcanliL. Pe cuc il .lr(.amir5t.rän..\r:r 1i lPrrno i)i)vestca. Cic.-' au f,rsl odata .]oi lfrtti i P, .c1 mlr. I .lu ch.mat St'rirn, iar p. c.rl nlrl nric Crr('1i.Drr)f'rcc. Cucü crr un Llirt d.r totul nritit.1. nllrrri trl I I incrrilirtrt frat.trri sr'l,rnrni mar:c.si a;b( !1r:j..1c fl. f,lcltrn. ccl )'.:air11:rre, I :r ;r(fiiit rii 1 a inr:riiii. irl rrfnr;ri s r ufit d.r accastä slujbi. El ar fi dorii tli fi, !i.bo.1. n.l'r!rrt rLc llrte san' ' | . i t , , 1 i i . , ' r ' r l i Co si fe.i'l Cum si s,'r')l]d. cl ? lntr-o zi 1-r dus pc Cucu in pidurrr ri I I lisat acolo. Eictut Cucu a r.itr-rcit.nlr fl.iü cc i s o fi lnlimplat. d.stul o (ii de umrr'Lnu i-ilu ]nri clat. Fiind ltas la rÄspundere' $tcfan märturisi itl slirtit c.ca ce iiiclist cu frate siu 153 Iar mamä-sa, näcijitä, l-a blestemat a9a: - Sä tc batä Dumnezeu I Tu e$ti de virä peniru pei, r-eJ-h.rl.lui l.u : Päsarcst t. fd.i i .. n ai r:::,2. nr, i Uniftel S; utnbli din creänqi-n crarn.ä. din :-dur^ in prdur.. din , odrr o -od-u.tor .rrij d pF tr;rr'- r;u I l a r d p n u - t \ c i S , s i , n , . r m d " r , r , i t r e u l i f . l . ä _ f . ( d! Abia rosti mama äcEst blestcrn, cind dcodetä cc sc lntimpli ? Ftelan se pref:icu ct.od:rti n pasairc fi ,burä cprc codru, _ De ahrn.ri, cl zboarä din crerngi in crcanci:. .tjü pidure in.pädure, din codru in codrü, tot chemind pe ia_ te-säu picrdut. N u I J _ r . i r i \ . a n . d ^ n . r n , L r tt u i n , . . . r 1 . rLcJ L a c e l a . i b i , * r e m . . - r r . t i i . , u r t t r ^ C u . D . u ^ f r a r c t ep ; . r d d r . Nici un blcstem nu se prinde, ca blcstenrul de mamij. "Astra Maramu.etului", t$:t. nr. 24. (säpinfa-Ma:amur.r) - CUCUL Au fost odati doi oamcni, un härb:rt -!i o nriere Si a u l r : i r i r d \ [ . r ' , r il u r n n . r il o i r -n u i n . Copii nu av.'au si tr:tiar de almintrclca bine, numai cä se iot aindcau cä daci vor slfibi, ciDc o sa i tie. .i Ccrui-ru .i intr-rrnn dc la Dumnezcu .n sir te dcie un copil. ori Si doi. Bnnül Dunnczcu lc-a asceltrt rui:iciuneä lor si i-au diruit cu doi copii, nmnrdoi flrjod si €ran Doamne as,r dc lrnmosi si de faiDi, de Diri n no mai fost asä de frunrosi, nici n-or nlai fi si ni.i si nu m.1i fic. AFdar, cci doi copii triiau foarte bine laolalt:r, de nici nu i prrtca d{rspirti nimenca dc lingiiotattli. Jupin Sntana iisi a tipät intrc ci minic, pizmä si ürä au inccput la sfadi si la ccadä ii s-au cerlet, Finä Sr .. li s-a urit pärintitor de ci si le-au dat urmi!.rlJl blästäm : t5+ * Despärtä v'i Domnul-llumnezeu deolaltä Si atunol sä v:i n1a1intiluiii, cind !.a irltiLni cerul cu piRrintul ;i luüa cu soarele. ,{sa.lar, bunul Dumnczcu s a miniat pc cci doi copil ii prinlin.:l blästrinlLrl pärintilor, i a f:rcut douä päsiri Ei i-a dcsp::,r'tii,ziciDdlr-lc j - V,ri si nu vä lnai intilniti pinl atunci, pini se va intiini ci'rrl cu pimintul si tuna cü soarclc $i ir1 zilra d€ Bunr'i.rertifr, i-a trimis in do!il p:rr1i ätc lutrtii_ P . ' ' i d . i . I , , ' , I t . , r , u lC u u . i , . p - u n u t I ,. \ ' r r r L . .. rr u : . r . ; r d . . l i i r D . . . . ^r . L r o . . r , , l . , t pt ;€, Cucu I .r trimis incoio iar pc \,-arrotonlr.tli-a trimis i;{.3.e si l.r a zi! lor : - Nr.r doi copii, in trcj tLirli dc zile in tot anul, 3ar tot strisaii unut po attul si s::1nu v:r nläi puteti itl_ tilni De-:Ll nci zic orlnllIii cri vioc cLrcu alc tä Btagov€9tenii. Asa zic oarn.nii, cil cucul nurrai un ou ouä si it cloceSto pitiulir:lritusu. i:rr dup,l cc :jcoa1.rpuiul, il h.:inc;rc cu 3pri rji lnin.rr'o, pin:r .c .f|slc marc si it inva-tji sii cinte J ncucu(. Pitimpir:Ltusrr esle o pasarremicä, dc colo:rre rosu{iLbior. "',""'"""""RY#T'XY': (Lupra-^lba) [F]rATrl CU PÄRUI, DII ,^.Utrl L fril odatalllt1 impirrt fi a ä\.ut doi fcciori: pe Cocu si De Sfefan, anrln.loi cLr pir.Lrl clc aLrr. p.r urncrc aveau ritc un luceäfrir, pc pcpiLrfi scmnul iunci ,si a soarelui, ,irc -f.rtr lor sh';riucca ci ti pcatra cea .icumpäIntrriirätul a pornit la un r:lztroi rnarc, din care nici nu s a n11i re-ntors. cri(.i ..lusmanii i a omorit. Inaiüts de a pleca imp:tratui Ia äcel räzboi, a zis fiiloF - Asclrllati, fiilor, cc v:r spun ! Eu mä duc Ia räzbot, {ar; voi rdmineti in pace cu mama voasträ Qi de cumva r53 s-ar intnrpla, ca eu sri mor in acoll räzboi mare, atinci \.iL., Ilu.':ul"Cru. tnIo I n Dupar slirritul birtirli.i, auzind impir:rtcasa dcsprL: indatri strinsc sfat mare Fi ini:id in noartea solului.i, scaxnLLl iinpir:'rtcsc prc liul ei Cucu, prL.curn latsase iatäl siu. r i priru bin.' dc :!c.ista $i in.{'t)Lr l.ui $|1rfal] inlri a pizmiri prir trrir' .,i!n.Vizind ac.nsta nriina lor, se inc.rri .l€s1Ldr i iilrr-r.1ca:lrrsii toat{r lr.i iil das.r't. crici nici ürul !ru \.i)ja d..rii irrpr-Lrjrticori norrtc. l,ucfLrl d,,!rni lr lnpt:r tutrc cci doi fr:rli si Skrfan invilr,re Dr! lrrtr'lilr Cn.]u f.i-l alorlqä de pri s.aunul nrpir:1tc.r.r. Aiurri ..u,,ind .l.spre acfaslx trti:il lo|., carc sc a{li tn ccal!r1tl ltrnr.. -(.ric. nuInilidccit o cart. si dind o unui corb. il slobo,i pe brrri.ul FlmintLrlui sii iasi a{nrir in lumL-ircca nou:r cu cafi.a li sä o dca feciorullri säu acuma impilmtD.Lr $ioiatl nu iri(ii ii siln1ä nici ini|rrntärilc i:rtine silr, cir nu facc )inc ii ätä lucrul r:irn:lsc ca nlai naijrtir. Mirna l.r sup:irrtii joaltc, s a bolnivit frcu ,si illa_ inte d.-a nruri ch{,mir pre anindoi fiii ]a \ine Si se inI u r, . , r r i i \::rzind ;i dc axi:i d:!ti. cil s{atrl ei Fiifinlcsc nü-i D'rci nu !n,'r ns.uital,i voi Do minc, cu vri irlrltirn cu lr(.rimil(' irl o.Ll .ii cu lil]lb:i dc n.)rrt.. ca Dumrozcu .ri v'i .1fst)rri( rl ilflt:i. po unr11la rrisarit ni p.r rclilait la sfriDiiat, ci .ri.i:t vri v.ti inc.rca a vi intiini laa lalt:r. s'i n.r \.i s0 irnplincrscri ä..asir:l crrcr. a voa5trri I Zi€n1.1ä.(r:rtfr. rlnrln lnrrri, irrrir Pisrua intre cci doi frati 1in1ri(i nrii dl]i)rrt.. Nu nult (lupi ,rcf.rr, tir..ei doi ffri.i in'r€rpua-i do j.ni.onitiirlf,r rlin larLrntfU,a1'.au vi'juri grcle in cär'l tai:il si nr:rmn lor l..)rbfril .u dinsii, ci' rllr c bine sr-Lnlai .rilJi pisiri irtr.ir sin". Aturri .1,; doi ifrii ;.i e&rjier;] aInilttL' de bltistfrnul mtlrrui l,)r. si a:n Sü:riirn.hrm::tpc {.atc siu la sinc, pcntru ä sc irnD:r.a LL(rlitlt. V']zr^ndD1a.I l,rr, ci dcii tirziu, totursi se iarlil uiui pr€ altul sc incluüi a lc lr.surr iD.itva blllstimul, '.i asa ccru dc la srm,i din c.ca iume, ca pre ambii frati si-i lrefacä in rloui pa-lari; apoi Stcfrn s:i rämhil in iurnea ccx nouä, iar:L Cucu sri fic a.Lusin lumea cealaltä, la tatäl Aceasta s.-ntinpli numaidr.il- Acel Stcfan e pa:jerea .1.r la noi. carc cintri ,.l]Llcu.!-qi at,rnci strlqä pc fral. siu ,:iir1ccca lu]nc: inri r(1li dL.acolorispLrndelitcf:LnI Adi, .i sc stritil ifa',ii ur-,.rlP. aliul. S. FL. NIARIAN, Atnitolaatia paporand ronü ä r, APA SOMNULUI Sc povcstcft..lin bitrtni. c:i intr-o vrcm-" tritiau doi frali: Mitru si Go!u. Amindoi crau pi:stori qi avcau oi cu sütelc ;i cu miikr. O jumätate din accste oi erau albe, iar ceal:rlti junritatc n.{re. 9i s au intctes intrc dinsii, .a l\titru s:"r-aibri in inqrijire oile cclo albe, iar Gogu pc ..rl€ no'jrc. Intclcrcrca n n fost grea, cä de cind sintem .ameni pc pimint, o draaostemai mare:i mai curatä ca intre llitru;i GoqU. nu sc rnai pomenis.. t{ai toati vrcrn.a crau nedespirtiti, äjutindu se si imbiirb:itindu se lntr una din zile, Mi1flr, atras dc ni:tc poicni cu iarbä !.rde si fragedi. cc lc v.dca in rirful unui mrntc inalt n . u r t l ' D 1 ; , ' r , n ; d o ' . . . . , r n . . . o p o r n ii n Lr-acolo, cu tullnä s.r dc oi albe. Si inir ad.v:ir cii or.u ncsplrs clc frumoase poienele tr..lca. iar iarbä virrse mai srasä $i mai fra{lc.Ur.Mitru se as!:zrila unbrr nnor brazi inalti, cind auzi r"ur,l ol; ul J ||n"r , di lr.un iz\o- ^ .urj i in CupriD-c cle setc, s. duse fi bäu dupi poJta inimei. [?] Bictul Mjlru se frcca mareu la ochi. crezlnd cä nu ved.. binc ;i nu rnni s1.icce sä gindeesci: "Doamne, aar cc i a-(tr ? Doar n-oi fi clormit un an dc zita.t. Asa :i v,-l-^. Vi rr . n r,.i. Sa .oLor din murt-1.,Ft inalt, pc de o partc, ca s:r $i caute turma de oi, iar pc dc €lt.i parte, ca sii-l intilneascä pe iubitui salu {rate (;ogu. Dar in vale fi peste tot, intilni tot oameni necu757 noscutj, imbrr'icati in altfci dc sl.aic: ti c)r.c vorbeäi} .hiar o ]irnbit can dcoscbiti. li intrcbt'} Cc cof,u !i de firrmele de oi albe, si de oi ncrro. dir oanrcnii I cre.leau sau vr.un slriinr \'.nit dc undcva dc d.parte sarr cä Du e in toittc nintile. Nirr|])i n alizis{r m:icar de vrcrun Gogrr si nu v:tzusc dour'r turn. dc oi crrln spune et: ura albä si cealrlLi n.,lqrri. Dnp! ce stfibritu 1i.;ls.Jrli iati mnDtii, tortc ir:rcLürile Si loatc väilc pc un(li.urrbla cl. si CioLu clr i,il,-r,n4jtru se duse in sat, acnlri, ir] nlldL'jdcr .;i acoto o .ita .evä vesti d.spre frnl(' stiu. Ciüd ajLrns.'insjr lr nrnr.rinox sirlului, !c oDri näuc !j in|n:iÜnurit. Sr1ul t1u scrrrinndr ioc cu..r1 t). crrc il (li., i,,l l r . r . s i r r . r 1 . , , ,' ,. r. . i, r . . , r, . , , , i r , . , . a curn ]c lislrsc !i cascln erau cu t.rtlrl altfcl. Cit (tesDre l o . ' r i 1 n r p, .r . . t i r . r r i . | r i , r i . . , r . . i s , : r i , n ' d l i\ i l f t port li qrai. !,Dar cc i asta Doamnc DLtnn.zeu:ei. i:i zjse bietul Mitru. ,,Nu curnlx nri s-ä strirxbät vizut ? Sau nu cunva llu nr-ar'Il trezit incä din somn ?( So indreptä sDrc cnsa pärintea\cä, dar in locrl aceia era acum alti cästi, in caro trr'tiau aiti ormor)i. .äre iI lüarri drcpt nebun, cirld ii tutrotri dc frat€ siiu Cog!. - Nici nu s-a pom.nit iiccn vrcuü pistor cu n,rmete de Goqu - ii ziccau ci. uitindu s,r in .l ca ia o dihaDie picätil cine ;tie dc uncic. Ncnorocjtul dc Mitr:u nü nrai itin pe rc trNxe se qrisr];ic. Snnti numai cr:' hl1mciL il stringc r.ju d. ior sj se Cusc la un brutir, ca sarti cLtrDp.rr, .rn codru de piine" Lui piinca $i scoasc un baD rlc arcjnt. ca sr'to nl.'rteascir_ ' : ,,,.,r. - 8 .i , 1 ^. . i i . , : . . : .t , s . r" r , . n i > i nu nlai rncrgc. Dar nli rltlrl - Dc ce sri nu nl.ar{.] ? - ir:trcbi l\{itru, rar.r catdea din mirarc h rni|rrr. - Nu v.,zi ci pc ci sti chipul impirntur.ui nostru I\rft|ni l - Da, dar sint nrri L,in.r do trci srrle dc eni d€ cind a mu.lt Eultnnri !i rtlilr]i d.rnDc\tc Criv.it-irnt;:r-at. pc semn. oi fi r.ii.iils \; Lx rlin vr.n.rr l.q,a. La vorbcl€ ir.r, lo:, N;ni(,1 plistorülüi t{iiru iu lumi, $atä.a d€ un LLrlqrl...,a:rrc \r'srizicit.!u am dormit trci sute do aniri -- isi zis. cl - ,,:i dc aceca niä srnnt asa de strilin si nirncni nu ;iic !i rni dca vreo veste d€sprc bietul meu irate Gogu l* 158 L i q i p i i F n d. i i i j n . 1 t . . u r n d m . r . u p i n i . e d j u n s 6 in vi.ful acoluiasi muntc unde donnise trci sute de ani. Acolo.jc porni pc un plins amar. Din multcte lacrimi cc v:]rs:i, sc fäcu un izvor. care din muntc, isi tui cLfumul ]a vale. Astälzi] nlr mäi oste izvorul acetfl. Din apa ce a riimas din vremea ac.ea, s,a format insii o ftoRrc. Creste f , r i m' ! r r a p r r n n I n r i i p : r r 7i ^ ,,l,.inpa n{itru plingca si printr{r lacrimi il chcma mcrcu p€ frätele siü : - C o j t uI C . . : ' r n. n.,.nir .j zi,r., .l . Cutr.iera nluntii, striibritca piicluri qi v.'ti inturecoas€ ::1 srrlga merell : Goqu ! co$r I Le urma urmolor, I)unnxrz\r cci blrn avu nlitä d6 slifmaüul pistor si I prcfricu intr o pa,lirr., cir.r (]ste cucui. D(r ac,.ea. oarn.'nii din partci loclLlui, cr:cd c:i lrunci .,ind cucu cintri : ,.crcu I cucu !. a..irti l:,:rsarrcnu e attr|.vr .idrit Jrlltorui Mitru car€ ili choanlarpc lratc säu: , Goiju I Goqu l{l '^cleräru1 la sale", 1925,nr, 1. ],].J(IF]N])A CUCL,]I,UT Ci.,:i itltFrn s,rt f.ii'rLt d,ri frlti : r.:.r unrrl i] chcma Ton si rs ccl:rlill C'rcu. Cucu era miri lrli., u. biic'u)dfu carn clc optsprczece prim:ivori, dar Ion. ora.,nr in toirti {irfa.si nrslrrät $i fiindcar Frau frai.i buni, s.d.alr clr totii }a rlrl l.c. CrL.u tineä ta.c lnuli ]n I.n si I aiLrtr la toatc, insä ]ccsta cra carf slnclriu :i si carlr tür.,n n.vasta. lliL era un p'ri dc f.rroic si iLrlnilfll.. lrunroalrisi vrcdnici si apot Ton cfl ii cnrn boi.r)!; toiri'r tr.rbrnilc casci lc lir(:r pa spinrrca iui Cucu; iaf cl nu umbla dccit dup:r .ri9tig, cc.e ce la{cu pe ncvasta lui sä tie mult ]a Cucu, b;r iDcä si-t in!'fijeasrä s:i nu suf.rc do Dimicl ; buni oarä, la Jrc cire ielca clr ciimäfa cea mai frumoasi Si briul bätut 159 cu rnirgcle ti cu fllrturi, decit Cucu; lucru ce cam d;dlr dc brinuii nr lnrrc (i si vorbeascä gllrilc rele, vorbe cü tutchsuri .,iudrir'. Or.icit do binc fra corcolil: biiatul, el nu bäga iD sealllil la Dirric,.r"r.l slia ca-L mrrlce$te Si face s;"rfic risplitii icnr .u atita si :rpoi gindurile lui cräu i. brindutilc .lc f{i. (lirl sai, cu ..re duDrinicile sc t'r.a dc ]ninii h hora:.i.Lr circ pctrccca in tilcuri si cirni lituri, 1a s,:.zii,ni. Dar vorbfttc azi. v.rb{rste miinc. onrul oricit dc srrrd ar fi, i sc pafc cli alrd., li c.rl pro:it cä intclegc Si krrl bäg:r.rrr \rtmc'r asa in cap, gindtrri cii luriea parcii arc draptatc, cil prci:t di.hisc:te p(r Cucu. Catrina ]ui, c'rm s-o chem. si Drcr il iatld:r ]a lurnc. l;i orfe tn liPsa lrJi nu i vrao dricie pc.aras;i ? $i prinsc n :ri spiona rlo'jasla. Nu cumva chitoitc ccvn ? Si lucnr drac lui, dcsiul si-ti intrc astfci d.i g:ir'launi in cnp, c-apoi nu scnpi ata cu u:orul. $i 7i cü zi, prj'ls.] sli-l road,i tr:n|iala si s:' ti zic:i : .cum sc poato fcmcil| lni sir I insclc, foncia lui cu carc s-a luat din dragostc. Si inci cu cinc ? Cu Jrntelelüi l" $i se uiti fi as.ultr ; cind vorbea ncvast:r cu Cuc'r. i se pärea cri privirilc n au dccit l mina dragostci:i iof cuvintul auzit, il tilcrria tu mintca lui cir ar fi inscnrnird cutare ti cutrre lu.r , iär cind fa ii zi..a : ..CLrctrsor.ia repode tu cof.lc si umplc lc cu :lpir", i sc parrea cir dcz mierdarea asia vinc din prca multä {ericire de draqo-'tt. ce-i picüri pe sufletut ci. -Si i scca inirna omlrlui li i ardea pe suflct, ca ii cum i ar {i turnst cinevä o oa|'l cu api Iiartir pe innnir. Dar nu putu sä 1ie mult ; chinu! äiunsesea-l roadc ci ii cariul pc lcmn Si nu mai Putr! ribda. sc duce 15 un ii.q dcpartc, crr Sc fäcLl nltr-o ri.i chiric, pcnttu citcva zilc li-l liisä pe Cucu 9i pe ne\ast. Dar mfrse numäi pirä la un loc si dupii cc b::u bjnc 1a un ratoi, noapt€a, pc cind dormeau qi apel€, veni acas;l. Läsä carul intr n dos; ciinii il cunosteau, dar cum sri-i pdndil ? Acopcd;ul casci, ca Ia tarä, la cele mäi nulte case, de paie ; sc sui pe qurä, pe urmä pe casä ; fäcu o gaüä cu miinile in paie Si inträ in pod incet insä cu t60 baralä Ia el ; diD pod, incet,. incet, ie cobori pe scarä jos Si era lunii. 1unä ca ziua Ascuit;t; dar urechite ii huiau, capnl lui era un clocot $i rninrd_ii b.,rcd !jL-i spargi cosut pi.ptutui .i i p;rea in l;ihuirii lui de bäuturä.i, .,ude i.vä. un ris"r. parr; ven€au qlasuri inccte de deumierdare, ceea ce ii Jzjau sä räcneascä Si s:i deschidä cu putere uia. perdele de lu_ minä, ]äsatc de lunÄ pe ferestre, zuEräveau ce.cevelele drept- pc lut|ll din mijlocut casei ;i tümtna tot cuprinsul $i aräta pc Ion in toaftt infioriitoarea lui infätif;re, co pärul vilvoi, ochii holbati $i vinele Jet6i iesite si c; barrla, gata sä loveascä. La rämetul lüi. Cucu cara dormea pc laitä ln f.rcasträ $i nevasta carc cra pc cuptor, säri;ä ca arsi si r:rcniri : ,,cc este ?,.. irr cind dädu iu oclrii dr: Irate si:u crczu cij a innebunit si striqa i - B:rdicil, ce vrei sä faci - !i (lind n:rvatä la uDa din feri:strc. ic:i afar.i ti a pdns a fugi. lon. v:izindu-sa inselat in a$icptarea tui. ii cäzu barda din miini si fi lasä capul in ios, .a un osindit. Si I lu. C. r. . ' | 'r JL.. In.p;imnldr si orinsd^ d u \ p ,- 1 . . i n r t . i I r i r c r t d i n i . p r i n , i p i r r l r.rp L, üitindu-sc- ilapoi cu 4rijr'r :i iniricotat de i se pr'irea ;i in umbra lui chipul lui frat. sriu amenintätor. $i a ajuns intr o vale, ta poatete inverzite ale unui munte stincos. Triznciul, sc ved-., a dosprins cindva o bu.atä din trufia Iui si a trimis-o p n ;n toc aleschis, tocmai icolo. El, trudit dc atita iueä, n-a mai putut mcrqc fi s-r as€zat po dinsa Fi a prins a plinqc cü amr'F .äciu r, prins da mii de br'inuicti si qindurj.-Si ä plins Si a plirs, do nici mircarc nu i n tr.,biit. Si a;tins-ptu:i " - j r u r t ! I i n i . n r ^ t i d . , r , r . l r . , r. . e r " i i t . d"'n r r i n . F , l i n c l d ^ ^ ; tu n i " \ . | l . d L . r i rr i . . n : u r q c r d i n stinci. $i ä vr]zut Ion nebunia, insri in tocul orbitoarei temeri de inscliciune, veüi atta rxni omorltoara. mustrarca dc cuset, .:rf. nu-i d;idu ri{rz mutt :i se lü:l clr fcmoia in üImä 1ui {ratc siur, sir"i.lirldu 1 prin piduri fi pri_ - tr{ii Cucuie ! Mäi Curulc I Vino acasii mäi. cä aln gresit. Se nitnr.i in tooie lintinite si in toate iazudle zile si n a p t i .n ^ . l . r . r ' r l i . t a u . , u r ä ! r n " f " J . f i n . i ä r J a r d c s r : r , - ä 161 cir izvolul dc lacrimi. Aici topiti cLcobos.ali, isi puscri qurilo arsc dc set.r la criDirto.r stincii, insi cum sorbirä sc ;i prefäcu.i in douri piisriri sure. ,5i atita in -suflctul lor crau dc dczn:rd'''jdui!i, incit nu biitjarri dc seamii schirbQroa lor si printcri a colinda mclca[uriie si pirlL]rilc si dcci atlt] il chlDnrri si-t imr i r . . r i ,l i o r . n . t r " t r , r , , r ti i r n r i putuau st.jsr dccit ,.Cucu I CLrLr r(, si rla e.au dc zoriti in ciutar.a 1or. in.it l.'rsituouilc in.üibul altor parsiri. Oanr.nji, dintr ur1 inccpui, s au minunal dc ac!:rstä palilrc si nestiind cum ii zice, i ru pu1 por{{ia dupar str1q,'riul ci | ,,cucul !,, ti cucu a rilmrl pinri in ziua d€ ION DitAGOSL\V . , A l b i ü a , 1 0 0 ? 1 1 0 8 .. r l : l L CUCUL Pc vremea lui Alcrandrrr ImPirirl, tirlis un boier p , r r . " l o " L o - 1 1; . r : . r , . l r L | , I i ' . ! . , , r n r n r i m. , 1 3ru _", .\,., d"r : r' : d florr. Dr pämint, nici llrccirJ:ir p. ccr, mai frurnos d.rcit coi .]oi fccicri ai boierului. I,IinLrni dc frumofi s au Dr:scLrtsi minune de frumosi nu crcscrrt. Clnd erau de doisprczcce :ini. ic a mcrs vcstcl ii cum c;i po\.est.a pinii la curtcn lui Alorandm-Impirat, äsa lucctori da feciori, nu-s ii nouil litri $i nou:r miri. Ali:xandru lmpärat a vonit dc i 'r vrizut, li ctrm ä pus ochii pe ci, i a $i rinduit cirpitani in oastc, citci Alcr.andruImp:lht era viteaz ti viteii ciuta ti la olstc 5:: aibir- Dar si nu uit sä spun cä cei doi fccioli dc boicri. pe unlrl il chc a Cucü ti pe unul Muqur. P. !'rcmea ceeia tf:rilLr c:lpcinii,.lc la briu in ios om si clc ]a briü in sus cino. lli avcarl taru lor li lmPiratu 1or, inspre miazänoapte dc imp:ir:itia lui At.xandru Impärat. lmpirratr cäpcinihr nivälea iu {iccare an in tärile noastrc, rlc präda averilc. prindea faciod $i fete, ii duceä 162 in tara lor. ii puica la ingräFat Si i miirca, ala cum inqn:rtäm noi vitelc Si dupr:rce Ie ingr.lf;lrn, le täicm l-etele iiar,, crau frtmoasc. nu lc mincau, ci le da imp,rratului, Vizind Alexandru inp;rat (,,:rciipcinji ii pradä tara' s a Dornit cu orttc impotriva lor', .a si-i taia Pini la unui. sr'r nu nr:i r-'inrlic ormä dc dtPcini A strins oaste mutLi ;i ci:pitani littii, alesi tot din sutit zece, c:r a se batc cu ciipcinii nu ora lucru d€ laqir' Cei rnai vitcji c;ipitani crau Cu.u fi Mugur. Pe Lrndc rr..qeau a.qti doi viteji, s:lrcaü capurile ciip.inilor ca iajrba inaintea coasei. Brltaia a tinrlt t.ei zile ;i trei nopli Si Alcxandrulmp:irat nu puha rr-rpunc pc cipcini. ln ziua a patra' Cucu ti Mugur au priDs pc imP:iratul .i:pcinilor, I au dus in fata lui Alerand.u-lmpiirat 9i i au tariat capul; Si tärii cripcinilor i-au dat foc din patru pirti Si n ars o lunä inireaq;:, cä tara lor era:l$a do mare, d€ nu-i 5tia nimeni nargcnile. De cunl a ars ttra {r:tPcinilor' s a cur:itit pämintul ii oamenii de ei, a9a cii nr.rmai rlumcle le a rämas. V:izind Alcxandru-lmpärat fitejia cclor doi lratri fcti Jrumosi. nu i-a mai läsat dc linll:r cl. i-a fr"rcut qenerali, cä pe'unde treceaü ei cu paiolul in minri. sin(cle de 1 -in.un:nl Piri,t. Al, randru r b.ltut mulli impärdli )i !r.ri. I I d' ir'lpotrivit nimeni nu cuteza sä i se impotrivcascä; pe unde irccea. biruia, pentru cri Dumnezeu i-ä dat putere sä biruiasoi lumea {-apoi sä moarä. A tot mers inspre amiezi cu o$tile, prin locuri pu$tii, plino d€ fiare silbatice si de balaud; pe unde trecea da foc ca s:"r cuütascä D;mintul dp roai^ Ar^7rviilF. Luni rnl"'(i a rr"rs Alex.rdru-lnp;lra1 .u .ci dni cFn.rsli ii s,i. cu'u 'i Mucur 1i n au mii dat p€ste locuri locuite de oameni. Gindul | ,r .rq \i mpärel pini l. m rrt"nile lu r-;i Cum nloreeau ei asa. intr o zi, numai ce au z:irit niste tomei cälä!:i pc ni5te cai albi ca omitrr ii sPrintenl ca vi11tu. Jntre celelaltc femei, una era a;a de frumos imbr.icaur. de shälucea tocmai ca soarele. Mcryind Alcxandru Impärat inspte ele, le-a intrcbat cum 9i ce-i' 9i de ce umblä ele cäliiri. f:rrä bärbati. Ele i-au räspuns cä acela c impärätja lor, .qi in tara lor femeile 1in locu1 birrbatilor Si bärbatii locül fcmeilor. Acolo a poposit 163 Alexandru cu oastea $i generalii sii. l-i.mailc ostiiiile erau atit de frumoase gi aträgarloare, incit pc-a Doaltre locuri, a$a f.mei ntr s-au v:rzirt. Cucu, varzind dintre to:rtc una mai frunoasi, dupä cum ii cintecu: !,cum ii luna intr.r stele'.. s,a indrigo.stit de ea ii f.ir;|l dinsa se simtca c:'r n ar mai putoa tr.'ri i pe cind Mugur, Iiind de o fi.c mai blindä, a rimas ncispitit. In nrp:irirlia fenleilor, a poDosii Alexandru-lmp:i.at doLrr siptilrnini. Pofninclu si oftilc tusprc risi"rrit, a tot In€rs pina' Cc a ajuns la rai Raiu €ra .päzit dc un inqer cu palo; dc foc, si nu Lisa pc ninrcni sarinlfc pe poarta .Äiului, {:iri numai oameni curali fi firat picrtc. Mrilti au rr'rmns uimiti dc frumusot.a raiülui si nllrlti mergc:tu la inger, si i k'se pe poartri, drr putini intrau. Printre cei nulti a mcrs Si Cüc1rti Mugur. Mugur rrcrUca inaintc ii Cucu cu mindra lui, v.nea inapoi. MugLlr. cum a ajuns la poartä, in{erul l-a läsat dc-a trecut, fiind cürai si blind din {ilc. Cucu, vrizind pe frate saiu in rri. hai si el cu mindra lui dc minii, doar ar putea trece, dar Dumnczcu l-a pcdepsit, prefaLcindu-1intr-o pascrc, dim9 t n u n . ' r r n , n d r r l u i , L r r , l . C u m i n d r i - n . ä i , n . m o n in u Dc atunci :i pln:i in ,ua de astäzi, Cucu isi cintä numolc cu jelc, in frumoasclc zile de prim:tvirlTEOFIL BIZON I . C r e a a g ä .l 9 1 r (VaL.a Dornei-Sucea!e). FIOTUL CAILOR SFINTULUI PETNE [ . ] Povestca bät.incascä spune, märe-let. cri iü vrcmea vache, lumea cra mai bunä Si p:imintül mai curat ca acum. D-aia ti Dumnezcu Si sfintii umblau pe pämint. qi sfintii iii avcau $i ei cuprinsui lor, cum buniioarä avem $i noi azi : casi, rnasä, vitiioare, copilaii ti de toate cite trebuie 1a casä omuiui. Intre slinti insar, :il mai insemnat era SJcti,Petrca. El umbla mai mult cu bunul Dumnezeu p-un drum- Dar i9i avea +i el, ca tot romänul, rostu lui, casa Si toate 164 tr€burile in buüä rinduiilä, ca un slint al lui Dumnezeu ce era. Povestea britrineascä spube cä, intre alte avuturi ale sälc, avca Si o hcrXhciic hscmnatä de cai frumosi, tot uüu si unu, negri in pir ca pana corbului li iuli ca focul, dc mincau nori, nu alta. M:r rog d voastrc, cri de sfint ti dä-le pace I Si in vremurile aleä, cunl din pi'rcate si rcum. pc linq:r siinti, oamenii lui Dlnnnrzcu, crau fi dL.stui holi dc codru, drci ;i dracü ti .r itvut ;i-)i va avca lot.lcauna partca sa in lum.. Dar mai inainto vri:nc, hol,ii eräu lot mai putini 9i mai r]u iricä si ru:inc ri fcdcau prin codri neumblali decit Ce duhuri rele : pc .iüd in ziua de azi, din pijcate, hotji s au inmullit atit dc tarc, incit mai nu e colt undc sil nu dxi de ei I in srt.', in orrse si pc tot locul, te Iurä ziua nimiazä ma.c, ba l. Iac dc le dai cu mina ta si tu r:imii cu o minr"r la inim,t ti cu alta sc:lrpinindu-1e in cap ! Un hotomaD dc tuuntc. pe vremurile alea, era li Da rrndc si pini und.:, .:r accsta aflä de cair lui Sfeti-Pctrc ti isi ptrsc in lind sä i ftsrpeleasc::. Vrene muitÄ nu mai trocu la mijloc, de vrema ce pnr lume cu Durnnezeü, SIcti-Pctrc cra mai nlult ' r ' uc:tlätor , um f, u >i i luri "Tii.'i.u 5 i r . J i r n r - on o , p l ^ . ei la pildure, bäiete l A doua zi picä fi Sleti Petrc din cälartoriile salc.. Si cum voni, htreabi dc .ai. Caii ii.iiri ! Cä o fi. cä o drcgc, cä sucita, cä invirtita, r'ru sirlt caii ti pace ! Ei ! de luat i-a luat, dar cinc i a luat ti undc iä dus ? Sleti Pctrc, ca un slint d lui Dumnezcu ce erä, nü_ nlaidccit qhici hotul: 'Cucu i.a lua|r! fi dupä el copii I Sfeti-Petre ceru do la Dumnezeu si-i dea citiva cini \ . i r , i - i . ( u c d r ^ s . p l . . . , . ' . , d , r r rJ , r ' r ' i^ r i Dumnezeu ii detc lupii, ii do atunci lupii au r:nnas sä fie cinii lui Sfeti P.lre. Fi plecä SJeti-Pctrf cu.inii dupti el, ti rr"iscoli toate pädurile si toate hududoiriclc, de dimineatä pini seara Si de urma cailor nu lnai aloie :i nici du a hotului. li apucä noaptea in pitdltro fi cra o noapte d-äle de si-li dai cu degetele in ociri d. tutuncüc, bcarä nu altceva, mai intunerec ca in iad. Nu nläi vedea Sfeti-Petre incotro sä mai apuce. Atunci se ruei lrl la Dumnczeu sä frcli vrco minune, ca sä-i lunfneze cal€a. Du nczeu sfintu, ascultarruqirilriea lui SJeli P.tre ii cit te-ai ;terge la ochi, se umplu toati pidurca dc liclrrici. Sfeti-Pctra sc invcs.li si pc lunina licüriciior mai ciutä caii toatä noäptea prin päduri, iar la ziu:r sc intoarse acasä,tot fär:r cai. Atunci Sfoti-Pe|Ie blest€mal pc Cuc ca s:i sc prcfacar . ui.or.rr"r ,. t . , . o . a r i , r , . r : . , ,I . l r r i n mekr und€ s-o aflä. De atunci holul Cucu a rlimas pas:lre nca{r:i fi ble:rtematri, ti cind ti a cinta in spate. pe crsi seu in curto, moarte iasemneazi. li el altceva nu mei zicc, dccit iiii stdgi toati ziua rumcl€ prin päduri: 'Cucu ! cucu l( Si cucu are mare fricä de licurici. De acfca cum se ivcsc licuricii drin pädud, cl inceteäzä de a mai cinta, crczind cä Sfdi Petre i1 caut:L iar si I prinzil, pentru car i a {uxat caii. Licuricii sint lrlagosloviti d!' SIcti Petre, ca siL ]umlneze caleä ritäcitilol prin piduri i ci sint fr:cliile pi-rdürilor. I,li so ivesc tot ;rprorpc dc Sfoti Peirr, arLl]cr-i de ziua lui Sfcti Pctrc, cam prin postul lui Sin-Petru. Atunci si c u - u I . ^ e . , m \ . n ^ . ' v o r b a. i n t , ^ u t u i : Vcni postu ,ui Sin-Pelru, P:lr:i!i .Lriu bun{fiu, Si t.1ünrcrua vilccaua, Si r.ntnd.uh potnr.aüa. s. FL. I,!ARI^N,lnsecr.,e'it linbn, credi\tele ii ab ic.iuril e rnnl irllör, (TAra Romed.asci ?). IZAICA SI TUR'IUHICA] '., I o . u d .1 . . . i i , : . . t. . . . , d i n . r r ' i n . ' , r po- ^ Icst odntri doil;:i fcte vccino. cafc sc n(m.,3Lr unä Lrlc alta sural;, adicir sorioärä, priciinii, peDtr.Lrci atc, de cuin s iru curoscut, l!.'iiau foarte bine intrcolalti 16ii Dc cind s-au'trt:zit ii s-äu cunos.rut,nu erä ni.i o zi l.isati dc llllmn{.zcu, in care sii nu se intilneascit... Nu ,rdatri ]e rflai 1ä uD loc, povcstinrl oare intreqi intr,rolalti, dospre un feli sru:rltul Ce l,rcruri fi iniimpl:lri dc alc br. Odatii. intre multc altc vorbe dc dc ior. üna dintre nftstc doui_rJct.. .!r! sc chcma Zaic::, zise c.ltri sura, - $tii cc, sul.iltri drn(:r I cu aln visnt cä voi fi pirscf.'...Ba ! tocmri in \is crrLmo pirs.rc. oarecu:.-r nu äsa Ilürnoali]. insi s1iin a .'inia nr mai multe formc. parc .i stian a cnlta cr mrlic !]tc i)ascri, apoi ;ti:rm i' lätra ca .riDc1o, r zbirrir cir .rpr.l., a rinchcza ca caii.. ri ultc' ' . r r r . r' i . . 1 p| l,..l rai Dot adu(I] arn;nl.... Yczi, surrtr'r dfirr:r I f:rsprr.ri .{,eialti fati, .3rr.' so nrrnrcn Turturici - cu in(::r to.rnl.ri :!f..ita vis I rm avut, ca 5i ti]rc.. Äiruria, nu sf ziLi, .;i .rr .rrrc ctintre n.i se vr nfDlini crda cc :rn visrt lrnrinCouri !.. Atun,'i..le dor!ri ffto :r. .imr'isir:t, ca a.e.a cale se 1a s.rla r-.r.riclcmin.rti, si fic px.cr.a.ca cin rrca!ä in rn.rl nrulto chiPud. Dup:i ac.asla s,:|jLrran'r anrfildnL'ä sulnl.la pa accl ri-r mas. ci-l vor tinoa .ü cca mai r'.ero ac ritct:l. Tati .i line sr:ra !... Aininaloua,srratcl. !. crrl.arä don{laii. {i.carr finld fo;i:tc ]nlrriiiti Ce crel] c,. alra lii sc iiltimiri., tn scürt tirnD. Zai.r, indiü .. :.ir .u].at. n rir.rfrit ..rrDai!l.r;i. Ia :rr li ii.ri,.it .ind r .ln.vr, :r.. i irr Ii dat .::!r d. si birit. iir-;-rT,.irtur-i, ri, .1r',.1i i!1 :.iD., , i ir {i bin, si ru do:rrnr:i.l'rl.c pi,rarjn -iri.l a. rl .ind rtoi .a ra fi a..ca clr \':r r-iiti.ll r:!Irl,.,ll trl Zrica dol. rl rli:i lllr:1 ..iifi (l.lninfati-1, iarar .o].a cir.!.r.a nr.(,Prr1. l st] rcvail|r .ir zilll-, auzind din toate pi:.ti].' ccc.)sii(i tiiri. se tf.z; nur:rddcc;t...Ea arr ac'rma sätniir d€ sornn, li'i ir(il(r si nrL r.lorrmal mai nlult, irinarce se va la(! /ilr''. llirtä Turturic..r ins:r. s :r luptat cu somnul pini ctiir; rni.,iirl no|iii .. B:r i .r:, acunrr rxai aproirpc de ziuii, cind s.ii.L)l o tlr|i rir.l ,.1!v,ltc ti :rCcrmi dusi, ca $i .lüd ir ar' {i drr!riit Jl:äi !rui'r. nojrfi .luiri olaltä. 1Li7 Iacä nlrrnai, cind sc är:itarä zorile de dupä culmile d " r l r . f r l o r .d i n d u n . d u > r i r . . j . i , u r r l ( . n u . d c p a r L c , / . d r . r c r a a L u m d. u , . i i n c , p r , l r - L r r r l r o p . - , . ^ t r u üroasä, tocmai dupä cum s-a fost visat, Si $tia acumä " i n l r " . m u l l c F a s c r l .: r - i . l r i n u J . l . s u t I n n r j l i j n u t t e "l,ipuri. dup" .um adi.., -ü,,L. cjr r,r!r nriurc. Soarelo se-naltasc demlrlt pe ccri... Oamenii demult se scularä si se imprä,stiafä in toate priftilc ta tuüu, cind iacä !... deodatä ni biata Turturicä säre ca ftiptä drept in ( u s d r n a r c . n u l u l . . , 1 r . .D. r f . . f o t , . : . . . . r r u n , r i area . ' , u , n Jn c ' r i . . , t r u m o \ . , . . u d . ] . p . . r . i . . i " . u s - , . d F mult vjl'1. ir prsc"t"ir". Taru r ,lr- .nlimftr- . JUri si, en.o babä nlinindu ti fcpede !acr, ca s:r ijunqä ple vacari, car€ aclima era dcpartc, si carr rninind o zicca ; ,.pturrr ! pturrr !( A t u n ( j T u r l u r i - . r. i , . . n n r , . r . . ,i l . r " n u ' l i J i r n l . r ^ ! - i n , i f ft r, irr, o. f , " u runase vaca- De-aceoa s-ä supirat ea fo.rto tare, si dc-accea turtürica, cäci en intr-o turturicii s-a fo.st prcfalcui, pinä si in ziua dc astarzi .r mai mlilt süpirrtjr, dccit cu voie bunä. Nu a$a ins:r este Zaica.. Accash toi.t{]auna o vcs€lä ii bine dispus:i... Cintri lnai in tot t]rinutut cunr ;j vine la guri... Sarc incolo ti-ncoa.e li äIearlji diD lrj,.ilrf(: in p:]dure.. Strigä si faca o muttime de fi!üri plin.lcr. Se r.rlir.: in r.l frliul d..rrb. M I p . . J r t r . r d . . , . r n Jn D , n e d r s o J c ..,' v o i ^ d s i .c t . r i . r . r i _ r . , r r . , . , : , r t " ",,,"", _,j,;,f ;.y,Ulj$ Copilita harnici, spälä llumaidecit lina, o stoarse de apä fi resfirind-o, o intinse pe iarbä la soare, sä se usuceSi pentru cä cra o cäldurä de varä, mare ii inäbufitoare, pinä sÄ i se lrsuce lina, inträ Fi ea in liu, sä se Dr' p. "rnd coprtr s, . aldr )i -n '3.orea in apa ccJ limped.r a riului. o zini, ieFind din stufi$ul pädürii Si vizind o cit era de mindrä Si de Jrumoasä, prinse ciudä pc biala fatä Si, de necaz cä ara mai frumoasä decit ea, ii lu:L hiinelc de pe rnal $i plecä cu ele in pädure, färt cÄ fitr s:r prinzä de veste. Dupi-r c€ a isprä\'it de scäldat, iegind sä se imbrace, nu ti-a rnai g.lsit hain€ie unde le dczbräcase. l,e cautä ca in toate pärtile, se uitä prin toat€ sxüfi nurile ii prin toate pietrele 9i nagäsinduJe p€ nicäieli, a tn(.pul si plinq:r si s:r sc vai€te, neftiind ce sä Jaci:i Tatä säu, väzind cä se inDopteazä ti cä copila lui nu sar rnai inapoiazri de ia riu, pleacä in caloa ei s-o crutc Ea, zarrindul pe o muche de deal wenind. s a Josit toat,r de rusine Si de teamä $i, nemaiavind incotro, s-r iniäsurat iute in linä, rügindu-se la Dumnezeu s o prcfacil int.-o pasäre, sä nu mai dea ochii cu tatä-säu... Dumnczcu ii ascultä rugäciunea ti copiiita se Fc{zictl riumaid€cit intr-o päsäricä neagrä Si frumoasä, in mie.l:r. Si de aceca miclla ar:c Julgii üegri, iari piciorüSelc si ciocul i-au r:imas rofii. "Cälendarul P.imäeara". t9!3 (Somcuta-Marc_ Ma.afture, IVÄDUVA NIiCONSOLATÄ] POVESTNA MI!]RLEI A to:l odjrli intr-un (ir un popä, ..,rui.r nru.rndu i soliä. rämäsc.cnunrai cu n copilä. $i copila lui ara asa de frumoasä fi de cuminte, cum nu se mai pomcnisc sä n1ai fi fost vrcodat:i in satul acirla. lntr-o zi, tatät siu a trimis o la du cu un cos de linä neagrä, sä o spele, ca sä fi facä din ea haine popenti. 168 Zicc cä dintru inceput, nlicrla nd erä pasere ca acuma, ci ea a tost fata unui impärat; avea päru de aür $i intrecca in frumusete Si istetime pe toate fetele de impäral de pe timpul ei. Mui9i feciori de impärat si multi feti frumosi au pe tit o si ca dintre toti ace:tia $i-a ales numai pre unul, carc era mai frumos qi pre care il iubea ea mai tare. Dar ca n-a avul noroc ;i parte sä träiascä mult timp cu bnrbattrl säu, cici acesla nu mult dupä ce s-a cäsä169 torit, s-a bolnävit Si ä murit, lisind prc tin:]ra navastä in coa mai nrare jele. NcvnJjta.väzind cä;i-a pierdut muit iubitul satu birr bat, cind ii cra mai draqii ti mai scumpii lumea fi cind i ar Ii pläcut sä toi trrii.rsc:i, s-a nrarhnit d.r moiirt! ti a inccpüt a so !äicr'rra si a plinqe dupä dinsul, car nirne nu {ra in stare s o riingäic.ci si i ahr. durcrca. In unni, vizind fi ca ci nü :i nrai poate stipini filinsuf ti (ä pe zi .o mcrr.tc sc usuci !:rzind .u ochii a ruqat prc Dumncz.u ca s . pr.facri intr-o pasere si intr'-n:.'st nrod si i schimbc liafa cc,r plilli-rdr a]narrrri ii suspin.. Dumncz.ru i a ascullat ruqiimintcr :ji-a Dr.rficut-o intr o mi.rli clr p{rne nctrc! cnr(j nlsfrnnorz:i iolca .i tir tfisiarea ei cca maro, $i cu rostul qalbin ca ccrra. Si t.unr s a prc{aicut.a in mierlä, doauna a pi'rr'rsil curtite impirätL.sti, a zburnt tu piiduro $-n tot lo.rul, doar:r v:! ,rlrtc.r da prcstc br'rfbätut siru. Iia incir ca falä stiä loafr! f'umos clrlta, si acuma .ra micri:i incit nü incctcazi ct. .r cinta rcle moi fmuroase versuri, doari pür cnlt,rul ci \'ä put.a destepta pro sotul s:ru. Tot din a..ast,r pricini se iasÄ ea ori si de cina sä fie inv:itati a ciuta. .uqetind cti cu ctt va Sti nlai biDe, ]nai muttc ti mai frumoase ,.r. I I ll ir .l il v ' , i . . , , 1 ,. , ll f,.,. . :r r I I .du.' .lini,.rl.lti lrrn,. inir , ä,t:r. Mai depärt. so zice, ci tol din a..as.Li pri.in:i. tsi iä.c ' u r br r . . r r . i . , 1 . l , r i r r r i. . : n i' , , liitl r 'rapo . r . r J r t . , r, r ' i L rnai lesn. !i-r i :rud:L striiätul sliu ..,t i.rlr)i,j si sri si! .L,s ''i,r^. o-,"""-,,,");"Xk ll.,f lLlT; (Sifct-Sr.cIJa). elau albe $i locuiau in grädini in virlurile plopilor sau in niborii din pidudle parfumate. irrsai intr o dinlincali de ianuarie, o mierlä i;i piräsi :L . .ir , | ,. n.i plimb. p.in ,mt,r,;urini. -- Miimico ii ziser:l puisorii - nu vezi car e frig $i nu ti-c teamä cä rricciti ? - Frig ? - f:"tcu micrla cu un acr de disPret. Dar cc pr.stii mai spun.ti ? Nu vcdeti ci ianuarie tragc si moari ri odüt':r cu cl sc va ducc ii lrigul ? ininrsc asadar adpilc i alb€ si zburä, indreptindu sc srrf. rirl dc la rnoarä. Dxr a aurit o rloi Ianuarie cafc tocmai ätunci iedea la Donrti casci saie, infäiurat intr un sal da linä Si cu o scuiio n1 cap Mot Ianuarie tuica, insfi ru murise ln.:a' Dar cind äuzi clr spunc micrla dcspre dinsul, s. I'icu foc l.r o rizbunitre qroiLzo..n,inic si inccplr sa se eindcascr'L nici. Intr:r in c.rs:r.stins. tocul carc urdca li, ctt citir putcro ii mai ralmisclc, sc porni si süfic ca si inghcle cirrlpi ilii ti 5a'incc:ri)a sri ninqai din nou. Sirrrnana rri.rlir. zbrrrars:i sc :rdripostfascii pc colul de la casa primnrului. lnsi-rscrvitoarea pusosc la friqare ni$tc crrne de porc ii tot lumul nlcr{ca la micrli. Micrla sc afunr:r a;a de tare, c:'r sc falcu neaqr:t cn un corb. Dupii ttci zita lanuari. i9i dete sufletul, iar mierla se intoorse la pui:orii din clrib Sfinte Dumnczcule ! ce u.itä li se päru puifor-ilor ! Ba nici n-au vrut s-o r.conoatcii de mämir ii au alungÄt-o de ia cuib. D : r r l u i D u r ü n t z c ui s c f : i . ] r d i l i d c n c n o r o c i t ad e micrlit si fico a:a c:r t.atc lnierl.lc sar {ic nci.e pontru , FLORIC D, IONESCU, I'eapxle ti pore$ti c{ piLsdrl, llori $i dninale, 6 IANI-I-{R! ji SjI MlERLItl,L Pcvc!1!a cc rnr(,azii este povostla cclof tf{ri rii| ur.nrlt ;.iLextc lunii iaDuärir.. Ci.ri a fost .r frrntr], .ind toätc micrietc cr:1u ntl),r,iar. nu ncsrc, a;a cum sini astäzj. Ef. rr.cfr.ä cinJ l,,ii pirs t(air irlprfun:i cn vi1.ii, oilc cu lrrpii, i:rf :tonrffii bciru iaptc din lariuric cu pisicil. In lr.nrfrL accca, niicri.,lc, I70 INUNA MARE] A fost odatä un impärat. Si irnpäratul :lcela avca o Iii(ii a,sa.le trumoas:i,ci i s-a iius västeapesie nouü Täri ;i noui miri- $i dupä ce a crcscut fiica ac€astaFi i-a 171 sosrr lrmpul (ä *e cle\pdrlcasc.lde pärinli. Inrp!rd1ul a märitat-o, qi la nuntä a poltit o mullime de oaspeti din toate pärtile. $i acuma, dupri ce s-au adlrnat toti oaspatii la un ioc. alese socrul cet mare, adicä tatäl miresei, dintre oaspcli,, de nun marc! pre Lrn imp:lrat a unei imp,ir:rlii, iärll dc nunä mare, pre o impiräteas:r a ältei impärätii si se porrträ apoi cu totii la cununie. Iarä dupii ce cei tjneri s-au cununat li dupä ce s-nu intors dc la bisericir, toti oaspetii se ä$ezar:r ia masi si inGrpu.:L a sc veseli Si a tuqui, spunind nnul una, altul alta, dupä cum e dätinä 1a nunti. Iatä insä c:'r tocmai cind tofi mcscnii e.au in cLrlmca vcselici, cind fieca.e oaspc €ra mai binc dispus. nunul c.] mare, fie din uri, fie din pizmri cä n a Iost ;mpiral teasa sa aleasä ca nunii. s:ru din cc p.icini va fi fos1.,nu . i i u . d . \ 1 r l r . , a I n - . p u r n i u . rf r ^ \ ' - p r ( i n r p r , r u ' , . , . 1 rrare, infruntind-o inaintea oaspetilor cu nifte cuvinte Nüna cea marc, imp,irartcas:t foarte Jru moasä Fi iDteleaptä ti cäre sc num€a Priviehitoarc, nu zise nemicä lä äccasta, mäcär cä avca toatä dreptatea sä Nunul cel nrare ins:i, nu se multirmi numai cu atita, .ri ol mai dupil vro citeva n]inutc, inepu iaräli mai din gros a o infrunta si a o batjocuri inliniea oaspetilor. Privighitoarea Si de asti datit nu i räspunse ncmicii ci, plecind capul in jos, täcu cu piticul. [?] Nunul cei marc, väzind ci nüna cca mare nu r raspundc nemicä la infruntrrilo rale de ni nainte si voind ci - o ba{.io.urca'.i ri ,mai 'l)r.. /r .. .n urm.r i., .J j,r ii furat o pina de pe masi si ar fi ascuns-o. Privighitoarea, auzind culintale aceltcl. sc supirä asÄ de tare, incit a inceput a se ru{la iü qindul säu lui Durn, . ,u .!1 \ir. n / r , r . i a / i , . , ; d i , | , | ! . , a 1 , .L, , vati, s-o lese asa cum etstc,iari de nu va aflä o cu nemicä vinofatii, s-o prefacir intr-o p:rs€r(r,ca si poafi zbura in cotro vor duce o ochii, ca sii nu mai fie dc brtjocura si dc risul lumiiDumnczeu,care stia prea biüo cil e n!,vinovatä,ii as culti rueämintca $i o p.c{äcu intr4 parsäruici micaiPrivighitoarea, cum a Jost prefircutar in pasara, indntä s-ä,jculät de lingä mireas::,undc sczusepinä atüncca, Si 772 a inceput a zbura pintre oaspeti. qi a$a zburind ea incolo 9i incoace. wo citeva minute, voind sä iasä afsrä, di ,ile pinea ceä Jurätä cä e ascunsä dupä spatele nunului cclui mare. 6i cum dcte ea de pine, se süi pe umäiul cel .drept al nunului si incepu a vorbi in iimba päsereäscä - Accsta, accsta a Jurat, a lurat pinea, pinea, cätati, cätati iute, iute, prindeli, prindcti, täihariul, tälhariul, iutc, iute 1... Oaspetii, cari rämaser:r inlemnlti, cind väzur;r cä nuia cea marc s-a prefäcut deodatä in pasera si a zburat de d pä nasä, auzind-o acuma vorbind ti spunind caro c llhäriul. ".-a furil pin.d. . \-ul1-r dpsrdbide li mati 'i inccpuri a c^r^.,a pr^ nunul ..1 frir.. \i 'pr^.(rndu_l aflari carpinea e ascunsä la spatele lui. Socrul cel mare, adici tatäl miresei, cum väzu accasta. se licu foc;i p:rrarde minie pre nun, una pentru cä a in{runtät pre n na cea marc, färä ca aceasta sä fi fost cit c negru sub unghie vinovatä, iarä al doilea, pentm cr-r prin aceasta i-a necinstit masa ti casa, qi a potuncit s:Fl r j , d i . n d n q r a b ;d i n , i p L l c i n c l " i . i \ i I p u p I n f u r c i . 6i cum a poruncit. arsas a ti intimplat. Nunul cel mare, m;icar cä era impirat, flr luat pe sur de dupä masä, sco'.salärä Si spinzurat ln lata tutu.or oaspetilor, precum ti a altor oameni, care se adunase sä vad:r cum se fac nuntile imp:iräte$ti. Nuna coa mara insä, nu sc prefäcu iarä$i cum ä fost mai nainte, ci ea a rämas si-n ziua de asLizi tot pascrc: purtind nurnai numclc dc ptivighitoarc. carc I a avut de la inceput. S i l o l d . r ' u n , i I n . . . . p r i v r; h i , ^ . ' - . , m j ^ r ' ' d o acuma pasere, iube:te a tr:ri mai mult retrasä de lümea cca zqornotoasäEi dc {urclo celc rele Si nespälate. lns:r cu toate acestea. ea nici pini in ziua de astäzi nu poate uita pre nunul cel riufLcios si pizmätaret, care a batjocutit-o s,i de aceer pinä si-n ziua de astäzi strigä, cind cintri, sä-l prindä Fi sÄ-l pedepseascäpre tilhariul car€ a lLrat plnra "i din pri.inr c.,f,ria d lrobuil sri se prefacä jn paS. FL. MARIAN, Otnitologia poporand rotuAnä, I, (Siret-Suceava). PRIVIGIIETOAREA A fost odatä ca ni.iodati, c:i dc n ar ii nu s ar povl'sti. A fost intr-o tari do miaziizi, un impärat Si o impiriteasir, cc av€räuo fatä Irumoasä nevoie marc. Despr€rl.umusetea ei sc dus.sc vcst.ra peste rnald $i t:rri. TocDai in timpul acelä. un imp:rrat avca nunti-r nare cu feciorul säu. Chemasc la nuntir printi si printose, irn lirali .i ir.l är"1.\-. ,lill ipu\. dt | "...-il. mir/,/i si miazänoapte. Vcnise la nuntä si imp:iratut cu fata cea frumoasil. $i s-au apucat ei sä potrcacil, sä cinte si sar j'a,. d" n,r '. m.i pom'nicpü.a -\.. |'rJ .,colo ti S r r 1 , 'P , l r i . r } r b : c o t . . n r n , . , I n l . - u n l r . r . - I . r . . . Toati lünoa era vosclli, numai mir€asa nu cra \'.cclä, ba chiar tare trisiä cra. gi era ea tristri, fi;ndcä brletrse dc scamä cit ii d{r mindrä si dc frumoasti {ata impiratului de miazäzi, iar ca nici pe colea ilu se puta as. nlänä cu accasta. Dc necaz, a inceput sir iacä glume pc seama fete,i ce:ir lrumoasä ii si ridä de ea. Fata a pla.at capul in jos fi nu i-a rispuns nimic ta toatc accstca. V:!. zind rnir'r.r .ei r.i. .ä n o r^1r. sup.rJ "u nin i. r stri{_at in gurA mare. cä Jata pe care o taudä iumea por tru frumus.lea ci, e o hoata!; chiar ea a vazut cum a as. u n \ . u r i r u l . r i f u r ' r t i r a d ^ r r ^ i n 1d ö I I F r c i Toti cei de Jati. la aüzul acestor vorbe. s-au oprit din potrccc're .si au inccput sä rid:'r de {atä. Ea särrnana. intr-atit s-a ruFinat de accst vorbe rcl€, cä ar Ii vrut mai bine sä moarä, decit sri mai süfere atita batjocur:r. ln gindul ci. s a ruqat lui Durnnezct s o scape dc räutntea oamonilor si Dumnezeu i a ascultat rugäciunea. cä dcodati a preJÄcut-o intr-o pas:irc. Pasärea a incaput sä zboarc prjn casä $i tot zburind ea aia. a v:rzut cutitut si fU.culita ascunse ln spatelc mirosei. Atunci s-a a;ezat pe umärul ginerului fi a inccput sä striqe ciitre mireasii: - Aceasta, aceasta a lurat lucrurilc. ciutati, cäutati iuta, iute, p ndcti, priüdeti tilharul, tilhärul, iute, iute ! - Si s a fäcut nevizuta-rpe fereasträ. N u n l d s - a s t r i , , r l M i r . d c a . . c r q I r j m a s nemärttati. frrä dc jnrp,rdt, prcf.crnJu .o inceput sil zboarc in noapte, prin cring si tuf4, dcparto de lumc 5i s:Fsi cintc durerea ei 9i a pirintilor, c:tre au rirnrits .iinr:uri. Lumea i a pus num€ie privighetoäre, fiindcä pri vcehiaz:"l noaptea, a,Cicä mr incet.üz:t s:r cint{] nici in noplilc sonine ii linittite ate verii. " 'o'1if"3i,#dl#l"Y CUMSAFÄCUTPUPAZA Cici a {ort oduli o {a*i frunloasä, curn pcrechc nu i puteai girsi. Cum o chemä. nimenea nu stie, cJtci e mrrlt de atunci- Atita sc ttic numlli, cä era frumoißi ca llr' mina soaralui 9i cä era unicä t paidnti Acestia o iubc:ru a;a dc mult, .'i niciodatä nu i ie;eau din voic. Noaptea, dupi co adormea, 1at:tLSi mama, ccasuri intr.qi vegheaü la inpitiiul ei li v:rrsau o lacrimÄ de bucoric. carlc ä här:17it llumnezeu aia mindrete de fatä. Dimineata, cum sc scula. bä1rtna mamä ii punea in qurä trci uräunlo de sara li apoi o spala cu apä, in care stinsese trei cirbuni aprinsi, ca sä nu se deoache odonrl ei Inr fata cre$tea mcreu- $i era voinicä, runrenä la obr.ili, zveltä, cu ochii negri Si adinci ca adincul märii, cu pärul lung, moale, galb€ri Si mal strälucitor decit aurul ccl .urat- Cind iesea din casä, soarcle dc r-utine 5i de minic sc rotea la fatä, iar luna se äscundea dupä nouri Tontc celelatte fete din sat nu mai puteau de necaz, pentru c|-rtoti lläcäii numai la ca se uitau, numai calea ei ii alineau, numai pcntru dinsa sc präpädeau. Si sc silcau ii ele ca sä se facä frumoase ;i se spälaü 9i se Eitoau toati ziua, dar nici pe deparl€ nu o püteau ajunge p. dinsa. si se drrsosein toate pärlile vestea despre truriusetea ci ;i din toate colturih pämintulüi vcncau Feti-Frumosi, mindri Ei bogati, ca sä-i ceari minaDecit, pärintii mr se indurau sä o cäsartoreascä$i sä se despartä de dinsa. - Atita avem Fi noi pe lume - ziceau din$il - ea e llrmina ochilor, ea este sprijinul bätlinetelof, ea e bucuda $i fexicirea noasträ. Fär:i de dinsa va fi vai;i amar d c n o i . L o l u ln i s e v a p r r e ä p u s t i A . ä . . r , ä m a i l r e a i J putinÄ vremc. ci tol ea esle pr.a t rarä ,.i fraCpdr Dar vorba ceea: cind iti vjne norocul, sä nu-l alungi, carcipc urmä nü ftii ce li se intimplä. Asa si cu pädntii felei celei Irumoase. Intr-o bunä diminea{ä, mama ei cilzu bolnavä greu- Luni intreqi eä zarcuculcatä. Si adr.l-. seri doftori vestiti Si chema:nl baba care s.,iü de toate, de ' ri nimFni nu lrurFasJ-i r"s.as..r l.äcul. Pe zi ce m.r_oir. bolnavei ii era mai r:ru $i slarbeade se präpädea in toatÄ fiinla. Plingea bärbatul ]a cäp:itiiul ei Si fata se nigä r:it e ziulica de mare, ia icoana Maicei-Domnului, cä sä sc lacä mama s:inätoasiji dccit Dunnezeu hotärise intr altfel si holirir:ile lui. bictul on1 nu lc poate schimba nici clt lacrimi, nici cu rugäciuni. lntr-o noaptc, dupir miczul ei, ciDd cocofii cintä si du h rile rclc pier de pe pr'rmint. bolnava chemä Ia sine pe Irta oi lubiti Si pe bärbatul clr care träise viata ata de lcrj.iiä, ii imbritisä si i s:irutat pcntru ceir din urmä oar:r si niroi iti detc sufletul linistiur Si iu slrrisul pe buze. Trerlr dc alünci vremc muitii, in care tatäl letei se plingea Si se väita mer€u, ci c grea viata singurä, färä fe, meie, cä el nü vr€a sä priipädeas.ä äsa frumusete de {ätä, inqrijind d. toate ale casei si cat mäi la urmä tot .o si se rninte ea iür-o zi Si apoi cum o si träiascä el singur. $i ala, ba c:r i ut1a, ba cä i alta, mosneagul intr-ö zi sc cäsätoreshrde a doua oarri si ia de sotic o Jemeie tinitr:r ii frumorsar. dar cu sullet de cinc ii cL1inimä de pia tri. Äceasti f.neie cra mai roa dacit o babä vräjitoare, iar cind se iniuria, sc faccir vinilai ta fatä ti ochii i se invirtcau in cap, d.' gindeai ri i insitä din iad, nu att^poi inc:t o pacostc. Adus€.sccu dinsa o iatä, pe care . i!u!se dp lJ b.lrbi'ut d.nrri Si p" crt de trumoäsa era t . . i r 1 " 1 1, 1 , i . p n a r : t r ' , r , - i F r i r , n i l r , i s c l , i t o i r d i . .,Matna-P.ldurilor(., ii Ticeäu toato f.rtcie din sat si zäu. pjduritor*. ru p-d r i .)L,iir r,o i d.,:r ( - , . . , i 1 . j r r ] 1 . i . . . I ' j ,.!hmjl ri, .t. , Ll^ .rcu ;nrinl,.. pentru biätir fal.i {runonsai I ln 1oc dc miüglierile dutci alc narnei, afu pliü€a oc:i!.ii in ioc dc c vinte buna, pat rr i h . . : I n . , d a , . i \ r r , f . . i n 1 ., \ | a m a r r . i , F a intiln.a ochji dc serpoaicira niarcat sÄi. Tatäl o iuboa ',ot ca in tr€cut si v;rrsa siroaie de la' r l n : . n d I v . d ' I o d o r u lp l r n s ' n c i o l , r , d .D e c i rd i n s u t 170 avea mare släbiciune pentru nevastä-sa ced nouä Apoi ii era fricar de dinsa, a:a cä niciodatä nu-i ieqea din voie si cind ea se rarstea,el, cu capul plecat, sta intr-un cou . , n r ^ i n . u \ i n r n u i u r F a i d i n c r r " nt u i . iär l(rmeia coa rea hotärise pieirca f€tei- Nu mäi putc'a de nocaz v:izind-o ci e aia {rumoasä, c:i e ala hrrnic:r, a5a da läudatar ;i ccruti dc toti. pe cind la laia ci nü ac - Stai, cä i viu eu de hac - zise dinsä. Si nu o lisä sal se spcllr, nici si se picptenc 5i sä se r r a o p r i ' , d 'i ' l rr.to I r sc," l, rrr l" ;i ,l' lrurn r'' d 1". .\pnr ni i I n . i n . r " r . . , r r i n . b r . . . J r , a ä " b i n p - a de mincqre nu-i dädeä destulti.si nici nu o l:tsa sii doär nri'r ca lumcr, ci cu noaptea in cap. iDc:i nc'rnrtali coco:it' ai grca sll oDoll o !.ula $i o trirn€te:r clupi nluilra c.a toare. Bä sä care povcri de icnlnc din p:idurc, ba si spele r"ufole lr' sirl:r, ba sii faci as1a, ba sä iacä altä. tot ii r:rsca clinsa fcl dc fcl de muncri, carc de care mai gr-ole ii f"t a" f"i clc pricini. ca sal o ocr'rrascä;i '(;r o batri Asculta in toata s:rrmana dc fati li totuii, cind sc in torcea scara acas:t. obositä li präp:lditä de atita muncti Si a1eryätürä, mama cea viircq:r tot nemullunliti era !i clin lencri ti dobitoaci nu o ma1 scotea lii inir o zi. cc s:] i abatä temeii cclc r.rlc : Uite r zise -- sacul ista de linä. Vc2i cri lina dinl?Lniru e neagrä, decit tu sä te duci la girlä Si pinä di searä si mi-o faci albi ca ziipada. De unde nu, si't itii cir c vai de piclea ta. Sacul cr-a grcu de tot. Dccit fata iSi ti'rcu curaj. se opinti cit putut 9i incovoiati pinr'i la pirmint, plinä dri nädusali, s.r duse cu el la girli. Cum ajunse, se porni pe lir I rr" , r'J n' rrrä ca r-n -, .i i|| "pu . \F ' " r c:rrbunelc. cal doar s o I.fr: alb:i. l:i sumese ea minicilc pinä la coate, iii prinsc ;i poala in bfiu 5i ccäsuri lntreEi tot freca '.i tot spala ,<i toi cüräta i clccit lina cea nearrä nici qincl n avea sii sc faci aibar' $i ctin nou punc-tc ta munc:L Si clin nou fref(i-r ii infirteste,si sucelto, dar lina ncaqri tot n.arr'! riiminca. Soarele, cara o privise toau' zirla, sc pregatteasa äpr1si se ducä sä Iumineze alte ni dupä \'irlu1 muntilor;i iumi, cincl lata väzu ci nlr Iäc se nici o ispfavä; nici un fir de linä nu se iäcuse alb. Atunci, deznädäjduitä, ctr 't77 ' ' . i i r o : i i . i p l i n i d ^ . ü c r i m i .r n . l t r s p r e . " r b r J l . , l es J t n : l. lbn i r^fund. i In-opu r., coäqFä.a : -' Pu, pu, pu ! Prea bunule l)umnezeu I Ai milä $i tl..i mine nenorocita Si scapä-mä de atitca suterinle. Pre{ii-mar inrr-o pasirrc, ca sri fug departer de casa asta, ca si_rscrp dc Jemeia accasta, cä si nu i aud glasul fi sl nu i väd ochii. I:rr drcptul DunrnazcLrs-a indurat si i-a indeptinit ru{;]mnnoa Si lui i se lnduiosase inima de atitea necazuri .e tr,,ra biara fatil. De accca a prefarcut,o intr o paser.e, c , djn I 1," I'ri . i . : i t r : n . ,I 1 S n - p , . r f l r ., . i p t i n . p r . r . ' l r o l i u t r n r r , r . r n t . n d. . . o u .p L r .p u , p u . o u . p u - . fi 1 r , 1. ' . r r ' r r r - r . . 4 r r , ' n i ir i i . r r r j r ro r r r m r r , j L r p ä t u . N. BAAZARIA ,,Sezätoarea , 190.r (Bitolia). (PUPAZA i$l I,CC}] CUIBUL iN NECURÄTENII) Dup, ^. ä fä(ur Durrn"z,u ta inceprt todt. p3serilp, \rilic sc aflä in lume $i le a impodobit cu pene sprc acor-,i".a .i :nfrumu"-trr": .rupului si .u aripi ca j; poata a mai d1t In urmi ti"c,reia dinrrp dinsFle .i cite o hranÄ anumitä, din cäre sä se satu.e Si sä vie1ui:L!c::. Viird rindul la pupäzä, acessta a cäpätat pinc de pä, pu:o'. lnsti puptiza nu s a indestutat cu aceasta, ci a corut altii h.anä. Dumnezeu i-a dat apoi pine de secarä. Dar nefiindu i de-äjuns nici aceastä hranä, Dumnezeu .ca urLrl ce elte foarte indurat $i bun, i-a ascultat cererca si ia dat a treia oar:l sä s€ hräneasc:i cu pine de griu. P!p:iza. dupä ce-a mincat bine si s a sÄturat cum se {'adc, nu s-a nrüllimit nici cu äccastä hranä, ci a c€rut d' h Dunn- , u ci.tdeip .,ttr.i näi buni. ULrmnezeuso lllpärä amar si o blästämä zicind: - Dacä tu nu tc-ai mLrltämit cu hrana cea mai bunä de pe lume, care ti am dat-o eu, sä te hräncgti de azi inainic atit tu, cit ;i urmaSii täi, cu necurätenii I 1178 Blatstinul s a lmplinit. Mai dcparte spunc legcnda, cä dinlru irceput pupriz.i ifi fäcca cuibul saiu,din ccle mai Irumoase si mirosiioare flori. inlri liind nemultlmitä cu acestea !i cerind .lc ]a Dumn.zcu altele mai lrumoase fi mäi mirositoärc, iJum nezeu a nedcpsit o in acclali' od, cd fi pentru mincarc. "'"'",,"'.,"f;"xi;Y'j)'i (Cindreni-Suc.iva) IPUPAZA ESTE NUX{ITA DE ARMENI CUC] Fuqind o.1a1äslribunul armcnilor, dc r;rul si frica unor dn:mani ce-l unn:rrcau. printf-o pidüre, cälare pc-url cal foart.r slirb, iatÄ ci po cind inainta el pe-un plai fairrt." clodos li anevoios dc cälätorit;i pc cind asculta mai cu' drag cu.ul, careli,' cinta intr-un desi$ frunzos, de sa ri suna p:idurea, numai cc. se pomincste. c;i hArmasrriul tui ccl voiDic. se trinteste deodati cu dinsul in mijlocrrl dru mului, ünde cra cea Inai mare si mai hleioasir tinir. Ce era sä Jacä acuma bietul armän ?... cum s:i flt{:l el mai daparte, cä sä nu-I äjungä dutmanii ?... Pe ios r, I puie1. "äci .älaa era {oarlp rea. .i.rpoi. mei rv,,r .i cite una alta cr dinsul, ca omui drumei... D€ci nu i ri mase alla decit ca s'i s€ fac:l luntre si pullte, doarri si poate rädica harmasariul in picioare. Dar in ciuda si sprl]" näcazul lui cel mai mare, toati silinta si ostinenlil lui ii rämase iD zädar !... Cercä cl. nu i vorbä, toate mil loacele cite i-au fost cu pütinti, doar.i, doärä i sc ri:dici harmasa ul din glod, dar, pare cä lrra lucru pocit, cu cit se opintea l]1ai tare ca si-l rirdicc, calul cu atita se cünfunda mai adinc..- Väzind cä cu cit rädicätura n o scoatp la capit, o luä la am.lgeli; scoasä adicä dintr o dcsaq:l nigte pästramä, iarä dintr-alta r'Io citeva boturi de hol tine, Si dindu-se mai de-o pade spre uscat, Ie arÄtÄ crlu iui 9i-l stdgä pe nurno, ca sä vie la dinsele. Dar dc unde !-.- Calul, cäruia-i curgea €räsimeä pe nas, de-ncilat fi zdravän ce era, cind väzu pästrama $i hottinele, in loc sä saiä In sus Si sä alergc tot intr-o fugä la din- 179 sclc. däbäläzä urechile, plecä capul la pämint Ei rämase noclintii iocului. Bietül arman nu itia acuma singur ce sä mai fäcä ?... cc sÄ nceapä?... Sufl^l d. om nu .c afli prin dpcopiere.cäre s; i .aril intru ajutori la dricul nevoii. Numai singur cucul cinta d1r sc sfärma, färi insä sä-i poatä ceva ajuta. Ba din pro, tivi, cu cit cinta cucul mai tare li n1ai frumos, cLr atita parc cä calul säu se cufunda mai tare in gtod... Si pe cind acuma credea aüiranul no.rtru, ca sä li tesc bijogul 1a Mama-I"Iuciulüi si, cum va putea, cum nu va putea, si se porneascä mai departc, c;lci n-aveä cind Dllrrde mLrlt tinrp. iatä cä vine o pasere, pestritä, cu creasti in virlul capului, care, spre marea lui bucurie, ii scäpai odorul dc perire ; vine adicä a:a din iüXimplare o pupäzä si punindu se pe-o rämurea de copaci, nu departe dc unda era calul cufundat in glod, incepe cu glasul ci cel rästit ti r i { . , . r t . a c i n t ä i n f F l i u l . i ; , . h u pI \ u o ' h u p | : . . u p u pup !... hup ! hup ! hup l(t... Calul, cit d€ slab, de amärit ti de ostenit era, cum auzi pupäza pupüind, a9a de tare se sp.iria de dinsa. cä d.^drld s ri.i friol d-optjn picio,rF.i in.i din Ctod. ArmÄnul, cind väzu aceasta,bucuria lui nu era proasti... strlnse iari pästrama si ho$tinele la un ioc, le puse in.desagi, desagii ii puse pe cai si suindu-se apoi si el cälare, se porni mai depa.to. Iarä drept recunoitintä si mulEtmitä cä paserca aceasta l-a scos din cea mai mare nevoia si pre cälui s:iu de la perire, se apucä 9i botezä pre pupäzä mai cilibiu, numind,o cucul säü cel adevärat. De-aceea Si de atunci apoi, se numeste pupäza de c:ltr:r armeni cuc, pentru cä prin dinsa a scäpat rästrämosul lor de la devoie. Cäci pe cind cuclrl cel adevärat a zis caiului säü sä sc culce. cintind ,,cucu I cucu !,1, calul säu s-a culcat qi nici c-a voit sä se scoale, pe-atunci pupäza a striqat "hop ! hop ! hop !( Fi calul indatä a fäcut hop ! qi s-a sculat. S. FL. MARIAN. Otnitologia popordnd tomana!, Il (Päträuli-Sureava) 180 LEGENDA RINDUNICII lntr-o tarä depäratä,demult, demult, träia o zinä tinärä frumoasä. Ea avca o singurä fetitä, pe care o chcma Ei Rindunica.9i fetita era bunä, frumoasäSi cunintcNu deparxed€ castelul zinei, tr,riä Man1ä-Piid-']rii,o brLd -olloäca )i ur,la foc. Odafr. baL" Tiri pa t.lil 1 .U . alerga dupä fluturi, pdntre ni;tc flori albe ca zäpadä. $i iDdatä, cum avea inima veninoasä, puse gind raru asupra ei. A doua zi, pe cinal Rindunica se juca voioasä cu flutufasii, Baba-Cloanla se rcpezi asupra ei, o luä ii o duse departe, departe. Acolo, o preläcu intr-o fetiti nricä cit un degetar $i-i dete drumul in gr:rdinä. Biata Rindunic:{ piingea zi Si noapte dupä mämica ei, dar nimcni n-o Un vintulet u$or, zefirui, trecu pe acolo ii i sc f,rcu nlilä de plinsul fetitei. O luä pe adpile iui, ca s-o ducir acasä La mämica ei. Merse zeIirul, merse mult, zburar zile si nopti, dar acasä la Rindunica nu putu s-ajungä. De obosealä, fu ncvoit s.i läse fetita intr-o grädinä. Dar mi nune ! Fetita se schimbä acum intr-o floricicä albä si r. unjoJra. Era inqä 1oi 'iihnit; .i plingea mFrou. Dumnezeu din ce.r, care vede $i äude toate, tüzi ti plinsul fetitei Si tdmise un inger s-o inhabc ce vlea. - De ce plingi, RiDdunico ? - Cum sä nu pling ? I Eram o feti!ä ca toate celeläIte Si r'äulatea unci baba urite m-a fäcut ata de micä, incit mä pot ascu[de subt un mänunchi da frunze, ;i m-.r dus depaita de mämica mca. - $i acum ca dorintä ai, fetito ? - AQ vreä sä fiu o päsirjcir i nunrai a$a Mama P:1durii nu m-ar mai ajungc si at zbura la mamä. Facä se pc voia ta I - zise ingcrul. Atunci, din floricicä albä Ei rotundä, ieli o päs:iric.] zburä repede ca o sägeatä. ti C l r i a r s i p i n i a z i . | | n d u n i c J( s r o - . r m ä i i q o , . r D . s d ücä. Ea zboarä färä odihnä. Dc cum so apropie iarna, äcctrstäpäsäricä plcäcä spre täri dcpärtale, peste muDti $i pcstc miri, iar pe cimpuri sc mai qäsesc niFtc {loricele albe ii fragcde, numite,,rochita-rinduntciirr. I. I. MIREA, Lesende, 181 RiNDUNICA A foit octati o fät! frumoasä qi tale !r.cL]i(:ir, cunr l r r . . V ^ n i n d iu v r " . , . r ' P r . riai ri r. "r" r'rdi J. L '-L '. t, un f "i"r di ..rv(,x d(,i lrati insLrraii si lcdciru cu totii intr-o .|si, liecrnr jn odäita tui. T.t in cininul ac.'lx i'i ar.:ru ii p:r lintii lor locllinia Nürorilc l.r c!.lc doü:r, carc tincau pc fralii cci mari, erau l!,ncso, s. s.Lrlau tirziu dc tot si nu lufrfllr Dimi.a tcatri, p.st., zi i c€a nric:i ins:r. sc dcstcptr cu rloaptea n .ap, apfjnd.a larnpa ii, luiü.] cusitura iü miri, ori in trind irl rrizboi, inccp|n sir cint.. Cind sc crriDr cl,-rZiui, sc apuca dc direticai. aducca apii. läc€n fo.rrl si punca d. nincar.. Casa ci orft casir curati"L,bärbatLrl intotdelunr primonit si rnasa masii, cu rost ti mai dc vrfme püsr-i J. cit l: (Lmr..lcle ri. ln toätc le-ntrccea, dc nu puteau sä stea in rind cLr ca, din .are pdcinä ii ?iceau in ris Rindunica, adicarsinquri. unic:i-n rind cu ea. Nr mai puteau de rlccaz cincl lc c€rtau b:Irbatii od .ioa.r'a, dindu-lc de exemplu pe ncvasta fratclui cel mic. Dacä au väzüt clc una ca asta, au inceput sä i-o c.ac.i. Aü nlcrs intr-o zi citesi trel€ la girlä, sä,sc scalde li r. ,,r 1 .1 n .r r. in'i ,o"i. ,.1. d u i-äu zi : - I1 stai cumniticir si-ti täiem nilel dir pär $i sä ne ,fun. r -Lr, .,.. ii. l.ir .i n^r p. urtrl. rr v..d$i au prins-o si unn o tin.i dc picioarc. iar alta a in .epu s ^ nr' p . | .rL .r 'u.rt. il" din . l irur". \r:rd s o omoar€ qi sä zi.:r apoi ci s-a inccal Maica Domnului, vr'rzind to:rto accltca rri nevrind s-o l:Lsc cle batjocura lor, a preficut o intr o pas:ire, care a zburat pc luciut ap.i .si s-ä ridicat apoi in inaltuL ceruhri. Cum üna din cuffnatc o tin€a dc picioare, cind .si a lrat vini sii zboara. a apuclt o dc coadi :1 a rima! c'u sPusi prerniilocul ci in mini- Intofcindu-se acasi! l iatcin.lu se cir piing, cä cumnrta 1or s-a inecat. Iir pasirea, zburind. s-a dus multä \'reme unde au dus o ochii, tracind nlerelr münli Si ape, nemai.ätind in182 därät. Era albä la lulgi, aqa cum ii era cänasa dc pe ca c r n d s l a p e m ä r p i n e ag i r l e i i a r ä m ä s i n ' i u . p , t l I a s j " l a ! i r , d i n p r i c j n a p i c ä l u r i l o rd e ! i n g . . . I n . ^ p u 5 , r i sä tisneascä, cind au intepat-o cunnatele ei $i cu condi ca o furcä scobitä la mijloc, din pricina penelor smulseSi astfel s-a deprins sä zboare 1in pe luciul apoi, s:r se ridice deodatä in r'äzduh fi sä sc duc:i in largul lui ca o sägeatä. Ajungind si ierntnd ea intr-o tarii dcpiutati, pc ln mijlocui pdmäv€rii, cind lncoltett. iarba, a prins,o do.' rul de mel€agurile unde a träit si. lLLind o indärit, a vonit la locul ei de odinioarä, Jäcindu !i cuib sub stra, tina inaltä, si vadä ce Fi cüm niai e pe acolo. Se scuia ca de obicei cu noaptea-n cap si ciripea ca Ei nrai nirint., dcsteptind pc toti ai casei. Cumnatele, cum au 1'äzut-o, aü sicclil o si si-r1u zis: ..si qtii c:i ästa e Rlndunica, cumnat:r noastriik.'flrrbau de necaz Si i-au pus qind räu, blestemind-o intr-una. Bärb:rtul ci a binuit cä acesta o fi suflctul nevestai I . i d r a , i r i r c , o l . ! | i b u ' . d i n d 1 ,- u n " cumva sä-l stdcc cincva. Una din clrmnat| insi:r, inlr-c zi, cind erä singurä acasä, a luat o präjin:: si I-a stricat, spi.gindu-i ou;oarolc. I s-a uscat insä pe loc mina drcap Li din cot Si. tcFtinC ici-colo intimplarea, au afLat-o to!i. lit,rdlllrica si a J:icu; etunci ?lt cuib in podul cäsei si. cirin{ririp. toatä vericic,r d:r tirüoale-n iurul oi. lntr o zi. .umnatl ceälalti:, suindü se n Dod, a pdns findunica, cu p.ri, ii a aruncät-o pe coiul vetrci. tocrnai cr^ndieset fu r n r l n . : r ^ r * . . 1 . ( L . d , . rc . a r , . t j . ^ d i ^ " , - r if Id. i. A . u l | r r , r ' n - , L l i n" , 1 1r. ' - d L 'j . 1 : 1 : r 1 u r . d ; r aiite apä strinsä-n zborul sältäret pe luciul riurilor, si. curri: picuri nmlti co-au stins pe loc focul. gi n,a fort .u njmic vätämafä i s-a inner$it doal Si ca li pui.sofii dc funingina ii a|a a rämas la cuioare, Si-a adunat apoi din nolr puisorii si-a ficut.ruib i!1 tr un colt al odäii bärbäiului ei, sä fie tot mai aproapc d, ce i era drag. Din clipa aceea, cumnata c.a du:m:iüoasi a rämas insä {]ingavä. De-atlrnci s-a inräcLä.inat crcdinla in oameni, cä i se suceste Inina din cot Si sc usucä, cui 183 stricä un cuib de rindunicä, jar cine incearc.'rs-o or'noare. ori sä i omoarc puii, isi pierde grniul. ILORICA D, IONFSCU, LegenLe ii pa'e$ti cu pdsd.ti,ltori $ animole. POVESTEA TTINDUNICEi Odatä, e mult de atunci, pg cind crau rnulte poveiti, in lumc iräia un impirat care avea o fatä numitä Rindunica- Rindunica rämase färä mamä incä de mititicä, iar tatäl ei era un om supär:icios 9i ticut. Biäla {atä cre;tea sin{uricä, f:irä dragoste si färä minciieri. Avea ochii mari, alba;tri ca cicoarea, pirul mai auriu ca spicul griului copt si fata mai aibä ca laptclc : iar trLrpul ei se sublidce intr-Jtil:r. "l I put^di ^uprind" .u |.in1. Cind fata se fäcu mare. tatäl ei a vrut s-o märite cll un fPci^r imprr,l.sc Rindunic:r insri nu voia cu nici un chip. Ca.sä scäpe de cid'lelile tatiilui, ea se ruq:i lui Dumnczcu s-o schimbe. intr-o pas::rc, ca sä zboare cie Ia curtea pärinteasci. Cind tocmai se impodobca cu pene dc pasirc, iatä cä inträ pe uSä $i pärintele ei; en, tist ! pe ie.easträ afarä. Atunci impäratul, ropcde o apuc:i dc coad:i, ca s o tia in Ioq i dar rindunica se arunc.i a,sade tare, cä impäratul rämdse cu penelc dc la mijlocul cozii, in minü. De aceea cicä rindunica are coada in douä parti, ca o foadeeä deschisd: ln odaiä ei nu i-a rIm.r"s decit rochia, carc, indatä se preficu intr'o floarc albä de cimp, in forma unei rochiti dc pdplrsi ii lumea zice la floarea ceea ,,rochita-rindunelei{'. C. a {äcut rindunica dacä a zburat de acasä? Cintecul bätrinesc spuna afa : Rirldunica apoi zbura, Cätrc marc se läsa I Ea cu crocul s-apucä, Ap:r in qurä o cir'a, Apoi iuie c:r zbura, La cimitir !e oprea, Si pc morii ii adäpa.. 184 De aceea, cind se vcde rindunica zbürind ca o sägeätä pe deasupra apelor $i atingind cu ciocüI luciul äpel, lu moa zice cä ia apä ca s-o ducä la morti in cimitire. Din vfcmea acoea,rindunica poirti ve$minte negrc ca o cäluilarri!i. A:3 a fost, Si nu mai cste ; $i dacä nir mai estc ln\ rrnnl.i i Po!."1 . APOSTOL D, CULEA. PoD.tti c! aütuale. lll\l )uNi..\ Er.r o fcrnclc care dup.: ca s it mirrital, n a vorbit trci .1ni,:i alta o fäcca ca sä se chinüiascäsinguril, pentru c:r lnidntc dc c:rsätorie Si-a vorbit de räu bäiatulDupä ce aü trecut trci ani dc zile impliniti, bärbatul s-3 i$urat a doua oari, crezird c:t prima tui solio mutisc Imcdiat ce noua sotle intr:r in cas:t, a inccput sä {acä intriqii si s-o chinuia{ä po pdira sotie si uncori o chinuia impreunil cu b:rrbatu-sÄu. 9i c€ nu-i ficoa ? Ii infi{r:a aSchie de lcnrn in unqhic si-i dirrlea foc. ii intcpa trupul cu acui ii-i sinrefa pinä si lirnbn. Primä sotio n ribdat cü put.rrc toate nitltätilc c.'ici dc 3 doui solii, dar in celc din urmar ru lnui putu s:i rabdc li zile cu durcrc: - Ah I Ah j Riüdunic:' nc'ä{rarsii tc fnci I Prin crirpitura u.sii iir {ugi I Du troi ani n am vorbit, pcnlrfl ur1 cuvint... Si lu cu vo,lul pc l.rL.r, Ai inceput sarvorb|rrti Si aspru si te porti ? Cind prima sotie spuncn ana ti blestema, deodaiä ccalaitä sotie s-a transformrt in rindunicl nca{rit ii zburind pfin cräpitura u:ii, hcepu sä suspino Si sä tip.'ca o pas:ire, pontlu piicallll carc ii latcuscca solie. Äf,,"*ü"11;,i; lD. h fominii din furcia euro!€.ni ?). I3l FOVESTEARINDUNICIi -1! fost od.ltii ca ni.,iodatil. dc mult, pe vrcmca povcstilor, P. .ind sc bart.au uriii-n coade ca-n säb;i. pe cin.l . r ) dp r r ' I r , , r r ' '' rr i ; r ö r n ri . { f i i - r l r p i i . ' potcovca cu nouizcci si noual o.a de licr la un piri,)r si t'rt sl,rfa pln' la ccr, ätit ii era d. u;or. P{r atun|j ri Doai.r si r:lai nirintc. a fost un mos vr'tdu!'. l.i:r d..(t.'!Dti ii ha;)i.::i. Si € stat .! .r stit \,:'r(l.r! rnoslrr, dar l:l o vreme i s l rrit sinitur si ncln' Frilii. .i hli rr ti ..'rut si-i tir.jrijrasc:i, dar .rc putea ial t: $i.a? Pina .ind intr-o ,:i mosul si a gilsit o rnuilro :i P. ' ' ,r'i 'u.e.-p . i:iri r' .n.i.J rr. .ul"i orr dc ;rtunci. linistca ti pacea fi alr luat drumul ;i s au ncio lat la altri cas,i. n eu vrut ril m.i stea la casa mo:ullri. Mujr.r.r ii iot,.i.c:i mofului sä dca fata cujva. or s,o rlu,ri din ca!i. ci d. D'.r.1.raicu binelc n-o saraibfi. gi :Ur mo:Lj'La lir.t fata ti-a dus.r in D::durl'.s-a in{uritat 'lc oa si a li!:rt o a.olc, cl du.indu sc acasiLpe alt:i partc. l'rtr lrrrse .lo acas:rdoi-trei Durnni dc c{rnusein:.in Si po ürdr nrr.j.ir. slobo:,ea .it.r o tiri .cnus., :1.r .it nprf. nir..lirqcte. A atiLrptatcit ir astcpt:rtpc trt".',Lr:ji. da.-r. i:.rl .i rrr n;ri vinc, i s a ia,r.rtlricit xi a Fl..rt Dc u!'nr.l,, . !rlrr!i, p:ri a aiur-. acas:'. l"{l]iri, f lot slt--iri iier.lr po nlos (ir s o r!ü.:i, sr) . l r f ^ . I . r i, ' r l t l d . - . . sare Cuo ür t:ri.r .u nr.;ul. I,rr ru,i.!irr (l-.irLj:irrlsirir),inlr ältr-rzi ir rLral {:rte .j s-x rlfr .1r .r ltltr tllta,tra|te in iridura. aiird jjc ,11nd,i' cum :i s. jrf,r.iti.7( Cl Jat:i, a v.n!t rin nor {1{:rs{tii i rl i'L .i) r :ri'!dü.r:i i.,ir a.as:1.ci !i|rc s o in tllrnlir,.,i f I i r' r : : il.rr.lni.Jfi n :ri vü-!il nriul fi a luat laii ..i pi:.inC norul r,.idi.a iil sus,mi; sa i ;r spns.i il l,r:rt o llf. Cn.or {lr€ clr nrtasti'r:i.:a rc!r.st.lc tir.fe, diilii fii ntr vi)r' b..t,i ii c..: SIinL,11.a.li.ri c.r bir.batu-s;u. rr,irit ?:ii.. 1,Io.ir:r zil. n a r,r:r;t4 irine 9i ea a inleics 11ou:r:rni. N'Jrul .l d,.r:r, h casch SliDhrlui Glreorrhe li a lasirt o nl c.r.tl). Slhlxl s-r bucürat cind a -rizul o ti a dat o pe ).rnll 18ii nrann,i srtc, ca si se apuce amindouä sä facä gätirilc de nuntit;i si u vrizut de treburile lui sJinte. Xtumr SfintullLi a-nceput sÄ se ingrijeascä de ce tre buic :rltii ]a nuntä : dc piine. Fäinä avoa, dar trebuia cer Dri,i. Ce sä se faci cu sita veche 5i spartri ? Trimite norul h m,,:ul, tatii Iet{ri, s:i ccarii o sitä Norul se düc-' li vine ('Lr lrilDuns cri r are mosul sitä, dar dadt i-o lacc mare 1r.l,uiritai, si irimeatä fai:L la baba Roscorpaia, in cDada sJilfruritor, sri cearä, c-o saLi dca o sitä bunrl. nLrmai ea s,i (.or:frisitri dcasatdc miiiasc. Asa spus.!. srrluj. dL ce glndoa o1 tocma acolo, la marginc:r pJrninhl liii, ifbn lioscoftoaia a s-o m:lnince pe fatr:r,cri baba nrinr',r .'ic oamcnii ce .rjunqcauPinaracasäla.r! Mrma Sfin tulLri i n 7is tiü-sr-LrLs:i ii irincati nea:rqti duiri 1it:1. El r 1rilllo o, dhdu-i trei perechi C. opi".i d! fie. ii lrlri t )it-.{f cle !)tc} li i a spus sir vie clltir,.l. \ pl.ctrt fatr si a rnclß, ii a mc.s .i.u trei ani. Pini :r aju:$ ia Sfinta Vincfi. SJinta x (,''zduit-o si climin.rata n.lronat puii ei, Serpi,balau.i, broa:to, pilsiri, lupi, urti, 1ulpi, pareci si toatc sä]bäti.iunil. cc träiau pe a.olo, accia crau puii Siintei, ii drpri cc l. a dat do mincere" l.-a irtrebat dac:i 9ti€ carrva din ei unde $adc baba. Nici ur Dui n il räsprns, toti iniltau din umcri. Atunci Sfinta a diruit fata cu o gresie $i i a ar:itat ci.urnul pe unde a. Drtea si se ducä pini la Sfinta Simb:ttir, sora Slintei Vir.ri, cir s o-ntrcbc pe ca incotlo Sadc baba RoJtcortoaia A mcrs fata, a mors ln:-r:(irr,vrcmc dc trei ani, prin n:rdüri. Drin cimpuri Iic.binti, prnl ni.ripuri pustii, vara ii iarna. iarna ii-vrra si.lupi trei ari.1 aiuns h Sfinta Sünbarä. $i cra Sfintl nrri bätrit1ir, nr.ri brrni si .1ai nri loasir Cecii sonr-sa, Sfintx Vineri Si cüln .l v:rzuli ' a si intre.bat o cc vini a ad1l: o pini acl,lo, ruldf d'i Inult:i rrcr:c nu mai cilcase picio. de oln vill. Trrla i 3 srDrsci c tdrncas:i ]a baba nos..rtoaia. sai cel11.1siiir d'as:i de nritrsc. Fiinddr Sfinta ntt rrai enziso dc a;a nutne' t-a zis ji miic h ea noaPtca ii diminorte si n'":.tr'r puii, 'tud i-O chema la dcmincarc. Dinrin.äta, rlupä c| lc-r drt 'le rlrin...ltr., S{nlta i_a int..rbal. Nici uüul n-] r:lspun!' toqr :rir:rliru din ulned Si ss ntiraLl cä nu mlri .luzisori de-alo nrrm.. DupI c. a dat dfu ul puilor sii, carc crau tot ca ri Stiilt.ri \iincrc. Sfinia Simbitä a diruit pe fati cll o i-'frir, spuindu-i s-o lie bine, sä n-o piarz:i, cä-i va prinde 187 bine odatä-odatä si i a arätat drumul care duceä la Siinta Duminecä, sora ei mai marc, care poate o fi qtijnd s o-ndreple ia baba Roscorloaia. $i a meIs fata pe drunrul aritat, pinä s a isprävit drumlri, s-atunci a iurt-o prin piduri :i prin pustietlti $i a me.s vara 9i iarna, inma si vara, mercu tuaintc irci ani, pinr'r a ajun! la Sfintü Drnine.:r. Si cind a varzut-o Sfinta viind dc dcparte. nu i v.nFa a si crcdo ochilor cä poatc ajunse p-acolo om p:unintern. Fi a primit o bine Sfinta, si a pus o sii sazi pL' sciLun si a introbai-o incotro ti e drlLDrui- l'at:r i a st)rls povcstea c:liiitorici ci, cum a rupt celc trei pcrcchi clc opinci cie {icr si a to.it {ele trci lojqle dc_olel, !in:i sä ajuDgä la Slinta iluninc.i. A ruqat-o s-lo indreptc, dnr Sfinin i a spus ci nu ftie rrndc ;tä baba Roscortoail,.lar si rniic noaptca a.olo fi dimineata o sii intrcbc puii. Fi cc cra sä facä ? A mas acoto, maj ates ci Sfinta, dcsi crc mai bätrinä dccit surodte ei, Sfinta \rincri Si Sfinta Simbiür, där era ti mai bunä si rnai miloasi si a rugat o cu glas si nlai mioros dccit ete. Dimi, ncata, Sfinta a sifiqtlt puii, chenrindu-i ln demincarc, l.:? dat dc mincarc si i a lntrebat dac;l ftia unde stä baba. 'l cii ticeau si inarltau din umcri, mirindu-se dc aia nume, de car. nu nlai auziserä piDä atunci. Stind ci asa fi inlrebhdu-sc din ochi urji pe allii, vinc iontic-sontic,un:oarccc lchiop ti se roagi sri-i dcl si lui dc n1incarc, rugindu sc si de iertarc c-a iDtirTiat. iiindcr:r I prinscse intr-o cursh baba Roscortoaia :i 1 apucaso do piciorul rupt. ca sii I omoarc si sii I nr:'ninco, dar dr cl s-ä smucit, a scäpat si d-abia a vcnit. Sfinta i-i{ dat si lui de mincarc, apoi r a poruDcit sä duc:r pe fatar pinä acolo ta baba. Ä d.]ruit fcici o basna Si r hv''rtat o cc sä facä cu lucrurile cle alar de ]a sfintc. Dupii cc i-a nlullurn;i Sfjntei. curn mr tumisc ii celorlalte, fxta a plocat cu SoarqcilcSi, dupä multe zil. de drum, a njuns la casababci. Curtea casoi era tuchisä cu pari ti pirnraci implcteriti cu n iele de nl:lräcini. lD fiecare par.ra inJiptä cite o cripätinl [de] on'r, nunai inlr-un par linqar poartä, nu erä niciun:r fi parul ccrca mereu j ,,cap ! cap ! cap I cäp l(l Fetci i a trccllt (a un iicr rcce prin ininij si i s-a fäeut pi, rul miiciucä, dar a intrat in cas.:, a dat bunä ziua Si i-a 188 spus babei dc ce-a venit. Baba a primit-o zimbiid si arätindü-9i ni;tc dinti cununar.lungi ;i ascutiii ca ctc ciine. a spus cii ii dä. a poftit-o sal ;azii Ei i a dat o vioari ca sil cinte cu ca lrinar vinc di]1 pod, unde sc duce sä cautc o siti nouä. Babä s-a suit in podui casci. Fäta cinta cu lioa.a zdränqiinind o, cä do undc sar itie .a si cinte crim trebuc? Cum zdrarngänf:i fa, ;csc foarecele dintr o gaurä Si-i zice letei : - Fätar,dac:r nu ti s-a urit 1]üzilclc, dä rni mie vioarä si cint cu ea si tu ia sita din cuiul dc dupi uiä;i plca car,fu!.ji, cä babr n-ärc rlt:r sit:i; ail s a suit iü pod sä ii accutir dintii ca si te marnirlcc. !:!ta cind a arzii, r lLrirtsila si r p]('.at iuga aiarä si cind a tr€cut pc la polrtir, a zis pnrüllü : Nii n' ii,'- ., ,Inii r,'n, r,..f n. n.ri njulrlri nlinca-te ar fn.u], si t{r mlnincL. l Si flr'ti indiirät pc irndc lcnisc.,5oarelile siirca poste caa.dcl.r viorii. Qrrc rirrLrna d.. parc:r.tnta cincva cu ea. Brbü isi asortea iDcct incct Ei bhc diniii. catauzea vioara rarsrniDd.Cind a isprävit:i s-a dat jos din pod, fata ni .iiii, ioirecile tisti in qaufi. Cztuti f:rta pc sub pat, pe dupi sobar.Iala nu c. Atunci babr a inchis u.sacu clanla si cu drullu1 dc lenln;i s-a lu.rl ca vintul dup:r fatri. $i mere€a baba dc zdupirncl primintül ri rnni mäi s-o ajLrnfiä. Si cind ora s o ijunqr"r. {ata 1 nu uitat indilrirt 9i a aruncat qresia d{'paüc, in urmi-i. Odatri s-ä f:rcut un müntc iralt pin:i ]a ccr, cu colt.i asculiti ti qoi, de cramcnc fi de (rcsio. $i nll ntclc cra lat si inati. clr pcreti drepti. Fi fala iuqoa lnairtc. iar baba as:rlindu se de pielri cu unqhiite. mr.li tirindu sc. mai rozindrFle cu l.lintii ai ascutiti, d-abia aiunsese in virful muntelui. cind uitindu s. dupr] fntä, ast.r aiunsese a\r dcpa.tc, cä abia s.r nräi z:jrea. $i mai nccijitä, si mai intäritatä, baba s-a luat si mai rcpcdc dupi fiti ci dup:r un c€as €ra gataflat'r s-o ajunr:l. Rata a aruncät in üfm:Fi pedä, din care s-a fäcut o pirdure mare Si deas:r, ii dca-sä$i plinä de märÄcini, de n af fi putul räzbi om pämintean prin ea- Dar baba vrea sir ireacä si mai incilrcirdu-sc pdn cräcile d€sc, ca impietite, $i mai i4epindu so in märäcini Ei mai rozind copacii ce-i tirleau calea, dupä un ceas $i mai bine d€ caznä, 189 a trecut $i p:Ldurea fi ca gindlrl s a luät dupä {atä care njLrnsesed€partc. Clnd cr aproäpe s o sos€ascä, fata a aruncat bas na.ra. care s-a fäcut o baltä mare, latä qi adinc:i. Baba a s'ifit in ap:-'si cu unghiile Si cu dintii, crezind c-o face vro ispravä, voia sä rupri fi sä sfitie balta, dar apa a tras-o ]a fund si asa baba s-a inecat. Dupi ce s-n mai odihnit u t : f l , t . , r ' r ,i l , i , r . o i d . I a d r u l r : - , r r . , r L . i J l | . . ' . pinii cirld a ajuns acasa la Slintnl Gheorghc, ia dat sita d|asä de mätase de la baba Rosco4oaia, zicindu i: * A fost cam departe, dar cu ajutorul 1ui Dumnezeu al "<i Sfintelor Vineri, Simbäta Si Duminccä, ii-am implinit irorunca ! Sfiniul tocmai tiliase un miel ;i era plin dc since po mtni. Cind nevasti sa i-a dat sita deasÄ de m:itase, el ä luat-o de gulä fi vrea sä i mullumeascä, dar ea de f.icä' s-a prefilcut intr o pasäre neagrf,, cu guFa roFie Si a zburat. El a apu.€t-o de citeva pene din coadä Si ea s a z ucit, rupindu-i-se penele din mijlocul cozii $i a scäpat, 2burind Iindunicä. De-aia rindunica are coada ca o furcuti!ä, cu doi dinti ;i are gu$a roiio, fiindcä a iost minjitä de sing€, cind era ti ea odatä frtä, gata sä facä-nunti cu Sfintul Gheorghe. Iar eu inciilecai pe-o -seafi vä spusei dumneävorsh:r C. DANIELESCÜ 1909 "Semänätorul", (Scundu-Vilcea). ALTA POVESTE A ,IROCHITEI RTNDUNICII( [...] In vremu le de demult cind o fi fost aceea, se zice ci.a lost intr-un sat un om cam särac 9i avea trci f€te, dinfe ca.a cea mai micii nu Stiai ce gind sä-ti faci de dinsa. cä era b.iiet i la joc chiuia ca un lläcäu ii cälärca ca un Fät-Frltmos, iar de chipoasä;i harnici, nu mai avea margini; murcau f1äcäii dupä dinsa, nu alta. dar se temeau s o supere cu o vorbä mäcar, cä dil]sä t90 lnciatii le o trintea ; iar s o ccarä de nevastä, nu indräz_ ncir nici unut, cii nu gtia cum arc s-o scoafä la cap:ii cu asa irmcit. Astr o Inil]nea pe tati iarc muit. aia c:1 in li o zi se hotäri si mearqä in toalä lumea, si-Si cauts Cind iai:L c:t nu niult se zvoni aia din senin. cir impäialul Floriior, dc dincoli, d! ipa Simbetei, crutir pentru brii.iul lui ur1 tovarirl dc vinätoärc, ciici sc dusct.ri mutli Dlni atunci, dar ni.i unul nu i-a plaicut. Vcster afr crn' L i , , L ,,r , t ' r \ r ' n r ' p r . \ ' n u i r ^ . . n i . i u n l l . c r L rn u .rri cele lrei fcte alr onllrlui, cc sc släiuir:t, r,'r sc hotäfi.ii (a mäcar unr din"rc el. sat-Siincerce noroc|l:i spusrrat tatälui lor, care l. 1,orbi car binc s-au qindit. rli lot sint siracc;i poätc vor izbindi si-9i iaci cel pulrn una' aha.ar de zestre. $i a;a a ti pornit fäta cea mai ma.!, schinrbrti in un ' I n"/I: r d l d r j .D , r . i r l | pod schimbat lrn inainte, ii ie$i la li cl il,) ba rlfrilnn, ti hfr. clr o gur:i cit o turä, din crrc icffr!,r nrrnlai sitg'iti :i l'rta curn didu cu ochii de cl, o li rase inspiiiminirti inaDoi. Pe unde a vanit ii di"1el care - Ce ti's-a intinPlat, dragul tatii? :rjüDscs. inaintea ei acasä. laa ii spuse toatä intimPlareäs'fi cca mijloIraja 1... dar p.oasiä mai eiti ! ti.r - ia sä inccrc eu norocul. ca o päii 5i a plccat si dinsa ca qi cea dintii, drr Si m;ine. de si cinstea cu trir sr-ru dädu Dar cea mai micä, vorba rominului: "'1 mar mare {r l]rai tare, dar ccl mai mic c mai voinic", rcp'dc alear{i la täicÄ-sü. Tatar,nu, sit nli laii 5i Pe mrne '-- Bine, fata mea ii rÄspünse cl - du tc, dar dacä lLr i puno o ;i tu dc minr:i1iqä, sä nu rni zici mie tatä nep,:clc, fata alcargä nu gXiu pe ndo, dc {iLsi o mirtoali'r d. cal, iii d€splcti pärul ;i-l l:ts:r pc spatc li se imbrilcÄ 5i ea bärbätaFte; iar inainte de a-!i lua rinras bu. de lr loli, s. d r.. lA 1, 1*äu 'i (i zis' : - Tätucä, mi-aduc amlnte cä ai in pod un buzdugan dc cinal erfli osta;; fä-mi bine cu el, sä väd pc mine m-o :päria balaurul ? 191 Ce vorbetti iu, dragul tatii ? - ii rilsDunse onul - dnr acela e sr€u pentru un copchil ea tine li äPoi e ruginit. ; n ai ce Jace cu el. - Ata g.eu $i ruginit, dä-mi-i ' Ce sä facJt la urmä ? I I a dat ; se putea sä ti oropsealcii odortl ? Dar de, cl vojse sä le ispitc:lscä numai, cit le poate lirca. $i luind latä Ei buzduganul, dupä ce ii a inbrätisat surorile, pärintii, a plecat. insar abia ieti din ograd:i ti buzduqanul s a ti curiilit de ruqin.l li sr' ü:urä ca o panäAjunqind la podul cel cu pricira. i; !i jcii inainta ta tu s:ju, irsii {ra a strunit mifloaga, i a dat pint€ni Si a prins a invirti buzdugrDul, ceea cc \'fizhd onlul, s-n dnt d ^ o p " r . i i n u .r . : . . : u i t r i r r r - r , r ' r ' r z i - D-. amu du-tc, do tinc nu mäi por-i qrijar ! $i a mcrr iata si a ncrs, cit o Ii Dlcrs ti a ajuis la äpa Sinrtrctei, la mar[inca p:imintului I). ..o]o s. incepca elt:r iurnc. lmpi:rriitia Florilor. Trccind .rpa accc.r, äm [?] dat dc nistc pnlate mnrd.e. nrindrc, nurnai aur fi arriint !i nlarmor:r si undc te uitai si unde cäIcai, Dumai flori si flori, fi toat€ i se plecau inainte-i, strigind o pe - Fatii, nü biiict, ir-nri pe minc ! Iar icciorului dc imPärat, cc i s-o Ii p:irut lui, cti doar a dai cu oclrii dc oa si a zis : - Tatä ti lnarnir, mi-r,)n rilsit omul. Dn-ti-i haine de boi.ric, cal d.' (iiliric ;i arme dc vin:1tonre, cä d{r amu nu mai stau acasi. $i din ziüa.eei. {.ciorul de impärat a Si plocat, c'.Itr.rierirld lncl{ra{urih, vinind si ciniind. insotit de tiniirul sriu tovar:is. E] vnrn, nu vina, dar {ätä 5tiü c:r alerga; ciid.a un cal spintccat de o dihanie, ca särea pe altul, .runr din co{n, cinta din irunz:r, dc I wäjea pe fiäcäul de irrDiirat si fricca toatc nruncil.' ca un b:rrbAt]ls:r a mers s:rptiimhi tntrcgi, poale luri Ei nici o scirinrbrrrc nu sc vilzu in ptrrtarca fciei. Cu toate astca, tot o brinuial'l sc strccuri pe nesimljtc in inima bäiet lui; prca era nu $1iu .unl tovar:isül lui, prea siltat rncrs'-rl ti prea neted si ging.is obräzul ii apoi cind se uiiir ta dinsul, parcä il :llrra cu oihii. Astea fäcur:r p-L'i ' 1 ll r.. zi. .t - tlr, , la m.ricr il i .. i spLie - Mämä, Stii una, oare bäietul ista n-o li latä ? 192 -- Ei nu tc mai potrivi ti tu, dra(ul manlei - ii räs punsc nrp:lriitcasn - ti sc pa.e. Cum crezi tu cä o fatä /rt . i ro ,iai p..i(i . -rr r. \in d. - Eu unul r o cr,-.dcri,i bäiet, f.rrcasc:' Slintul - ii d:i el -- ia ui i tc cum mcr{c, ia uitä-te la trup, la pri, viI'. !i rjsLrl parc;i tc Ill vrijci. gi ziu, numai cind mal gindcsc c:i .r 1i ftr1r'].nlli prindc dragostca dc cl si dc a fi r:rir, si stij .at nln--ni .lra{ostca nx.a a ad',rs-ope aici. (lin. slic, o Ji \,r'oozinil, ceva. - Drl(ul frrl]l..i ii lorboste St:rpina-Ftorilor - l:t (r.1, r;rduri m:i baqi tuj dnr daci crezi plnä intr ltira, i'r I Diirc, .il i s:lrbiitoarc si du I prin ftorii. cete rn.i .rirlrlr.' :ii do s o anina clc uft s o ici., s o puic in Dt.r., ori dupj urcch.. .,l.i la brnr. ori h sin, si ;tii c:i e fti:'i: .lrf.l' o pLrnel] la päliric, s.l stii ci c bäi€t A.lorra zi, to.mri fr-a ci,rnrinicriti porni biiltut imprirltolüi prix flor.i, .L tata. I'loj.it{r1a dins:i - una ii ärin!le:robrajii, rltr.l(' rn;Dn,rlt(.tc i sc b:1sauin sin. L:fl:] pc minc ! la lr]ri Dc mi.e Iati, nu biiet | Iar feiei ii veni nr rjnd cil trcbuic sf'r lic o ispitii, ceva, si nu sc uiti la ni.i una. - N-a luat rici o flolrc, nlamii, de;i florile ii spuncau ,,ia mä pe rnine fatfr, nu bäiet 1(, - Ei sä fti atunci .ii nu i {at:'i, dacä n-a hrat rnäc:'r o floarc - zise imp:rr:itcasa. $i a nrai trecut ce a mai trecrrt si bäietul iar sr:ri la maici sa : - Mamä, ii fati. - Curn ? Pe ce cuno;ti ? Pc ce m.rrge, pe co iii dä in petec; l-am prins cintind cintece de dor de fatä fi glasu-i pare d€ fomeie. - Ei, dr:rgul mamei, sä ti Dai spun una; disearä, cind o fi ca sä se culcc, ia un smoc de busuioc gi-l pune in patul taru si unul intr-al ]ui, sä nu bänuie cine itie ce ii de i-o fi mline dimineatä busüiocul de sub el asudat, sä ttii c:] i fa r. lnsi fata iar a prcsimlit cii e ceva gi, mai ;ireatä decit pindi el, in zori dc t, cind -i€ciorul impäratuiui ieii afari si ropcde schimbar busuioacele. Iar spre dezamägirea biictului impäl'atului, ccla de sub cl crä asudat, ceea ce 1l fatcu sarspuie : - Nu i fatä, desi ar put€a sä fi€... 193 Si mlli trecu iarna o bucatar de vrcnle. dar {r,ciorut impr:iratului sc pirjot€a Si se b'itca cu qindurjkr si stäbea.Fata insil. vizindu I c'] se uita tot galcs la dinsä, cä me. , l . i " . u l .o . u , . r"u L,n.ir. , , A: / i , . . . ' ' .. ^n 1l l1, n . u \ ,i - \ r ' , , , . . , - i r , . . r . r" . . . . ^ r , . . t r , , , . ) , r , t ^ r d , , . , r i n L n r r . rI - Ci mai stai , ii zisc si Jlic:rLrlsi pirintii tlli .a uifc t. om insufr (.! o fxtri luni dc iil'ln , c:i nu s n u c c i . a n ü v o i r ' . 1r . i n ) i i c . u n i . i u n c h i p , a s i r . r f iv ä _ zin.t ci ,r:rzin.l,impii.iriLrllrloritor. ii dridu dru]nut si ' . rsirF Ir'' r" t, |.l .. . r : . r l , r , , t . , 1 , . , , r, i , . r U . ca, .a s:i si ridaLdc cl, clupi .c trrcu pc .lia'tilt pimiirt, i a siritlr. !.:liirdu-i sir,ul: icriof r1!' imPitritI l,cc r ct,r jnpirrat ! Un an afr stal cu lin(' :i totusi n ai stilLt .i sinut nleu c alb ca t)rtnf:t pc crre o minln.r.i nraicarla l.t n):rs:i... lliictLrl inliriiralului, doar s o lovit cu irrtma pcsre ol-.!'i,?dc nec z, ti glonl 1a rn:ricarsa -. Liitr,, üarni, .',:a li ata; sil slii rn:'.raic:i dacil nu i(.r! t,. |rtl asta dc neva-\ti, cu m:i r,mof. nri duc in lurrr. Ci nirnenc nu mi o [urat inirna .a hi.](,lDa a:il.ade l:t1r-r- .i ii povestl torti chrstia l)ftgul ma ci, dacä vrei s,o jci, dLr ti: ia lmirln1 , , \ . L J i -l . u - d , , , 1 r . , r rr , rl , L L t j i i l osli. ri1 ,rl rrr.' si !i inlprumule ci li. rcriniri.llrl ccl cle a r ti rlr afiDi, cri crrc m-a lur,ll i,rl.i t:lu pe nrinc gi sil 1c duri cLr .l din ti,'f, in lirg, din sat jn :i.rt. si undc i sr-rsio. nlolo sii-l asfzi si 1i l,r dai ,:u tortc f.tclc din li.nl rcula, pinä i-. !oni fi rindLrl ci. Si atünci, sll dai cfLrnlrl ariDilor' -si ai 1.-' t! t.l dLrci undc ti o fi dorul. -{junrir.i br:iietul la i,r1p:irrt'it \riniurilor. aicca didü df LIr palal-cu totül rri.u tolui dlr aur-fi caro irvca un fc,i,$r inalt. .ü patfn Dorli dc arrmi, carc dridcauin ccle pirirLi p'ir1i .1lc lumii. ln iois.rul isla cr:tu lc{:rtc (rclo prlft' Vinturi, ci:rora lc dide.r dmn[rl pc c'i]e palrL] /)rti, drDir cut]l primca i|np:rratul si.afcti de la l)unlnczcu 'Dp:rrahrl. curn auzi dc dl]finta biliciului, ii spuse: - tsucüros. .lar si-mi slujcstj un rn de zile in turnul ' " , 1i d r \ ' ' . . i : r . , ld u , ; i , l n r i ' . 4 . la .'rr. Iar do i ltrefi, ori t']-i inlbirta, ori ic i zip;ici, ori ii xdormi si nu i da drü,nul ta vrore unui Vint, ori 1c-i cLirdruDlul slobod alandolil, ru vci pioca de aici decit cu sLrihtul. tt.l Zi:i si ficut, brii.rtul sc prinsc; Ei. un ar de zile el vin n a Lirlt, cl din lufn nu s a urnit, fnrmuselä nu ia is .r.', il liiotr \rcc;nic lroiz. Un inqcr din ccr, o minä de na .Lt,r):r(r:1,f:ili lar lrLd:L '11cui €,. ii liisa citc un rirlF ci lrli irirl jir i dcic dnrmni ,qi la cc unbri a soarelui. od tir iri,i Cc ,r.apt'. $i impiratul-Vinlurilor, Iloi1 ne, cit nu l a isPitit; ir f.irril f.inuril. cctc nrai aromate ii al.i:c, IcFcile c.'le rnai lrumonlc ii hcc.rau p.in prcrrjlna lurnului, carc ii !'ari [r adl)rn i1.r' si niri nu 1a c]irltii: uDe. Si anul se rirroFi(. sc illrri!i. ii b:ti0tul isi .cflr s.rinciobul, c.iici lrr.,rl .l!. f:itu orrlrllri. d.r to:ttlrl lui t.vrrif, ti f:ic'rse ini mr i.rifburlc si il strfi.lisr. lxIr:i:riiLrl-\ii\lufilor'. i n. {i lirLrt irrinlf, rir.i pini llunii jrr n!'irs.sc rD .ltriLrii.rr .l', 1,Ji.turi nsa d:r vIL'drrjc .it .linsDl 'li: ii .l'r(lu rlnirliri, ci(i i:i drrrc cuvnrtul, fi clr cl li ii"rin.iolrlt. l,rlnl Lil'r.Lri s.rir!i.1)ul .i puindir I irltr-o cjirrrl:t,se qrhil|ii !i .1 intr. Llll b:iiL.tan nl'.unos,rrt si a p]..lt clin ora| in (r.r,,.i rli,r s':t in sat. ph; cind a dit.le iocul Cr Lrn.l.c1i inla Si i,rtr o (lltrninicir. p. .:ind tDcmai iura lroJa in bäti1!r. .fisrn.i. hri tocrniste o pircchc dc ]r:xtari brni j.i i..r7.i si cl s.fin.iollrl. Si s ir suit liria cltirrc. cu flic:rul cutrr.r si ll .utärui cü.ut,u.r:i ä v.iit rnrilul biiietanului clo lnrDir:rt ii s-a dit si rL (u 1..aic{.i.1. Pc rincl. $i a vcnit :,i rin.lul ietei .rn]rlLli 11r'r7.1|riv:rn i clrr cn, parcä avlt o pr.siritirc, cli .r s n .1at Clrsi cu ni.i un chiD. -\u lrhi1)rrtit o rct.rstelc, :ru :.lriontit-obrirle : - I)r'ce nu ic du.i. rnifn:'t.c.iLujic c. -qlfai.rafe pe d si f,. bani ? Er. palI:1.. Alur..i el. ca s o Dujc 1a rivnir, a suii lin:.i rLinsul rlt'i firiii, irrr cind s-xn d.sp:irtit, i a aninnt iil'ri .r s.lbil dc imriiici. ]retfi n:rzdr:rvandrtiinsi, I se lrnDii.i.i.atrt nni mu]l 'nirna. $i iar a chernnt'o f..jorul ce irnt)r'rralrrlrrisi .l jirl nu ri a d,rt ti atit tlc iidir:rtdc'i ,fi, .:r la rrmi fi mrcr'r-sii sc läcu cirtd:r.d. i ,r zis: - Dr dr-to o{la1.ri,ialr'l h:ri. .:i d(-.er:rn :rrt sil tc minin.r!. SirracirnCo niic. cr:rnc {accm (lc ris !... 195 - Aia ? - a zis {rta. - Atuncea. rnamar,si nu m3i plingi. Atitä i r' {ost ; cum s a asezat in scaun, s lt si inriitai scrinfiobul jn sus, iar näici sa varzindsrcscatl, i a stri gat dc jos : .- Marrar, din lot anü mrnrai lunil asta sri nu vorbcrii llar .a i intelrs anul intfc! Si a ajuns ia imparr:,tia ltoritor. insri cir. mutii Cc o inlrfba, nu rispun.tlra o v.)rbr'i. A i]nbrricat o trlorite in rochre.ca zorilo 2iki :ji a pleptiinat o si a !:tit o cä pc ' ' ' l o i n : d. , r . . . . r , . t r 1 i n .i | . , i . d r , , o . . i,r, I Um sri L t. r1 1... S'r apropia amlr anul si dins:r tot nu vorircl. Vizind a!t:, birietui sc dusc la inpir:'teas:L : Nlan'rfi,cc i de f:icut c''r mor si dinsl r1u vorbcste ? r - . s , r . . , I n i t J i , l | n . u \ n r' Si a zis Starpina-Fioril.r: - Drngui rnamii, am sri-ti dau un sf.ri Voi ati fost .,,-indr r" n,u'r,..,npr.j-.,,.D,r.. < ) r r u . r d r . ) r . ' : t ii , ^ i . . . - i 1 - . b u i r , . , L n J i \.i or 'i dr I- Ll ,o. , . r n m j - . r .L . \ . u ^ , , p . ^ , r n \ , , , n i _ d o b , ' , , r . r I t . ,t . u p a , i b i - L r iJi - . , r . " i , , t i i n p r i . li, l"i , . , ri vir n ii,rt^, Si ., trJ I r,L,rn.,i ...i La asta orr:rr|] sri s.,njrprr(tons..isi cn asupra fiirci stri_ rind, ofi arc sir li spuic o lorbij oar{rcärc. Nu sc poatc atün.i si nu spui. ccva. Si a plecrt brii.iut cu flta prin p,:rdlrri si nl.leaguri si a drt o1 cu rr.ut inh-Ln porc s.itbatsc si t a pirivrilit binc. Si por.ul sc ridi.ri Atunci i.ciorut nnp:iritotüi pfin sc a striqa ajut{,r .,i rjr iataqrnlrl nu c bun. I.icu roa i cu ochii ir1 jurul lui si o chem:r.Fatr ia ast:r sc sprii_ mrntii si firai sr'i ti.i( cc f:t.ra zisc j Stai, draqul meu, ci I dobor cu. Dnr el cind i a auzit glnlut, i a s:rrit inimrL d.r bucuric ti imbärbatinduse, i a nai dat un junqhju nristretutui, ap.i cu miinil{r plini_' dc sinqc, s a inititat in scara ca_ lului ci si .rsa, dupii splt.', a prins o de dupa! git si i a - 196 Draga n]€:a rindunicä, acum vorbe$ti tu, dupi un Si r sa:f'rirl o. insi crr r rr srr]ucit fi r viLri sii lu!.tri; .l a Dlins'o de cnir.l'r rochi.i li i a siiljat-o drlpt in dou:. riminind , r hi" o...rrrr.nLn I I i ,.,r"r' .,i dlrri.rli :.ii ! r du\, li'!ir.] r I flui.rircl a paitubri ii de ac{rca . ri d,-rn;.r fo i.r ,iulr !Lri.'. urd.r {eci.rLll inrp.ifatului a prins o rl..lup,i !lit, cu rniinii| pli.. do lirf,.r, ia. coada sfirlfriLt rochii. Cli d.sprc p.rt.{ in furculilii, un.l,,ir l ] 1 r l . l l 1 1f r i , r i , . r o D r o l i . i r i : i n o l l r ) f i . i . r i r r i t a , l a i . r l . a 70f(.i{,I. si (r.. rr.st. p'in qrirclini ti pirduri si.irrt i zice .,r.('hit,r rin.irrDi(1,i. siu hrilLruri!. i f : ' i i l . ' , t f t ' i ! i , ( ' l n , Ln r a i f o ! i . o r n , p i n ^ t i i i I ' r r s L -D r t n r(,.,,rr t.ir1. i'tlnLrIilc d. D.r p:rnrint. vcrnic ürnbia rrtrrin.l |ül,lrllrfih.qi plilci.dr ri zil{rlc indürtratc isl:rtit(l iir .ilfvf zi]l, .l{. ti rf ii fn\', rri nerc nrih rii I {i !:'rzüt, ,r(. .ir.l lrlr ifi.rr rncrfr s! invirifr lmpr-r'juml 1ui. 1ot crri.r.Liind: Piir'.:i si i'n Irlin!.n (l' dufcrL.I b:rictarluiLri. Si fir. $ti. cL. s irf li irlfq df (,ipLrl ]ui. tot rtmbl;nd si ,ru scirbi. C;nd lntr o noapic vjlri pe rin, cu !indriii. dunnrr, rr:l i:rti .1llr ir fo\t. ci-i :pur1. i:r sl' dllcil si:i b . i . d i D i 7 ! , ) n r L l c r m , c t . . l f c . L r r 1 t { rl : l i n o s t i n c i d i n ,.luunt.lc N.rlrLttr. rar'{, sc vf.lc la mirLzi' n.,aptc dc la F:r hi !i fir ind'ltri rfo si sc schinrbc !i ol in pasirre, tot ca dirs:t. $i ti. .llt:l s a 1i ir!7ii. .,\ dou;L zi si tnlrfb:r pc r1r1m..n.aq:t, carc {rrl cel lnai vc( hj dinir,. slujitorii iralltlrlri : .Mosol(:, ir h:ri si mi-i rrritx .rrc c ..\{untclc Nc Viri .lr nrinc. lliyirr, {rni, nri .L!ür\.r ii vr( rir i{) il'r r(, I ircolo. Dr).u1.1 Clc si fi. ? (r sr-r li. lfrrrul .r'Lr st,rpir. ilt taru, Da !pui't(i odati ., i l .,", li oi sPuNu:,pun - 1,,.1 n,.,r din Im.r. n c . t . i d u c c t i l r l o i g : L s ib l ( " ü i n u l . Dä.c i od'li'i I SriLr.. I - Oi, oI, c:l la qr.l iniL'r'.:rrc mar pui, jubita crii;or... Acrilo c 1(xLrl ni{rrrri, !r:rtit. A.olo {l)elc cint:i ii inse tcazi onrul ti .'inc . o.ra din izvorul .riir.i curpe din stinca muntrlui, irc.rla o palr' friu, sn pr|'fnc(] in pascri, h ligiri- 197 oane, in cine ttie co räutate... Vai dc mine... Nu mai spün... Nu ll nrai arit nimic_ Mosu, se vedc cä väzind pe barict ci umbiä harä, de colo pini colo ii abitut, ce si-r dat cu mintca, cä nurnai cä stipinui lui auzise.ccYa si arnu cri arc de gind sarbcic ti el api dc acolo, sä isprr'lvcasci cu \.ia!a orncneasc:r. - Mosulc ii dir.biiiotul impriratului - da nu te int(]ielti odatä, .| r dnca nu-mi spui c mäi riu ? Nu vczi, tocmai de asta; eLrumblu tot 1:r vinat ti cinc stia, nimF rcsc din qreijciLli iocmai pe a.olo si beau äpä de aceeai äi iace binc sÄ mi spui iot, sä \tiu fi cu care c nrunlcle, u n d . i \ . . r u lt . f ' n , , l - , . r ,1u.. - Aici dfagul mosulu' n äi birlrii. Aja e.; nLr spun, !i tc duci, si rlircä nu stij, Doarnnc lcre:tc !... ^D.i ritc ce e -- zisc mosnea.tlli hecinrlll sc Do lcnunchi iniio.lt si .lacä ineinte dC a bca apä, ci n"ai si mai poti dc scie |ind ii ajun:le a.olo, tr€buic sri b.i si tc-i ru4a ta Ma! cr Domnului, ca porun.csta zinclor izr.oa:.tor sri nu schi, nonosc.rlil a)l riu ii s:i ic lcsc.ii tr:Licsti curn vrci tu" de nu, atunci Maicä ]lonlnului, tc lis:i zinclof si i.le te s r i ' n , i ' v r " , - 1 . . r . o r i t , . ' i " . , n -. . , . . . - Sfintri si-ti lic glrra Inosute ii rrispurlsc ft:tcäul - asla vroi s.iLstilr, toi iot . Si amu car-ac nrunt.rlc ? Si .uxr din bnl(.nul dr sus at i-rilatului sc \:c.leaü munti in zaro, ca nistf ridic:itrn.iDin:i la cr.r, unii{]r da piatr:r Yir-,iti, aliii jn 7are, stirsi, car Däf.au strlivezii, .losnfagul ii ariiti.!r r:rinxspfe nri:,zirroapu. - Vczi.(jlo,.lrljui rtro:r'rlui,c.lo, c.,h d.p:l.t., C,-rpä mnnl{'Lec.]a te1ii. unut r:r,).icic1ä. ' Apot l.rla . ,,l{untirl.r Ne!,.u., N 1,.., Dici i1l.i.hi pe cl, c to1 din crern,rFrnfajfi si din o siir.; a lui picä de sui, Lln izvoras, car,. jo,t s. r)fcfaco i tr-un piriias, cäre c1tlii nittc ciLri.tc Cc l! Iaco sar uili si c,]-ai tr;n.ai in ziua.q:1 rccurn sä tc r.!i sau si spui c,r..,a. -\iita, da.ii iei o floafLrd3 od.l,ran in sin, lrpoi nu Dai uiti. Zis ;ei licut; br:ri{rtuiclurl auzi rrna ca rsra, se :i fricn a dou3 ?i .ii sc d ce la viDat si, pLlnin.lu-si o flo:rrc dL. orloltan ir1 sin, o ptcacri intr acolo. Si dltpri zilc cic umblet, a ajun! in siirsir la p.ratcle ,Muntelui Negrur!, care totui nu {-ra d.rcit o s,,illci r.a l9t_i qri. plc:uvi, coltumasii, r"rpti ti dfslrrins. l, incit crcpc povirni;. doai.ii l].usi, a.usi, un irolovan !.r pra'vi:rlca P" l, lo!.,nulir:r q Dr'lur . ir. o- un pir.i . p.n; dcvüic,.lrvale printrc icrburi. un pijriiai Iicut de un izvorif rcp.Cc si crisiä]in -<icarc s.otca in m€rsui lui niste .iriüc rdrirmito:rre.D.rr in sincl llr(furilor nu era apa carc chln, ci zin.l{r n(unoscutir atc izvoarclor, .aro f:r c.ir sct,r .rilitorului si I zipiccitlr cu ciniccc]. 1or, doar j, ril . r'lul .i J L 1. '1r ,ro il lr I , ', rn,, pas,r., .r'i o lirlijorni. sau aliceva, ca r:-rl aibrl pe lrif1.ü1dm.r.t tt. lLri'iri0 pc'ntru.'lo. Da. ir:rictlrl (lcsi nuzca cirtc.|1. \t'ijti.. crfc pir.an ! ritc din adincul apci, amu crr].i rv.n odolcrn. nrt av,rä niri o pLrt.rc asuDra lui, Dar.i d.os.b.iL rnurnurul apei rlii chrtcccie crl{r j in sclrirrir :rncir a-,r{rlor.n.!izrrte 'si r:iuli.ioasf, ;l pri\'.rauznnbind si i rr-i{'p.arrsi l)('a..a pe urm..r si'l s.hinronosrasc:i ctrm sliu clc. Tns:i cl, stJre dezamilqirca lcr, sc plecä il1 g.nunchi .u {atr -<Dr{rr'ls:''rit si sc ruqi lif.bint. Maicii Dornnultri, ca ztr1.rlc,.lcsi I or prefa.. in vr.o pascre, dar si l{] po runcc.rscii, ca de inditi ce va bca. si: 1 schinbc iD pasilre la 1!1 cu ncvasta lui. Si biu. Minune I Minunc ! El se s.l)ilnhii tr rinduncl. Cind jnlii .;"' ti rindunic.r tr€cu ca siqeata pe dcasupri lui :i itufci au putut l'orbi Si o si luari ämr'ndoi in zbor, 1p|c supirar.a zitrckn, spre curtilc iFD:iriit.tti ii asa er1 :i lfins.r sc nrvir-ii irrpr.jrnrl i)alirtLrlui.a intfa prirl o(iii si qr.ridori. r chjf.rri irlDf'runrl ir:i!;r)tiiot si tr lc spunr-'cu triinicie. .i ci sini trii{rlLrl li nora lor fi ca c cu dinfii. Dar cinc si ]c jntcicalji ? Singur mo:Lrl ccl birtrin, carc cuüo,.1(r diD vcchi .li vorbr parsirilcr, aLizi totui iji .r'r c cu pilsilr.tcle, care nl.cPuscri si:i li {rca si ün (rib, chiar ir fostr .dnic dc tulcnrc a lor. i.rr inlp:irlttirl o,r,rinddc nsi3. runlni ('ii l.r lairl:i pliilsc .Lr inr)är:rtiiasn, ct(r .clc .. !'-rr:i rlin !trr|t mo,sului. .l:Lr didu p.,runc;l strä:nl.r:r. ..i .rnln.ie 1c ar ve.l.'a cincva, nD nurnoi sarllu 1. hcll nici tur riu, tlrr si lc cinstcascä .rrainicii p.v.steau priD ca pe Di:it{r vcstitor-i lruni, :i rirgirri rsi sxte, torrr:'rt-'ovest('afinrlllnciulLri ;i i] rindunicii' :.jia holburci sau,,rochita .in{l{nicii". 19!) '"'.i i ru" 'r. l' , , n ' r u r s . , i, r ^ j . u r,,: l I, q jr '.,, i l-' ,la ir,., , , I . . , . i n 1 i n l | L t st ^ " u n d e r r i , i , i ,o r ) i ,i L t . t . r : I , , t . . , . . r D r , , , . . ,. , " i . , ; I :, :, ^' ' ,. l, ._?r ,J. " .u, r" bi n t . o r i n n r ). n , \ i , : .d . i ? lll,, o.,. . ' ^ l! f - r 1 . ,o: : r.' ,J lj i r' ,, . . 1 \r .b. , r . . . r , | ', , , ' 1 , "p r,i ni - tlo r t u . u t . r.r.L 'n'r 1 i n t r J :r , L,r nu . n \ , i n d u n i - ia, r i . . , i , r c tL n ( " , \ , . i i...piii.,,.,,,._ , ,nduni-.., 4... f i n c l L ,i , , . t e , r . . , , , .r , , i o , . p , _ l, . i a i. an"t ,. s., o .-ie I')N DRAGOSLAV, Paxe$tile F lorilar, \L [F]\T,.\ I't\{lltAcATA BAJtBATIISTEl *ht,, o vridu_v:r 1:iracr"r si a avut rrci forc. si ...-..".,1::1 ac.sre tfci tetc L.rr p:rrut de aur. Si cca cu fna _olirr.e cu ir:irut de aLrra zis iutr o zi maicci sah : -, Müni, cu m_lc du.o i,1 zrDcoaicrL cuta.c, sir l]]i n:lLnesc cloban l. oi I - Tl.r:. Llr .u r. .,,1r1., m ric., si vrrl , I d.' i d r. , i ; . j r t . . .i a r , i r c . t ^ r / m . ^ n i ( c s:i tc ieic do n.vasli si tu nu vrci si nerqi :rc:rult.vrca dupat €1 I nici nu m-oi ducc si nici nu m-rL rlln _ -Car ra:l lila cr"r.i clr rn .i imbr.icr b.i.b.itclt{r :,i ini oi puni: cutül't rn cap ;i ct - Ilacli tu lr.oti ci lr fi si fic asa, lpor.. .lr:,pro rnire... dlr-tc,.a, .Lr una nrt j.r opfosc t... N u d q ) a r t r d c v . - r d L r v ac , , r c u l . r c i t { r i c , s . n f h o : , r l i c olic:r. asenlenca \ricllrv:, crf. un lcciof si-o tunui dc oi ]rircroful znr.. r.!i lc.:toia auzild l(.|Lml, d€ ]a cinc v] fi auzit, fli viid,.tva ac.lslir ari: o riirr.u 200 p:rr'ul d{r aur, mai dc mulre ori !-a dus cl la dinsa, si-:r .f:ut o do rt.rvi!t:i, dar firta n a vrut de fcli sit mearsjr dupä dinsl , qi el nici tDtr un chip n-a putut o indupiica, nici,rnriqi, ca sä meal..t:r. /l^curnr {ate. nnbriicat:i in hrinr b:irbätef1i Si cu clrs mi irl c.p, !c dusc sinsu.ri la maica fcciorului ti se im bif cr s{ n:iineascä cioban. :4mcorica, socotind cir I lecior tl ncavind ciobrü ta oi, i,)Ärtc bucuroasä, o primi. Insri {fciorul znl.oaicci, dc cuür a vitzut-o, m:Lcar cr'r or.r inrbrricatii in h:rina bil.biitcsti:ri niciodätä nr,si lur cusma din capj avea mxrc prcplrs pe dinsa Dcfi ziic .r! intr o zi mricci sale, .ä fociorul co s a aoucat la €i ciob,rn, nu i sr: pare a {i ieciof, ci treblrie sarfic fatl .:.rr cu piirLrt dc aur, pre car.c l voit el mai dc multc oü s o ici. d{ s0licZncoaica zigc alunci fociorullri s:ru : - Dacä lu socoii c:r ciobänul cc I arn näimit cu la oi, e faia prc cirrc ri.- voit tu s o i{]i cle sot;e, apoi... cc mai atita vorbaL!... tfebuic si nccti 5i DddtÄ vci cunoasti) fili e ori fecior ?... Du tc cu dinsul ir1 pädure, arat:i-i Lrn coprciu caro va fi mai frluros ii mai silnätos !i I intr4ab:i dc ca c bun ? Si de {ir sp no c::i c bun de ilrrci de brs, sä itii, ci c Iat:i, drr dc ti a spunc cai c bun d|l - t - 1 .. r l r n . i e r . c i o r . lllc.iorul aneoaic{,ri ficu at{ dupä cum l-a inva'l.l rnaica sä. Sa dlrsc cu {ata in pardur., ii arätä un copi'cru si . intrebil ric cc c bun. Ea ii ri'spunse cate bun de cä i. Se-ntoarce fcc;orul x.un1a icasit li povcste$tc nlair.ri sale c€ i-a spus {atn. Znlcoaica il invät.i n.inra pre l.ciorul säu, sä se duci .u ciobanul la sc,'rldat. si rcildindu sc, trebui€ s.i1I .lr nnasdr iati c ori fccior' ? Feciorul ascuiti si f;'cc ccon cc-i spusc maica sa. Se duco adrcä la o ap:i nrLfr cu {lt , ca si se scaklt. DiLr {ata, stiindu i {indul, coL.a .1upi cc krciorul s a dczbf:r rai rsi s a rrrlrncrt in npI, \iindu-i si ci rindul, tare pr!' Lin ::ifft cc av{:e cu dh\,r, s'i sparic turma (:1::ade oi... lrrciüul o ind.anln:i .i:L s. sciridc, cit.lul sparnr tur'ün, i.i er aDucri ltunri d.xjl.abll dupli oi. spuindu-i fe.ioruiui 207 cä cä nu sc poatc scilcla, cä de i s or pierde oile, ce va Ja.1r .l atunc€a !-.. cutrl ;i a dl sr'rnlä inainfca stÄpinci s:rlc. rrrlcc:ra zm.oricci. F.( iorul, !iizin.l cil xi.i a(.r nu pontc s o .unoasca'r, j, r, .p |n li r ,,,iI t. ..'b,Jir ',D, i .' r ir.d' tot clrrn ltil trlrab:r, .i (t rin.l a vrut sä s. scrlde, ca, anumc.ri sc duir,rsarin1.riüc:i.)ilr lpiirifte dc c:rtcl, r]-a \'.it si !c s.akk,. Znr.oeic. zic. irrrisi l.fl.nrhri : - Nu ic i(.rnc. c:] mri uslt i1r.ä timP !... Nlai du i€r j-n.i odit.-' cu rltusr ia sfildal, ti rnai odati, fi tot aia pinar cc rl(,i puic o induplira sil so rrälde, si atunci tc !ci incr.dinta dcsprc adcvär I Feciorul zmfoaicci ie aruma a l:l1ruaoarä pre f tri ia ap:l, ca sr'rse st aidc, dar a.casta, fizird, cii att c}lip nu-i de scilpüe ca s:i nu fie cuncscutä, cin.t alunqc la api, se eruilcä imbratcafr totul inluntru si tre.c Cea notul pin:'' de ceeälaltä partc, de apä. läsind pre zrneu ;i turrxl rlc oi dc aslä partc. Iar dup:r cc i.ii ca dc ceea i3llii prfte la ina1, i;i riidi.ä cusma di! cap Si iti atiilä pärul sriü cel de aur fcciorului, $i de ä.oloa si:l .?m mai dusc in ircabi si Fe.iorlrl, scirbit c'r vri d. ol. s.-Dloarce indiirilpt la rnai.rL sa si i spüne toaic, cuü1 n s,_,fitfara cn h.rinc cu t.t il aDii, cuü a tuoial si .Lrnl 111ir!it, farr:r .a ! o rnni poati unn.t. Maicli si, auzind acaasia,ii .lai acnma alt sfrt 9i i llu-tc r:i fir o uul{imc dc {urci (lo ioß. una Dlai fmmoasi d({'it alia. Apoi ie si ]c aurcstc pre toatc. Düpä a.o.a. in.alc:i ic intr o c:irlrti:t :i dU te cu cle ir lume, pin''i co i da dc' fati. Iir cilrl \.r'i d,r de dir$a ti ca sc .ra srri h (:ilut.], sii slii .:r c ta I... X'IrLinrult rFare sj Ii scapc din ll]lnar i... Fc.iorul:iscülti] pfo mrica sir. Iracc o rnultime de tur'(i L! irur'oftc prc ioai. frumos, lc ncarcri intr-o cri ]'l]fi fi sc p.rnelte npoi ru otc in lLrnlc. cloafii va da Ltn de1'a rle laia furitä. iatritr, mcrqind e1 r:.r, r.urna citii lr-(rrrtiva fi mels, sc nt?ln.rstc ( o sorä dc a :fcici c.lci cu prirul de aul. -. Cc ai itr cirulat I i] inlr{rnirir aceasu curn il veCc. r-Llr{riI * rarspunseel. 202 zicc nlet dcparte fata. Ian sä le väd ! Suie-te n cäruli, daci-ti t.cbuic ! - ri"tspunscfe- ciorul. - lli ! ce mai furci is :i acestea1... Sora mea cind le-ar vedea, nici n-är stupi pe elc I - zise actrmr tata $i se cam duse in t.eabä Si. Mai incolo sc ntilnc;tc fcciorul cu cecalaltar sorir a f.rt€i celei cu pirul de aur. $i a.r,:rsta, cum Tirctte pre [..]ior cu ciruta incärcatä dc furci, il intreabr'r: -- Ce ai in cärulä ? Furci I - Ian sä lc väd ? Suie-te-n cäru!ä, dacä ti trcbuie I Ei ! c.r n1äi fürci is sl acesteal . sora mca. cind zise fi aceastä lati l. itr vedea, nici n-ar stuPi p.r ele I vcnit. dc und! a duse in treäbri s. ;i ..i Se-ntilnestc acuma f(]cio!'ul'ru fatä c.a .rr pilul de aur. Accasta. nefllnoscind pre fcciol cine i:i din.rolro vine il inirc.bä ti ea ca ti suroril{r snlc c.' aro in ciirut:r ? F.cioful ii splrnc:i ei cur]1fi.e... E.r. fiirä a a:tcpta ult. s. suie in c:lfutir si ladi furcitc. AtuDcc f.iciorul..bu.uria lllui... intoarcc degrabi cäruta ql 1a fugä cü dinsa inrl::ripl. sprt cas:l. a F , ' i , \ / i r ' : i - ' n . , n n , l ' i' - - , 1 i ' r " ' . i " '-" ' i.-u i .i Frun.i I i l. "i ,4 la inclul säu in aDä ;i zjce : - Ctnd mi a verit inollrl accstn iaräsi pe deLtet,atunci v.i v.nJri ;i !u cu tine ! Dar f!.i.rul nici riLr vri'r : o irs.rult.r,ci s. rluccratot intr-o futi cu dinsr acas,r liril drrpi cc:rosi cu fatr aca,l lt d"r., i r | Fatl, rnacar cii rcunla dr.\.nise nr\.asta znieul'-ri. li nindü-sc de curint, nü loi slr vübeasci nici cu din-<ul, ni.i cr soacri sa, cu zD(roaicä. Dc la o vleme ilrsit, vilzlnd Tmeoaica .:l norii sa nu ror'Delie nemicä nici cu clinsa. nici .rlr barrbatul s:iu, zise tr.riorului: Ce ti-e buni lie aceastä. da.r'r ru l'orbeit€ neNicä .u loi... daci e rllut:i !... Äpoi.. ce-i plcsne;te zrnrioaic.iplin minte? ic pre nora sa ti-o trimite la o sor;' dc ale sale, duP:' o spatä 203 Si nistc ile, eindind cä sor:r-sa, cum a cipäta-o la .L.aunaar.soomoarc, Ncvnrta, (ar€. dc alt;rintrcl.a asc lta totdcouDi Linc pr. soa.ra sa. numai 'rtita, c.a nu vorb!,a (rr |u s. pule d! 'r)ricnrti. ci se por.rstu :ndatr ca si Dini, foarie dinsa, i a'Ju- llirbalui säLr insii, sl.iind pr.a bjn.r cirr.r-1 :i cc D];itcs. i L t L r l . r l cs ä l . r , c l r m y . c l c c r ' r . r L s r p o r ü f q t f . . l ( , a ü n ä j . s c nriril d!D:r .linla si i 7i'.f h tainr'], cl il ru I Lrdi mai.ä -..4junqind l a n l a r l u s ( , 1 {:'n { r l ( . . i n d ! j o f d : r c l c d c njrfrf(,. nrbu.riiurl (fi din',li 1 . pLri srrb lifibi -"r-rpoi sii m.lnilci. D. n'.r \..ri f:r.. liir .um t. nvr'tt {u. sir stii .i ri sri pitosti r:iu I N{rvlsta l-r' as.uitri... fi mrr:hd .:r xcllnrir. .ii vrj li nfrs, rjuncc la.ri,a diDlji ijorri :r sorcrfi s:r10.. zmeori.:! si aclllsta. dec;t carc \i mili cnuti nlrll. aqir .1. lrili' si r.r crx... Fi cum lljuDq( la .tinsll, (l.aunr-i di birnä Zm.oaira. run o aud. !orlrind, sc ljti tlm! ln dj:,s:r. ADoi ii rrultimcstc si zicc : .. ADoi si mai crcldii cin.va soacrelorl... Sora nrea :1c. (:i nolr sa nLi vorhcst|, ci estc nru|-r, si er... u;iir iri nLr)rai l:r diisa, cit d(, drilqrihs ii {runros vorL.si, I dPoi. dupir ('o nrai int..bi dr!,_.r. rrrln alta,.rrn sc" . f l i D i ' r . b r L t usl i u . m l ] r r i l l f . r r l . r l sr ? .irnr <.r ta d a r? . . . l a i c u n . o ( . . r s , j l . i n r i i u i ' . t . i r l r i r . s , i ] f r ; r c . , i i I Nolash, irnblrc:rllrr.,,ir .intii .. puili slrb I'mbit. dLrDai clrm r.lefä a iDrit.rt o Lifb:riul sjiu, irp.ri mrinin.i .ljn . . , ) . o sp i r ä c e s e s r r t r r i Dupri rnincarc. v:rzn1.1 zln.oaicri .r'r n a Putut-o intfh, ii sl)une.il i{el.':i sprtr d pi (irfc a irimi( o s.rära \a, nu sc afli la dinsa. ci Jr o 5or:r i s:r rnrri ni.:i clf.il .iin io.uifslc 1ar1' dcpaft...- sli sr. du.ri piri-r la nclasta si le-a ciip:ttl. Df aicca. luindu si l')(\'r\la rarma\ !un, s. pornrlic ;i sf ducc ltl a cloua 7n..r,ni.,i, 5i .(,nr ajunq., ti d,] si " I L,'n' 7juir Auzind o si a.L.rst'r znr( ori.ri vorlrin.l, rL. rninuncrzr:l dc .ltnsx :i i zice fi ea ca ii sora sa i :04 Pas a(.umadc mai.crcdc soacralor!... Sora mea zice fi nora sr nu vorbastc ncmica, cä ea esta muti, 1i... ian rli tc la dinsa cit dc trLrmos si bine vorbc:te t. - Apoi, d;n \.orbri in vorbii, din una in ntta, o intrcabä Ia ce a Nevaste i spune cun1 9i la ce. cä iacÄ soacra sa a trimis'o dupri spatr-rsi ite pinä la mätu:a sa, pe la care a trccut, dar fiindcar aceasta nu ie are, i-a spus sä vic ]a diüs:r, cä poato vor fi aice. Zneoaica accastataic acuma;i aa un cirlin ce i friqc, il di ncv.stei dc mincar:e. Nevasta, face m si mai nainte. adici puno cea imbucrituri sub lin)bi si apoi nr:ininc;r. Zmco:ri.a, dupi ce-i dcta de mincnre, se f:icu ci cauiii \ u 3 1 . ' i i r .l ^ . d - I n d . , r d , n l o - . : n r p a i i i z i c . n . vcst.i, c:r oa nu le päscste riciriri. deci trcbuic sä se dudr la sora sa c.ra nrai micri, care nu iocujeite dcparte, cä poaie la dinsa se vor afta. D|' ai(ra sc ic iar n.vasia si sc duce la cca din u.mi :orr a soncr(:i sala, l'izind o si aceaita zmcoaicir carvorbeste,ii repeti accl.ra;i crivinto cn ti sumrile salc. Apoi ii dä Fi ea o minä d] cm mort dc lnincare -si dupä aceease suie in pod, dmrme ca sti.autc spatä si iteto. in {aptä ins:i. ca s.j pin d.a(ca prc ncvastil sri vad:i cc a läce... nllncn o a minA ori ba ? Llar cc sri facii novast.r ? r'. mina cca de om mort si-. aruncä sub vrtr:i. Nu stiu, vriz tu-o " ori n-:r viizut,o zincoaica. clcsiul Min..r dc om mort uDde esti ? Sub vatri I - frispLrnscmina. Mi'ninci"r, nevästä, mina, c.:r de nu-i minca o. te m:rninc cu pre tinc I zirc iaräsi zmcoalca. Ca sir facri acuma biata novastä ?... Cum sä mänince e:r mina da oni, daci ac!:asta e spurcatä si grctoas:l ?... sr rpor.._mäcär dc n-är fi de om mort ?...ie mina de sub vJ,ri "i o Llcü \uL b'ru r^ n.j ir ini-rjl Zmeoaica intrebä a doua oarä : - Minä da om mort undc csti ? - Sub inim; | - räspunsä mina. Acuma socotind zmeoaica cä nevasta a mincat mina, se scoboarä cu i1ele -<i cu spata din pod Fi i 1e dä neNevasta 1e ie 9i vrea sii porneasc:t. Dar zmeoaica o oprestc ;i-i zice : * Dä-ni mina inapoi. Na 1i o ! - zic-" ncvasla, scotind deerabä mina dc sub briu, fär:i ca s o zärcas.r:izmeoaica, qi i-o di. Apoi se porne;te ii se cam mai ducc, dici zmeoaica, dupä .e i-a inlors rnina, n(]]nicl rätl nlr puiu si i facii SosiDd nevasta la-ntoircer.r pc l:i a doua zrncoäicri' alcasta ii core cirlanul. Nevasta stu!.ltc fi cirlanul sar€) din l]urJ \i t,r:c zbierjn.l /t^--t., , / r n d. , d - l, . t r,ri ' ' n'! Ii .- Äj. rninca-mi-te ar tlpa sii )ri te tn:lrtnc.'. da c.'r] mi 3i sciDat din rniiii ! lnsä nevastci nici nu i pasi. Sc duce nai dePartc, Irinä cc ajunge la cca dintii sorä a soacrei salc..{cealtii zrrc oaicar,cum o vcdc, de alarä incä ii cerc.ocotul. Ncvasta stup€Ste ti acüra si coco;ul zboarardin gurä tot clntind ,,ctr-cu ri glr u l'r Ai, minca rnit€-ar laPa sä mi te m'iniüce, ca curn zice $i aceastä ztrco:ricä, virni-llj scäpat .lirl rninä ! zind cil nu poät. face n€rnicii nevestei. I,cuma, intr un tirziü, iatil cr"1ajun{c n.vlsta s:inti toas:r. fr'1ri s::' i sc fi clintit rnlcnr un pär dil] cap, la Cit iimp v.r fi imblat ea pe la ccle trei zlricr.rarce,Du pot spune anumcr. Der lol tr.buie 5ä fi trecüt crm muit, cr:ci cind a sosit ea 1a roacra sa. accasta avea acrrma altä Dcrai in casä.-.Fäcu c. f,:ct hcoilica ceä bätrini :i induplicind pre {eciorül s:ilr, il insurä cu alti fai.ä,:iocotind cä üorrt sä cea dintii, pre care o credea cä c mutä, nu s a rl]ni intoarce de la srlroriie sale, undc a fost tdrnis-o anumecasoonroilrc. Cind äjunse acüma nclasta acasi, aflä pre b:Irbalul säu täind o oaie, in tindi, iarä prc soacta sa 5i pre nora sa cna do-a cloua, lucrind cite unir, alta, iD casil Soacra sa cum o veC!. cum ii zice : - Ai I binc c ai venit, norä draqatl - du t. ii adÄ ;i tu acuma o cofä cu api, cii astrilaliä norä nu poate de atita muncä, de cind te ai dus tu de-acäsä! 206 Neväüta, ülcullätoare ca totdeauna, Du spunc nc]rici, ci luind coafa sc ducc dupi airi tocmai acolo unde si a zvirlit ca inelul. Aice apoi. oprindu-se si scotirC apl. iatar cä-i sare inelul in cofri. Ea, cum il vede, dcaunal pune pe degct, ;i, dupä cum a spus cind I a rruncot. isi propune sä vorbeasc:r- Dcci, inl.or.rindu se cu co{a ir.;rsi si aJlind prc.ccalaltä nori a zmcoai.ci r:rdicind o ort'] de t i f ^ . u n i n , , I n . ; i " " r , " ' d " " i , i r . , i. - Ai, pläti ti ar Ilunnczeu si-ti pl:ltcascar,.i bine rrai stii a luä oaielc dc la ioc cu niunca aiiuia I Bärbatul siL1.(are si acuma sc afla tiind.raix itl tindä, cum o audc vofbind, deaünä 1e rcpcdc la dinso. r(a plin cum era p€ ninc cu singc si.uDrinzirl{] o cu minele dr cl,rpä cap ii zica : .- Draga mea ! F,indunica naa I Dar n a apucat bine a rosti arcste cuvintc si {]a dcru na s a prFf;tcLri in .indunicä si cl in rindlrn.l, si arllin doi ru zburai pe o fcrcaslrä si s-rLl .anl rnai dlrs in llrnre. T.r /m.. ri ir r|- .i , ir . |.. r . r J " | 1 D o r ä. ' , r i . ) nrj ltie.r s-a läcut cu dinsele. S.'L. MABIAN, Ornitologla poporcnn romAnü, , (reetii-Vastui). RlNDUNICA in vrlmea cind pe pämint crall si oamcni cu rin singlrr oclri in frunte ii ala dc nrari, cr'r päsealr dinir ün nrunte in a1tul, pc atunci, spunc pnvest,.r, träia intr-un $rtuc din fundul nluntilor, un urchias cu babe lui. Erau sir'rci lipiti pämintului. Sinaura krf avcrc cra o {atä frulroasar si dcttoaptä, dc ti-ara rnai nrar.r dratnl s-o pri!c:rti. llar se vede c:Lrmde i frumulctc ri nlinie, nu-i totdcauna noroc. cä bätrinii lnudrai amindo; deodatri Si bjata irt:j r:rmase singürä pe lulnc Nu stätu mult pe ginduri, ci pomi de acasl unde o va invi::ta Dumnezeu. ca sä-$i gäsoascitutl rost. Merse ca ce merse, pinä cc ajLLnseint.-o pädure intunecoasä. Cum era frint:t de oboseal:i. adormi ta ürnbra 207 unui copac. Cit o Ii dormit nici ca nu stic, d.rr l:rtnd sc dcsteptä, varzu in Jata ci un vinartcr mindfD ii tinrir- Iiäri sarfic rugaii, spr6e acostui om cine .rsl(, ti unl.lc -soiu.r'. Accsta scoase dintr-ur sac nistc hain. cl. biial si i ]c 'l r ,,:--nd: - in]bracä te cu aceste hainc ,qi inerr;i tot iüainte, (a! ai sä dai de un rastel inatt. Acolo sii MLrrra Pädrrrii fi oa iirc nevoic dc un.ioban ia oi. dar siarDir tc aii.r cr ,'sli {ati, ci va fi tnre riiu cl. titl.. lU.riln Prldurii nLl . r . l - , . , , 1 ,r " l t " . . ' L ' i p . , r i 'i ^ , rt Ii,l, o ardc de vi... Irala, nlultuinindLr-i,!c imlrr:i.r'rliatiarsi porni la.irum. N'.r r.crsc rnult .si irltr ad{rv'ir :ic l).,rifni in lill:t caltolu iLti.-Siii n(i ;nlirli{r Nlurr.r}rid,rrii. li.r s..iilciti, cu o.hii (a fepelc, pir-Lrl vjl\oi, iiir:r dinti si n.aqri'r .a noaptca. i;rJr .:. .n .;'i , \ . r ' | n . ,L l , . L t , \ 4 . , . a ,i,iii r in\.r d.-' u. .o Lr_. , ;.u.,r. tr"r u,r iLcc.a zl, r'rou:l slLrei porni cu lurmr la pi;un.r. A trccut a;a citva timp cu Line, dllr de iä o vrc)nr', Muma-Pädurii a incepur sä äibri bainuirl:i dasprc .riob:i nasui ci. A$a fccio. cu fatä {runroasii. cu lrupul subtiicl !i .1r elas dulce, nu väzuse ea ni.iodatar. li trccu p n giid .a nu cumva, cel pc cara aa il crede bäiat, sä fie vleo Iat:i, care umblä s o inFelc. Din accst tirnp, s a si pus la pindä räutatea lumii, sä äfie adc\'.iflrl. lntx-o dimineätl, s-a ascuns lingä fcreastra camerei unde dormea ciobäraFul, ca si väd;l cum se spälä äccsta p.-. falä. Dac:r !a lüa apä in pumni. .si va da pe fatä. c bäiat, iar dacir va da drumul ln apri din pumni ii !a cla po fatÄ numai cu palmele ude, atunci nu lnai lncape indoialä care fatä. Cole gindite do zqdpturoaicä s au ir,l 'linit in{^cmli. ', {..jom:ul nnsrrulua j,pr n pumni. o läsa jos, $i numai cu Dälmele rde atineea fata. Atir !a trcbuit arätirii, cä dc indatl c.r n ic:it slugä afari. s a r{ pett la ea ti a dczbr:-r.,rto ft' hirinelc bilrb:rteslj, lr'. sirld-o numai cu lochia n!:rtrar, .ülr1 .ra Rirdunica tm l)räcatä dup;i noarlea p.irjnlilor. A infipt ghcarclc in pi rül ei si u lutrt o tirls. spnr cuptonrl nnd€ mai ars.se ea pc toatc fctclc ce-i v€ltisclri in nrinat. Rindunica alun.i "i a indr,.ptat giD.lirl cartr. Dun1n.rz.u, s o s.ape, ,qi üj nlrnc.-. dcoda i din fetilat cun .]-:r. s.i prci:icü in pasärc. 208 f t l r r . ' l P j 4 u r j i ! r . ! \ , , j , , u c . . ) - L l . i .' r s ' . n o s ' i r p p . ] n r " . : I . t v J I . . , P , r 'r . r ' . 1 p ' " j - - . : i \ ; 7 u d ' d. Si .ic atun(i esre riDdunic& cu coa.l.l täiati in furcu_ ii!ri,'ctc chld i a zmuls Muma-Pridurii pcn{rl? dc 1ä coa Llä, inr fulgii ii ara ncfri, {iindci iatn or{anr'r cra lnrbraF crtii .u ro.hie ncagrä- o.,4"^"i",i;.|,,; 1;1Ti"y PO\IjSTIJi\ I],iNDUN]CI]I A fost odatä ca niciodatari n fost odati o bLrbil ii ur un hir: cäre n-rLl ävut r^P'i - | l r ' ' L L l | ' A a , " . s " l d , n sr ' r L ' l nu tu purcel, nu tu citcl ?... Ci ei dac au väzrrt cit nu le d:iruicsie Dumnezcu copii, nici dc altele, nu s au rrrai i n ' r i i i r . . i : : " , j ' F a , rI t v l - r , " " u i r , l r p t i r ' - r , t i ' : " \" i rrl z"r'l'rl'rl L' ri,. i., ru;'rd" Durnn ajutorul cu ce va vlca. intr-o si bitä seara,dupä cc all \'orbit d1:torti's] rLLr qrl ' ' ' l a l d l ' r r c p - i r| .. t , ' r . r i , l Inl i r r r i r ti '.'t P*t noept" N lr i r D m r ]e-a spus la amind.i ata : - Apoj dacä vreli s avc1.i copii. uiie ce si fac.rti ; miinc cind vi veli duce la bisericrl, oricc vcti tl:'si in ealc, si-l luati, sri I siru1.rti. puncti-1 in snr si dLL..ii I n.asir :i o iiä fie binc. A.uma a doua zi. dumin{.cä,bihinii s .r qfulat, s lu hajnf cur:rtc, n :tLr sp:ilat, s au premcnit in zoroclii albe - . $i , i. ri : . c r - ln i m i ^ : i d r t r , . t 1 . L :;... f. Pe drum väd o pan:r dc pas;tre... - Uite mätu,cc- zise unchiasul - uitc o Dr:r:i de l)rsiire ce n o cunosc...S-o ]uiDr ii s o 1incrn... Bir)e.unclriai, bin(,,s o iuinr... S-a aplE.at rnoful, s-a r:izinrat binc in toirlg !i a lL]at o.. A iar.Lrto .r {rc ii a sirutai-o o1 intii; a dat o sr L:'l)ii .rrc a f,tcNt toi ate.. Apoi a bägal o ii1 sir... t00 lar cind s-a intors de la brsericä,ctr nlarc irägale {le scamii. au plrs o la i.!ana Aihi.ii-l)omnrrlui.. li nu se rnai siturau privind la oa... A tfecui liptilnlna intii, cum au trccut si ziL']c no3s tre; i;tr dunlincri. rtun(i cii.l s afi iD!r,rs!Lr,1a l)irrxi|'ri, mosul crrc inirnrc nlai inrint! in rlsi, ii gl,isui,]slt br - Tr.iL , . L . l i,d u r ' ' , . e l . | .n.r 1 . -- Cc e, no:Lrlc ?... -- Ia uil-te ce masi intinsi. .e bu.lte, ce m:!i vir1... S;r iol triiesti, sri nu mai rü.ri.it vr.Lrl. - Ei, cum a.sa.unchiaF ?... - Numai te uiti Si vezi... Se uitä babä ti rinlinc lräzüitä de cc vcdc... Curat, curat +i pcste tot defetecat... Sl nu $i-au dat cu socotealacam ce sä fie cü asta.,. fr dunineca astä]a]tä tol asa ! Atunci unchia:ul zise martusii : - Uit tc ce este mitu9i... * Ce ?.,. -- l)LrrlirccÄ cc vinc, dü ti' nuü:ri 1|l tä biirr.il.i; ixf eu str acn3:i,si vrid de a tninunc.. - lili cum ? - O s;i nlir bas slrbt cuptor... - Bine... A trecut riifitiinlitla, cunl tf.rc rill'ic bLrrrf n vfDil d rlrin.{ra Bal)ä s-a pr{,lir.nit ti a plcc.rt tl bisr!.jcri; ix. lrnchj:rlul s a biigat clüI}i c plü. fi a tricut chitic, _N a irt'crrt dccjt cit a tre.ut birbä ln..rgutcurlii !i, cc r(\1e tuclrinriul ? Pana s a dat {fltlnuscl jos din pcfvazül icornoi de uudc crx Fi.rsit,s n pre{ricut o f.1tii fiumoasri, I-rlrftoa.r:t.. s-o bei ihtr. ün pahar cu apiri, ti a l[ceput si c](rritcce prin .rasii; sä iliturc, sä sprtc väsele, sä fncii l , , r l - . . . t d r , . . . . . . , r It r l r I n . r . q \ ä ,( i ' r r d r ä n r u t , t , . . , t" L:Lr d, l' ui..ficä ..r :r In..ijL \', p |rr b, ,i.t" r) stiichini... Asa, trlfi ! Srl vezl fi sä nu cfezi ! Cind tfrü., claifu u.sil cuflii;vcn.r blll)it dc ta biseric:1...M{,sLilatun.i, d. Iric,r si nu i scap. futa, iese de l , . . , . r , . . . 1; :. . n i r . p e d.p: .t,r'r.h a.eld tfcr. ü lrinclo irine si o..- sitrut:]. - St.ri,nlirrcatc-ar taica... . 210 Faia cird s-a vizüt a$4. odatl r ifesärit :i unde s-ä pus rl:rnlir, l1larllr'i,pc trn plins fi illgca... dc sc s.ulura .rfnirn pe .r I Ci v!7i durnncata,o atinscsolllinä de om :i rx ic nrri pul0a pr.fn.r r'n panii. J!'Ioful,.a rnotLr]..Lrm s 'r vizut cLt o rta mindr.tc dt !i Dr.i plrtc.r linc cufa. fi üDCl.o qlLrf:rll in .rsi. 11r1 !iLttcn. und(.o miDirijr pc rnt) si i splrntr ft'1 .le lcl clo v i r b c d o i . i . . . r i i n L r! r s p . r i ( . . . CiDd, intrii si Lrbr .. \n\n{ dc ll bis.rjfä. Co si )nnl iic i.rrn I I a spus molul tot. t.lt si nrr mai pulfr clc bu.ulic.. Pnrcir nu nrai ciilcaLlr). pi'nrint - Ia, frincr o-rr rrama dc faLi s{ miLrir].t]...Clürn r ucmerit ca 1ä cisa norstir'r pLrsti(]... ,Si o pupi si pc o partc lji po alfa... - Asa I Acurn esti fata noasirä!... Nu mri ple.i dc-ri.i. l r _ . , : , , i r , ,. 1; . d , , r , . , p .i tt . . , . i i " qr'nclrala cf ;liunscs., ircn ii solrele ci: r:snfc... ti o vrdc.. $i öl1 cl: farc sir rrimidit ftzdc lui s-o v:rdii nlllj binc, ci i r intunc.iLt .chli. .ind s ir uitrt ll1 oi fi a iicftimai, .ri n r putnf vcd( r (itcva .lipc in tir.. Taf .ind el r iirrrls cfucc nanriaT..i.,"1tr.i zile inchciair .r r,inlas pc .cr d.r-ll privit o 5i .lc sfitur,rt rlrr s. niri sittura... Aca cri s..rra ir(:ir. cirlcl s a intofs a.rs;. rrlnrii-sr cra tare sül)irilti :i I x rnrrstüt zicind : - Binc. S.afo manri, dr cc-r'i inlirziai asa dc nrult... Lhd," ai fost ?. Cc-xi {ricui ?... No .urivil oare tj'ai q.isit vIL.o drriqutä :jj ti r lrrrt )l1in1ilc?...Dc.c tiri r1a srr . i t ? . . T i r : r t l c i l .e i l u l ? . . . Iar cl. cr sir dcn r.r!un f;ispLr)s.1)r 1.. Sta ri pri\ca in Trilnint rlo ru:inc. .,i biala frerrä s,r ii {hi.isc 1ol. I-rri. vo|ba aia, pc . rrrcch. j a intrat cc-l spu\e m. mli :H :i pc alin i r j.fil ! C:l el, ilacä s a indräqostjt cla {ali. ciufa acünr sij lir.i tot c. i sta in pulfro s o... fLrrr qi s o ii do sol.iorfi I Iii, dar .nrn s,-Lfrci' ,.i cunl si drcaqi: ? A {arcLrt un lrag.in c1omitas.. I a loqirt (u prh u bii.ri .lo bnlti ccrcrsci si 1 l] lÄsrt pc prirrnrt. '-, : ;i" ." '.ia :n \" | |.. l' .;.lnl,l {rl ii {rra birlrt-n,tutinrrcr; cine era urit. sc i)llrumrls('la... r\fa l Ca-i dä-n ljilrd babei ? li spuse molului : 2t1 * Nouri ulrchial. ne-a trecut Iäina Prin tfaistä ! NLr ne trebuie leaqän, nu ne tfebuie nirnic P. fat:i s o faccm sä fie fer.iciiä... Baba, tot babi: ! -- Bine, nriit!1$ä.bine -- ti spünc biitrnnrl. Si sc urcä iata in leagin... si Soirf.lc, l)o!ul. (.xre rrLit " r r " p l j ra. r r d i - . u r . | l l . r ' , u . d r ' . . . Iar bitrtnii au rämas o (llpä cu qurile .iiscate, privind in sus... Chiu. vai pe baba... -- Säräcut do minc Doamne...Cc fi.ui €Lr? Cine nrä ! Se pc min{] s:"rfac fapta asta ? Ia mi p. rtinc Doamne I... - $i-':i zmulqca pärul din cap, n.riliind c€ sä mai frcn dc nccnz...- Iili I Mai bine mil falceanrama mutii, si nü fi .r\rt gurir, cä nu nrri puteanr sPunc fetii 3Ä se Iar fnta. caf. auzis.r vorbel€ astca, Pe cind o urca Soao fi bin. sä tacä acolo rcle in srls, sc gindi Ei ea cä' Doatc ' rrr'.1' r n . lu j , , n i . . ^ I A:rr. Si a ,rju'rs1a soarc. -- Dn cum t(r cheamä, Iatä dragi ? - Tlä ce Iatl, mäi, ni f;irä qlas, se poate ? ! . ]la Üai nr s.ote.Li ci n rnai.1r ochii se uita..- tlj, nu vorbcsti ?.. Picat d. [I\rn1 !cfea ta atunci ! . Ea ..täc mi ch.:arn:]II( binc ci nu i mutä.. Si dcar Soarelc ttia Där' deqeaba a in..'rcat el .u toaie viclcsuqurile, cu tnate mieliselilc. c:i tot n a Dutut o face sa vorbeasci ! Iar do fäcut tr'.rba Drin c.rsä, ca f:icca oricc I Trcbäluir si stropol.'a,narc ar fi :fosi ncolo d. (ind lum('a I Dacä n \.izrri ti a väzut ä:a Soarrl(],.a ri-n zis : ,,slai ( o irinr.t ou aruma, undc nici prin qind r o si-i dea'r... $i-i zice : Daur'Le äsa, latä dra{i. pe z.lpacla astn, pc iarnä, sä tc rllrci sri mi adrrci .ripfuni.. Cä li zir.a cl : .,iot o s o fa. r bär.m a.unr si vorbcas.ri.Lri De mire('.. Dar d. sur.la I lja ii i pLrr jrumos iortul in brilr, a I In vr.me de iarlurt bälul Si a plecai dupä... c:LPEU|ri ni I Bas seama, p(j a(olo aln $i-a rncß, a üers ca multä vr€ne luDgä, ca n poveste, pe sub razele 212 soäfelui. ii arolo ulldc o bät€a c:ildura drept in cre$tet' a dat de cäp;Lrni,a umplut poala;i intt-o fugä, sä-i iasä sufietLrl,a lost indiirät acasi. Si cun ea cra necäjit:i foc dGatita umblci ti z{iticturl de nliritcini, a uitlt sä sc mai gindeascä la faptui ci e n1uti. i-a pus c:ipsurlilc Pc masir zicincl : . N : J r l i . . ä d r ' r i n L r n: i Atun.i Soarel€,de bucuric .r s.irütat o, iar ca Pe 1oc rj a prcfii.ur intr-o pas:irc i rindunica. Soarele s"' repede si-r, pdndc do qit, i:u ca se lmucolte :i scap:i, insi f:rrä o bu{rtar d! Diclc dc sub gutir, cafe-i rärriscsc in mrtla lui... Soardc riuDfi cnld vede.rsa, ou mina ccilalfil. ür.r o clipii o firindo :i de .oir.läi ea iaf sc stnlrccl"c fi i nuni.ri cilc!a p'rnilc irtfc dellctc. lcar);, 1äsji1.lu $i dc-AtLrnci cicaLrindunic.t cst. p'itat:l !e srb qule !s1 .rLrlips:r de penc h cordi... do cind i 1. x zn]lulsSo.r as. dc iute f.lc... $i t,)t de atuDci a r'tmas cr"r.a zb,)iLrar N. I. DUIITTTiA$CU, EusziDc (BoufcDi-D!lj). lt| N DLINTC-.\SI S!INiU SOAIIE SlnrtrrSoar€arc nrmri Slinia I-urli {' malna lui Sfintu ü1.lXo la din\a, äiunci cind Sür'e. la]. h tLolrri liptimini r:ind e inturler.ic Lo0pt€a, 9i ca 1l vcdc', .ir'i lul1ll üLl so scalcli. il Di.rrti'nä, ti schilllbit.Sfinla LLrnI tarc a !r'ut ca sr-l inioar:c pa Slinlu Soarc. sr'rI dca !.ri pe lume I?l' clar fl n :r vrut, znla cä lui tllr i plac danclc Sfir-ita Luni -' - Si cu sint o dami, trici ])c l1rirc r1u nrit iLrbctli? Ba pe tirle to iub.sc, cal nli ciiti nanra, dar pe al- Da 1a Sfjnta l,lrnii er'ä o Iatar ir1 slLrlträ li SIinta Lurl.i irltr-ur1a o lrimelca sä-i spuit' lLri Sfinilr Soare, ca si se ilNoäre ii ce ii mai trebui pcrtnr insurätoarc, sa se Sflntu Soare, ra s:] scap. de dlrisi, a trincs-o la o mätute cle a lui, la .r ciumä, r. si i aducii siia, ciici ii va 2r3 tfclrui lir rlurli Llc llrIut prntfLr.ol'1(i si p!fill 1i-i ir.1u{rl si url Ltlciof clt apri, da ct r fost trirn.'s-o .Lr gindul ca.irnnrsonr-rnince. I'.tta s I ,:Lus pinä acolo fi a spLr la c. a vrrlit. dil balra i a zis ca s.ii aitcptc o lcncri. .ri hr.latri vi \cni si i \, h i , (1, rn.,, . .,.1r -l:r.. ., i (iintii .i a!r D o plrli'a Dhlc.r. Fetci i,a .lrt o virt.tniti. :rii (lopfnc Pirii cc vn vcri ..r. I'r'tn nu stir rc o aiterpti q i . l ( ! l ' r D a ; . l x i l t i i L ü 1s o r . i c u t i ( , s . s i - i z r c c i - - T u n i c i f f t i ? C l i D L tt i i | i s i t r s i c c t i t r ' f b u i c s i nu [1rqi.(ri bnbr dc t,. n {risi. lrldirii t. iiinh.ri. Di-rni tric rtir, Ierg{ d. un picior si r.i clctriinr |Lr. DJ lnli nr.tli ia url pr'rr de 1a mine si-] nprin.lc, ca pe uDd.j i mcrqo, vo.]{,r .i te .riunq|.. tu s,-t li s i frLcc drrm i si drcti n r L r D c in r L r f I l l r t a p . f i ' r , p o i a p i i d i n u t c i . , r . c l i i s . r i p n . Ilifa r hLqit. .lir solfr\.ul in bo.fi si . it ftrgca, bxl:rei i s. prircn .ä clct)r-|lla; cind vjnc s o lninrn.o, n o gasest., Sc ir dup:i ala coi din boftr]. nl(,rqc. mcf(. pc sul) i : . i r . r n ' . .I . d l . l i . . ' - , n | . Irornfdc dupri J|t'i pc tllmoii lstirlalti ; ici s o aiunq:I. Falil lruIlrri si sc fucc o pri.lur..l.rnsri. Eä-li rprinde Därlrl dc h so:rrocsi Ir. loc i s-r Jitcut drun prin pridure ::i i.r cit d.r cit s o ajunqi. lala vars'i apa. S a iicLrt o thcali in ufmfi. ni:tc slinci, da jrlajntcr.i vara, fru)ros, llori. Pin cc a ajuns o LaLa. -aa rru .r:r pe turnca Soa D.-rnrü .u U o dru cu sin{uri zice Soitrele. n l a l ae a l l l t s t t a . - Cc r:i i.rc.ri.u sita rltr zic. Sorr-elc. - l)ar.i r)ü s1i clu.Il at.t, cri re insori - zi(o lLlll - ' ni i ., , r' , .r r, puird, ä .r.ni ... Soar.lc ii rai zi.c (.fvrr s:r hc.i. ca rru rrr:a: .. l-' ti :rl sinqrrr ii ftispundo or. El df cnrdri. a llllLt . :i a r.Lrpt o si .tinir insa a icsil '.il lr .: \l . . L;t. T)a la c.-.ri t|ifr{,s o s:i n1i indcrüLrctn inltn.irr zice Soärelc daci mio fenrcitc nu uri-s drrqi, de accia rD1 vrut li ou s o pripädL'sc I da pcntru ci a scäpat ca s rquri, al]l l,rsat o ni anllr cla.l'r r)u m-a Bscultat, äm rup I o in douä, s:1 vid ce i iDt.-it1sa. Ci1 am rupt o, nu nti 214 l. ,,r r ,I l)r rhr pore r. , de p:"<r"3 re , 'o.rt. Lä a:c .ra Jie de pagubä l:1 oamcni. ( r r ' r . , L n -i n u u r . , L i ;, , ' - - . , a , r ' J . " r . ringe. Un om de-a :i dinlincatn ;i i-a tre.c peste cap ' ' ' - l ' 1 .i . : r n \ . ' ' . ' . r , - , f i . . t - - r r . : ,. i {lc trir. pr s,Lrbo vrc'r p! dcr!rrpra, lapr(lc dr lir vr.i E. NICULITA VORONCA - Iärä titLu iArhiva lnsrilutul!i de etnogratie ti lolclor", B ! c u r e t t i , n r s r 0 5 ,1 \ r , ollol{lora dc Nord). InATA CARE A VAZUT PFt SOÄRnl De mult o fost soireh olr. g o lost Itinrlunicr o f:rtaL Jr mo'rsi. _SiSoarclc o luat dc sotiic. Da o avut ti soa, rrli Rilldunica. $i soacri' sa o minat la Ciumi dupä sitn, s'i ce:rrni fi.in:i pentru pascä. O lr]irs nrai intii la l-uni si i,o dat o cutc acolo.Apoi o n]r-üs la Mart s o intrebat c:i unda tadc Ciüma. S-o dus apoi la Mnof.uri si i-o dat o closcil cu pui acolo- S o .lus la Gioi sl i o dat o uiaqir d€ laptc. P nc.ia s o cllrs tr \iin.ri s o ntrebrt itir cr"Lundc sad. Ciüura ? S-aüno i o dal un rhi(rl.n.. Si drpi ac.m s. dL1!iir SimL:rti. S-r' . r . J , s , r , . r t . , . r , . r . . . . . i , , .ritil 1a CiLrnri, c:i o a nrinra. S :lp,)i i a spLrscii sri rllcar Lir r1 lirlcli si si i!ilr sita, (i i i. (inrnrä !i sl lultil cu ea. $i o spu! cr:t cirld s o ha drU}i ca, s-itunco chiePtincle, c: s a f:r'dea1in cl{rlt clin chicptine. $i s-o dus 1a Ciuftr-r ; o luai sita i-o fugit cL1cä. $i s-o iunt CiLrIna, *- o fost o {enleic hid:i, dupi ca. cu calu. Si fata o :runcat cheptinele gios 9i s o I:rcut .leal ' ; ) r r . r ' ir . i , ' I d.lu Irni", o.r-i atiIn. p lata. S-o tipat si clrirea :i s o filcüt deal de pchiatr,L. Dup li dealu ril de pi:rtfi ii inr o arilrns pe fr1'''. 215 Dup acea o tipat fata uiaga clr laptele gjos, li s-o {lcut apä mare de 1aptc. $i Cluma tril o biut pini ce o cräpat. F apoi n-o pulut {ugi mal mult dupi lati. S o dus fata acasi la sonclä sa :i i-o spus soacrasa si coaie subt un lepedou : o fost Soareic. $ o vädzut cr"ri Soarcleaqa de iun'rinosca o ruji de pe citnp. ^tunci s-o ti f:lcul rindunicä q o zbur.at. Pin-atunci (soarel€) o fost f.cior rsa ca äFtjlaU L NIU$LEA - Cdr.eiäri, O AI,TA POVESTE A RiNDUNICIT Odatä, cu mult inainte de a veni pe p:uint llonlnul Isus Cristos, oanrenii se inmuitiscrä foarte r 11l sj nu nrai ascultau dc DumnezeuAni dupä aDi, Dumnezeri i-a räbdät, dar ei se Iäceau din ce in cc mai riti. Atunci, cl s a arätat intr o noapte, in \;5 unJ' om ^dre e-J ^irig, Jl "r.din io*. i i ", u.c - A , r r. n i r . i p s . p ^ r o l i 1 ä r r p n i i F - l i o r a 5 i " .c . s,"rpoti scäpä ! Noe, cäci ala il chema pc accl om, i;i fäcu o corabjc r . r , r 1 L r r " - - i . u i L ^ ä ' f ü n , i l i, . a p o i l . i - . i i r , i u r . l r r ' ; cite o pereche djn toat. fcludle de pitsäri, animale ;i gin (inii. incepu apoi si plou:] neintrerupi, apa acoped tot pämintul, ormenii pieriri inecati, iar corabja cu cei diniuntiu plutea pe valLlri. Dar Noe era necäjit cä animal.ie incepuserä sä se .erte in corabie. Nu )näi a1-eao ciipä de lini$te. Corabia zquduitä de cearta celor dinäuntru, am€ninia sit se incce Piecare animal fäcea ce i träsnea prin cap. Astfei un torrice, scos din minti de atita ceartä se apucä, Iär.i ca cei laui sä ia seama, sä roädä Iundul coratbiei, pinä se fäcu ru sinrir 'arc äpr inrrr:i "'r',bid i . . u r r r d " . N . a , r . f l d l F d , . , n . , dj .d J i r . E r ' , r o n , i . , r , a r . .L l . . l r o r , i n , 1, o r , l i a i . p r . i s n v u l l r n d - J d l, . r . . , i a r p , ' , . . ) 1 . f ^ r r F i s l . I , " r i - r p j n . ;l a p i ; . , r . . lui ti i zise: 216 Dacä ii dai cuvintul cä ai sr'lrni dirLriesti tot cc-l,i voi cerc, ar1rsar-ti scap corairia. -- i1i vci da tot c. ccri -- rr:sPunsc Noe. Särprl.r se iicu 'ltunci ghcn !i astlrpÄ cu trLtpul lui l]aufa. r\pi c.rt'c intrasc in c.rabn:. fu scoas.l afar,l cu !].i putu si-rplutcascitmai dcparte. ülilo;i c(.,r'abia DLrpj ctori:rprezecc luni, ploaia incctar si corabja sc prj un mr111tcinalt. opri ' dä-n1i 4.u.1 ce ni ai liig:rduit Ei, zis! l.lqrcle Cc vrei, zisc Noc l - \ir'fau ccl lrai bun sinr. dr p{r p:Lrnint. zisc Cu|ll poi tli clr cnr.c c c.l txai bun singo N.. l ' : . . ' . - r , f ' : i. r . l . i : A '| rrr, I n unl. , , rb , . i ' iinlan1l :lu trinris. Dü Noc, t('mindu sc dc vi.l.nla sarPchri. zisc r;rldunicii : Du t. .l{, v.zi c.r lacc lintarul. Itindunica pk'(r'r, zburi din loc in 1(l. si sc inlilrr' ln c.]i' .iin unri cü tiniarul, circ se intorcca qräbii. - äi fratc - inlr{'ab:i cel mai bun singe de pc parnrint l - A1 omului ! -- Arati mi I ti mic. ca si gu:'t putrn. 'fintarul scoas{rlirnba ca sä-i dea o piciturii din sin!.1.r omutui. ltinclunica inchisc dcodatä ciocul si täie linlfia tinlarului- Lipsit de limbä. acestä nu mai plrtu vorbi Ir,tcu ,.biz ! bi7 r( <i zburri liinä ce ajunse in fata lui Noc. Farpel.. .ra $i €l acolo. - Cnre e col m i bun sinlle din lume - intrebä cl ? - :Biz I b1z | - räspur-lsetintarul. Noe ifi trecu minr pdn barbä $i surise Earp€le se ddicä amenintitor. - Ai clc gind s;r vorbesti odatir ? - se rästi el lurios. Tintarul dcschise a1ünci gura li aräti lipsa ]imbii - Cinc ti-a fäcut asta ? Tinlorut ur:'ti dndunica. Atunci Earpeic sc repezi s o inqhitä clar nu putu si-i prindä decit coada. Rindunica zbur:, li-r:tindmijlocul cozii in gurä särpclui De stuicca aro ea coa.ia crestatä. FLORICA D, IqNESCU, F , Legende Si Faxe$ti,llori $i aninale 217 VRABIA, STIGI,ETUL Vrabil c f:icutä din o copilä de poteac. O foneic avoa colrilar .ca. car nu i pulea inua in voio cu mincar,ra. p Drrr n,.,..u u J i r ,t . , - 1 1 1 . \ : r . r r . n m L \ i \ Lr p ! d r d i n s , r . - \roi facc o -, ziL'c Dunnezcu sä ti cintc lingä , r'!il - si a pfeJjr.ui o in doi stiqleti plirechc. D,r. fa si ca a!tfl]l, nu i da nrinc,sa pace i o lovca cu r f j p L ' l c . b i | | a i n l c f e q t i . o c i o c a r n o ai n c a p . M n r n a . i i a r : r .rqal la Dumnoz.u s'i o prcfa.:' in ceva n1:ri r:iu; si ru pr.{iicrrl o in vrnbic. iir1. pLLii ce-i näscusc ca stielet, au ir'rmn\ siil.li.li pr"Lü.irLit:r7i. r ''"',?il';::l?i:fä (SiineFli Bo'.o$ani). NI]GIIEAI,.A. COITBUI,UI I.. I ciiDd Noc drumul corblrlui din corabic, ca sä i nCucri stirc cum sc afli prin lunrc, fiind vir{urile munti1.rr ivilc rtnr:l din api (i allind pe dlnseto corpuri de ri1. pi.ri1. sj mitl.iId el hoit{rrite c(rt.,aflata,a Lritat cu ir)tlrl si sf rnai intoffc,.r indtir:ipt si sil vesteascä lui Noe rr: so ril:r Jr. aiar:r. Dcci, dupi..r a iesit acümo Noe din r.rrabir', s| zi.L' ci"rinlilnind c] pr! corb si lDtrebindu I ,iL. cc nlt s a intors sir i spuie cLlm sc ,rltä prin lume, sä i :i riispüns corbrrl (:i el dc accea nlr s-a inturnat, pentru , i s-n däi dc-a miil jr'Lla hoitufi Atrnci No., mnriindu sa p. dinsul, I a bl:rstiDrat zicin, - - D. hoituri sä nu te mai saturi ::i mrmai hoitudte r:r fi. l)uc:rt.r ta cea mili bunä, si clin oriticc dcpirla.e :ri li nriron:re tie hoiturile, ca si lc poti afla pentru ca ,:i li aduri rmirlte de mine I i)e ni..r rine apoi, dupi ctcdinta poporulni, c:i corbii rlitresc cinc;ti€ de unde hoitril ;i 1ot din cauza biästärluiui lui Noe, nutretrul de cäpitenie al corbilor il for|nfaz:i hoitürile. ;lt 8 larä ca si nu se inmulteascä corbii ca alte pascri, sä nu Doatä scoate nlulti püi, tot dnpri ce a lncetat potopui r s dlr rs -,r ,p l^, i-J bl ,\r,m,r NuPLa 'T sp I r itr -. r.nd In lu.a I ri li-rr'f I n.r I ri .1 . n\rj" i .,, .lu' . pinä de as rzi, äDriisurat .r"irn n zilra d€r 'ltunci D.ci Ei tei Donotaic. se ouri corbii totdearna iü lnna hri tlcc(xr ".i. .i,,1n""". Dinä iD luna lui Faur'. Iurä in luna lui Faur, fijndci, clupi spusa poporului, nici un feli de ouä nlr sirt asa.lc täri. ca ouält'.le corb. cirld e gerul m'u ''rnrjlit. r:nrd cfaD:i si ]emncle .tc f.jq, atunci zboari 'orbii ic pr: ou:l, tls:inau lc si crepe de !tr, fi cind väd tä acuria-ourilc sint biric.r!:patc. so duc xpoi la dinscle si sco tinrlu .ii Drtii din riioci. cautir mai dtprr:to de dinrii ' r ' C ;: , . \ i n . , . , i f ' D. ,:,,.p^i.,,.tr r. ' n ln' r ' n i . , r , i i r , , , r ". . r u l o de {rig cä (Jirli srr.r..ifa corbuloi", ouä]c r,or {' cr.ilr:rt i),cri Noe ru I af Ii blästäm::t Prc corb si-ii ch"'ls'r'1 rLrll.r sfle din luna lui dccenlvriii .si Dinll in lunr lui Faur' ii sfi ixsä puii sr"ridin eiloci. numai rrtr)nr:i cin'L i 1'or 'fc '." oull,, ife !1t-r. ci ar: li rämas si .rloccascävar-ä cl :ii il:c u,s,ri, rtirnci ar ii aia de nlulli corbi c'r oinrernr r rr fi rlr \tirr" \., s. Jpefe de drn<ij i rrr d^ ., corbul..nd r", ,1t N ' \ r.,n, . cici \ir{hl murltiior' numai al"-i".,'iri,,. trebrtic sä fi aflat ..rbii arafcori trcc prin sate, doaratnunai atun'r se oDrcs' ci iD rrcun sat, cincl iutr-insul aflä vrL-un hoit de fal sirtr Dr dllnrinrr-l oiri j ' ''ru ; d. .1.. vjl I pr'rir - L r n l i lf i ' fL;i nurr 'r nr 'r furl ,1, r.r r r p"'r"' stinc.tor. o-'"-- o'";;'l';#*L';:il' (Ci!drefi-su.cavr) T,EGENDA VULTURI]I-III A icst odiLtä n imp:lrrt si o impir'itea"r' bäirt. lm))alratl1l a.j(la avGr o sun.rlcrrie dc sluili 2)3 Printrc accle slugi, s ä nimerit si aibi una rea din cate r'lf,r'.: A.oalta cra gäin:rreasa patatului. Cum s_a intim_ plirt .r (i J]iillireasa sä aib:i un lecior. ll:riltuL s|tin.lresci sc certa deseori cu biiiatut impar_ r , ' , r ' r - ; . I r I n , d i r 7 : t . m p , r r r ^ d \ är i , n i . . p . . u t , i .lr ' 'r ^ r;. lr" . .rn ri \, li.j, vriiitoirrc, dridu finlui do impärat niste otr"ävu;i si fru_ rn.sul prinl muri pc loc. Astcptare, väzind irnpäratu1 ;i impaL , Dupi rirlrala rir_oarccare briiatul 1or nu mai vine, piccar:t ci sä vadi ce s-a intimplitt cu cl. \riizirldu i qiinircasa cii vin, si tamindu se dc ped.j.rp!.r impär.atului. arunc:' fär:L veste inaintea lor niile farmecc, zicind : - nrlturi sri v;i faccti si tinp:iralii vlizduhutui sar frti DLrai rccstlrj palat ! S:' vä hräniti cu piadä si mor' I i , . 1 o , r - t. \ i m o . t r . rj r . , r r f a . "r l l ' r . , , r f, r . | ' . d . r \ 1 , t 1 ,i . . . . r . . , , b , r . , ur o r i r d u - s p . " d.ä..p,a .as'r.)lu1ui.ca si cind ciutau ccva. ln zbord-lor scotcau st.i{artc dc ieie. Apoi s,au indrcptat spre munti, pe vir firril., cirora fäc.Lriburi, din carc privcsc ca niite imDrr':rti ai \,:'cllrhutui. Dc otunci sint ! Lrtturii pf pimint. I. I. MIREA, IURMA RIUSORULUq ln zilele de demult. tr:tia un ilnpärat si-o inlprirätcasai. Ei aveau numai o fiicit. pa cärc o iübcau foari. $i-o piizcau ca ochii din cap. ca s:r DL1i scrltimpla vrco nelntr-una din zile, a täclrt irnpi.atul o pctrecero foartc mare Si frumoasä, la caro a poltit pre toti sfetnicii, pre i o l i o a m e n i ic F i n a i d . t r r n r c . m . , i r t F . : . m j r i I n ! r t - t i 5r mai cinstiti ai impärätici satc. 220 Pe cind irnpiratul, impäraricasa Si cu oaspclii lor se vcscleau la masä mincind, bind Si cintind, cum e daiina la asemcnea pctrcccri mari, pe-atunci iiica irnpr'iratulLli se dusc in grädinir impär.äteascä,ca sä sc Drai prcinrbl.l si sä sc rnai räcoreas.:t putin, cici prcq:itir.ra p.nirr P(l t r " r . . r d , d r . , : f o . , ' r " , Lr li r r i l . ' gat. ]| friidini o culrrinse :omnul fi i]a s. l:isi PD1ilr p(l iarba cea vcrdc si moalc ca sii doarnlr:r. ln somn, ialrl cä vcni 1ä dinsa o fripturil foirrtc fljr .tlr.j::, imbr:icrti toaiä ni alb. adicii un iL-lgor, c.rl(!. o lu;rt o in brat.'ti urcr'ndusc cu diisa in licr, a .lus o rirr ; i .'p., oJor.r,a .r d po I r . , .l . iisi t'rf iarb.'t vrrdc:i larsind-otot dornlnd, !..'.1.r5. dil Nf mult dupri rcrasta, fiica impiiritullri s x trcTir Ilrrr ..' .:r ,.r. .it i i,-,:/ L:i (i.d n viz)-rt rii nu rnai c in g.:di.a irnp.i.riiu'1.fi. rn'lr: s a i o s t c u l r a t c u p L l t i n n r L i D r i n t . r , . i n r r r L , 1l o . s l r ' : r i r s! .rr lotul necunos.ut. frrl Dct)iüte de scumpii siii pririnti, d.partc dc tot.c: .Lri.is.ut, intr o cinrPic jnsjtrilrnxtii cr aco:tjt.l, nu tlia r curr. sin:uri cc sä Jaci l... .u s.: n.r.r!pri ?... lircotfo sri ;i pe ciDd st:r ca dusa pc (indLlfi, o .uprins. o ioin1.. in.ii abiir sc putca tinc pc picloäfe... D.,r iatrl..ind I.n nlr.. ii slibise puterilc si-i inl.loni\c lttudurilc, !{'dc in dfpririi.t un nri:ir. De car{r s. iflart vfo .lt.vr n1{rr. ..xr)1 c . I i n s . d u c c d ! . i c u i n p u r u , p i n ' i 1 . rD o i r ) i l u i n . l n : ( . . , rL :n.rupul a ic rl]lncn c o lri.r(nrjc .rr. nurrai la (i {li .rinzi s. poato \?dca. lr]) rot inrAcunla o clrprins:'r o l.rtc mr'f.. li tririifi prcjurul ,r(t:ia, nu sc xfla un stroP d. ap:', s'', fi dat url qalbin pe dinsüI. Trci zile qi trei Dopli dupar olaitar, a inbiat cn 1n.ol. ii-n.oace cäutnrd api, dar in 7adar... Abia tu aiurul sc va aprindc dc sclc, rjuis.' zik.i a iratr:r. cnrd cuq.tn.i djn coaste curgca un riulor dc IDar Lr un dcal, a c:irui d o m nitl. viizind npr, a Lrii:rl lilnpcd.' c:r lacrima. Tin:ira pinii qrija, la rj.rlor, sc plccr', lr dusc dcgr:tbri lo:rfi se r d i n r r o 'r|m r ",r'' " L ,r.'p ., t Fir,: i 221 afll pe mait riusorului, ciici din riutor sc t-"mu a bea, ca sr'inu cad:i inuntru fi sä se r_nec€. I)ar iat!, minunca minunilor, curn a guslat ca din aDä. Inrr. pr..f m'a .u p.n r l , ' i r .p r . - r r . ' , m 'n i i u I I n i l . . \ L r l r ' r r i v u l l u " . In I I rr i r riua de astäzi... s," vcdc ci asa i a fost imDiutit:i de la DdmnczcLr,...a;a i,n Jost ursit..- Si acuma. cä s:r äilr.i ',r . r , r , l r i i v i ,i r ' . | .nl i, r,. l^ I " , . r" ' r ^ r ' i d i " . r o . u n r ^ rp' r. : , l . , , i n , i , i r t . r u i r . , . . tL'a sc nutrin, iar mai pe urmi a inceput a r!'rpi si miei I r " '., .i,-. .- ti trr :'.,iur d. a.r ,,i ornitoloeid [\TUI.TLI]IDAICA DE PE LUMEÄ S. FL. NIARTÄN popotund romAna, \ CEAI,ALTA] .1 l.J,i odat; rrr orn car.r avea un lecior. Si fiiidcä "nrului rr.ol.rir i a fosl muril muierea cea dintii, s a in :rlr'lt clc n doüa oarÄ si si-a luat aiti sotie. Dar rluierl..r i!1,rr1x. pfecun) sint nlai toate vitrigele, ura pre fcciorul r . . . : . r . r r : , ; , , r 1 1 r , ni n r . p r . . . i i- r i . r . r. - i . r ilrsese vidu...ä $i av.a Dnrnci dc la birbailrl siru cei dintii. Ii.r ic.fa zi!!r cr nili dc mrriie nr-i hirbrtulüi ei, s.ir facri c{. .ra faco cu prrrrrlrl saru,s'i I .1ü(ii ti si-] inistil in:..il unll.rva.cri dc1l1r. ninf.i safu d. pc un til|.r.u B'irbatul, .1" o Fnri.,r .a 1r'rclrrmc oditi ccar.' r, car.t-. nu nni ar-ca slirsil, dr lltiL fiindu i n.vaslil rlra{:l. lui intr r) zi l)re prun.ul .'llr. sr ciuse or diriLrl intr,o pridLrr.rr)usti. si acolo, nnind r I intr-o !ili,1 d|asi si in tun{rcoasä, il l:isä silr''ur', zicnxlu,i si artcptc puiintel, .ir ol se drrce nunäi Dir:r colca. sii iaie ni:1. 1!:nn€r si indatarse va intoarc.r.l)rlf, clr|lr s a dus, du! a lost... rnai mult inapoi nu s-a iniors, si prurlcul a räüras in stirca Dolnnrlui, rätäcind prin Didurca cca puslic fi sitiitind in zridar pre tatäI sir. Tot cam pe timpul icela. cind ti a lep'idat bi:rbatul . . r ! s l 1o r u n ' r l . s . i f l r : n r l ' | . o m u i . r , , . c r . a s c m e 222 n(:a rämasc viduvä si avea o jrrunci. Muier.a ac.rL'ainc; " a mririini. dupä un bärbat care desi cra loarte avut sl n avra ni.i un Drunc al s:iu, totu$i ur:r loartc larc prc prurca femcii srle. A poruncit cleci unui arqat al säu sai ia prunca, ! o ducar ir pridurea cea Pustio li acokr :j 1r' onoarc. insjr f:'r:i sä ttie näica ci. ii apoi si i aducir ochii dr.pt nlilrturic cri a omorit-o. Aftrtul spus,rslipinci salc l)o.uD.a birrbatului oi dir spre copil:r. r'ra Ac.n\t . curn a fost,-...unr D-n fost,... iot ir c rl)ar si i pirlu r:iü dup'i fiic:t sa. Dc acoea zisc olr .rfql lultri l ^s$l1ri $i impiitlctte poruDcä sfiPinutui tiu. dur p^n, .r n in. nd | . l. .1. ." rili | "d i n-n nr.,. i rr'l t t r r r . r . n J ui p r i r ' . , . t L r 1 i r " l . / n r , r . i (a si cin.]c accst.r. du te cu aBindoi in p:idurcil c.'1 Puc tiu si rcolo ltr:ir'iprunc.r ilr voia Do nului, si tirci cl c.l ra :li.u clinsa,iar tu. trie cincle si i adä o.hii lui. dr.rpi n1:ilturi.. stlpinuiui täu. lluDi .. r"osii ca cuvintcle acast.a, luä pruni n in br.ti,r' o 1:rruti crt .lulccati si-o dctc apoi ariratului. Acirtta lui copila ii .inelc, su dusc cu din(ii in pat durea cfa pustic, lirlr dupi cuDr 1-a iDvr-rt.rtstil)nra !n, sl .Doi sc intoa.sc a.nsi. Aici dete o.hii cinclui dr.pt mirrturie stäpinului si1u. cnre nertiind .:ilet.rnia intinlDlA.ii, bucufic ci li a ajrlns s.,opul. s::lti,.11, lla:t:icind 'lrutl}a prnr1.ul brirbatulLri. dintr o l.ttur!: dc pädur. ,si prunca mui.rii, dintr-a1ii' lirture. tot plingind si stli;irld pre p.lrintii l(,r. iatr'l cr'].dLrpri un timp, sa in tilnirar la un loc fi. ncitiind irlcotro si iasjt la lumlr. ral m'rsornrrnhdoi in accli:i loc... Drr cc si fa!::i ei ai.ri 1... Cum sft triiiasc:r ?... rrnnrd.i ' ' , i r u i I i i n . r t ' . . ur ' ' . ^ l r ' r ' r ' . insir Dumnezeu, carc poartri dc grijir luturtf oa]llo Dilor, v:tzind cä acefti prunci nu vor dr.tcco mult. dxcii I n n' li !., ;n nd" rrtnr d" ,j-' i. i fi rr' un ziua. chipLrl vLrlturului. cärc li aduse hritnä in toatä {l' asa au trilit ei in pultia afo{ro, c'iutali dc in'1.r, pinit crl au crc,(cut lnäfl. Atunci au incrcput a sc iuli ti-a sc dcsnierLla, ca doj porunrbcincvinovrti22:J Il'L| ac..sta ingcrului nu i l ptiirut, ti I ;rlcctlt cu tr,l,.rld. a li rrai aducL.nrinc.rfc cir ]niri nnintr, Listn.tni s,l sc ltrilnexsci cum vor sti .. 'i'incr.ii. \';l?ind carvltlturul nu ti mai ^dLt.. n.micii.t. rrinfu.c. s au supiriratlonrt. trr., si iiind(i foirmca r1ü l lilsr."i stfa in pacc, aü inccplrt a scolt| rirdir.ini "i lt!! r.-Dun p.rntrunrnra. ixtri .r'' p| lind .ir, plr!(,.i tn üjlsi.1 si in.opürri a .llf nrin,l llidircjnil. Si ierburit{r adunnt., se r:'1i:tcestcdin .1'.irlnlri ln'.llc, o vlrltur.oric si h.f.ind dil1 inrjnrpiar-e pc I ,1, | , ,i; ,i,. ..,, | , r . i , r : , * ( t r f , .I I n,r' i . . L l i n ' , u l r n . l o r l r r a n , .p , r , n ' . r \ J l r l r 1 . j . , r \ t r r r i l . ,, . . .. r i r , , ra . , , . I |iind hsri cri n acc.asti lunrc. piirl atünci nu crrxu vnltLrri, lincfii no;tri s,)cotirar.ai vultnr4a cc a venit 1a dhsii. . \.Lllturül carc i prirrisisemni naini.r; rtcci i' z! - In loc sii ni aduci dc mincarc ca mai naintc vromc, :rr^ t: nir',.ir', , r ( , , i t n . a J n nl l, i : \,!rlturit I li r. spun,je. . .:t, b ..,. nrr 'L,JLJn_.,ti. D. ,, ,r 'a lili \.i. .i | . . r - , . . , r i r n , F . d tr l t . lut]]re.. Pe p:uniniul ncesta n am mai fost pin;r acum:r, j l]t n u" n.... 1 ' riu ^u.,.\, F i l r r , n . . , d o ,i l t . , . , _ 'r n, ,: rininc i.r ^|l \ ^ r . : D . . r t r r. , . , . , 1r ! ^ v c l i p ' l r i\ , . ^ i l ä r e t _ - D apoi ce feli de paserc csti tu. dac:r nu etti aceea o.t' carc o socotim noi ? - o intrebari tinerii. Eu - räspunse pascrca -- sint o vulturit:t sall vllturoaie, cum vreti sä mar nunili; bärbatul meu se chcamä vultur $i petrece iD ccca iume. Eu sint adusi aici de soacra mea! care m a pizmuit foarte tare, si fiin.l birrl)atul rneu dus la vinat, m a amri{it son".a'sä ,.,.r".c.m la altc üe: nüri, pin.ir .o m n scos in tunn,a rccasta, :i apoi ascunzindu se dc minc. nl n lltsat sinqur;i. Tincrii, llrzind aceasta,riscri : - De nc voi scoatc.la iulncir cu oxricni, roi tc,"om hfarni pir'r;l ce vei mlrri I Bucufindu sc, vulturilr rispuns{r : - Dc nde vä aflati voi acurna. nici intr.un an nu plrtcli icfi 1.r lurnea cu oam.rii, Ct'cti ati voi si mcrqeli pe jos. Daf, p€ntru iigäduinta voasträ, cä mä 'eti tine pini la moarte, cu vä voi scoate ru mult mai degrabä... luglfi-vii dc u!1 picior al rneu ti cu icusi voi zbura cu Tin.rii, in bucuria 1or, sc lcgari degfabir dc un picior al vuliuritoi. Cjnd au fost 4ata d,r p;rnirc, vutturita ti zi1'r i.rflisi : -- Inchideti,vri o.hii, ca s::inll vi se int]'mplc moartea. prin v.dcroa cetor ncmnivizrltc do voi | - Si cum rosti .ir..,jnt.l. äcestca, se ävintä in sus si so porni cu dinsii la drl,ur, crL sr'r-i scoaur la lumc Dar .s.ofindu i din p:j durr, ci nu i-a dus chi r int.e oameni, cr r a aFzar mar intii jnt.,o c.tate pustie. tocmai departe ale . r - n r _A i i - . r u i , J , r 1 i t . r . r a i . n i i d i n r o , r . r,.t. ' I I n r , . i r . r l . 1. t a - . t r , r j " " , , , . , r , r nnü n . . , i | .,r,r altrL.il dinsa. Dup:r (1: s-au inmlrtt locuitorii, rinra sir.l lint.ii nostri Dlutt limp, pinar in rrm:t sc {:r{.rrrä thrrr. cl impirnt si ca nrpirätcasi, c:ici, drept sä v:i sprrn. .u crt.rcl(rrri lnai mari, cu ltjta sc f:lcur:j mai fmmosi si mri ini.lcpti... Vullrrroaia, riimäse ta cLlrtca impärai.ilsc:i 1i tr:ria ioirto bine. ctupi {!l7l i-alr J:q:idLrit iincrii c,i vor tine"o, n ouat doü:i ou:r si ctocindulc. a scos cbi t-iui, unul dc pirfioa birbari!.rs.i si attul dc pnrter f,rmc irs.'i. Si dup:i c(' i,n scos, a inccput a i jn!:na sii Tboare si a li.jpunc toli:r jstoria ci,.rum ä ajuns p. äceäst:r 'lumc, cum a riimas tnt:il 1o. in ccrl.lti lunle si de-atunci nu l -:r mai virut. Nu mult dupi'rxcclstl. a murit vulturita si au rarmas puii sin!]tni Acestia in.epurii a zLru.a si a se inrilt:l mai sus d.cit t,rrle cclclalte pareri. cil d..rar vor pLrtca dc cu ocbii de tat'il lor, si d(,'ttLrnciinco:rcr,irnLiä mai n'rult plin locu riLe cllc pultii, iiindci-l nrnmiL lor, in plidurea cc:i pustie i i.st intiiasi rLalii.Tot din lccsti doi pui, s-arl Jicut rLIJoi ni c.irLalli vrlr:uri, crr.r ic afl''L pc piminirl i..str, plnrl tn ziur d.r irstiLzi.pc cind mii n'1intc sc alllu nLrmai in Inrp:-drttul.!1 tin:rr, la c.f. a tost vullurita, dupii moarfca a(\hri:1, lt iiclLt din iri.ioarel{rci. sprc aduccre trmiili.c, codirisir h bicilrl silr cel d. (iil;r;|. 225 Dc aici }ine ap.ri. cir pini-n ziua de astilizi, unii. !il.:i re-nrjnipii s; ponl:'Lprinde \'run vulturc, fac din l)i.irir .(le lui ..diriste ta bicclc cLr.are minii clii dc.r:il,i.it satl bcii 1:r Diug. Altii iac fluierap dc cintat, dosprc ra':f se zice rü au un sunet ioaftc frumos \i P1äcrt Ace.rstai povc!1ea cu vttltu.ji li cu cci doi prunci ri ti.iti, drr fe :i a initnplat nai incolo cu pirinljj irf(LnBTBLIOGRÄ!'III Fi am incäiicat pe-o i.ea si v-am spus o ala I o-n"** o.,i;l""")*lll,']i SIjI,I]C1'IVÄ I (\rlLAed ii .ntologii LiCja En etr-(]corgesc! : Edtme .L aninale ti ,n!nri. Brcureiti, r"{ar.le . Uditura trIjr.rvä. 19rli. Sirir ,,:u.t'..rul afny ßrill : Legerd. ljop!1ute /.mAtcrri, Dtrcutesti, ECilura Mi',r , .. | ,an,. : Sul. . j lj , , . ., ale allir popoar. r?ciri s,i rori.i, Ducu.esii, Libräfiilc Socec ii c.nrt, 101+. * * + CItdloaxl bosDcl., /omirrtii d.ipre cninol?, Arhila d. {ol.lor Cluj-Naro.a. j i . f i . n C o c i s i u : P o r e f l i i i l e o e j r d c .D l n i - T i p o e f a f i a q . ü i n a r i s l l , r92:l -r,Fo.fol D Cur.a: Po1..sti .r ani,,.ia si rrns.iri al.se tt lotirite p4Dhl .orii, C ni.rr Eiil,lrn Fanuri. ra O!idir J.. rcnslrsian!: Crairl diD Tara Iia.t.attlli. Eu.urcirti, l,ibräriile S!r.{r ti comp, l9li Df.i.sr1!: Pot.i1)t. |.tjt.r, Bucurciti. Ellitu.a Casei Sco3- i,trirrtz. Pa1)estjri ,\1 l.se'r.le rotuAD!.J)iru luruni: Vrcntri rpfti. Bucnresti, Lib.irlll. S..ec-St.tea. lIlrl. 1rlu. corovei : Credirtc ti s}'1\,t::titii dle FLlrlrLl.J rDra4n, Bucur.;1i, LiLrnriile Socfc ii (,inD. 1ft5 Edii..lfc rspifcs.u: L.sen.I\, sl! n.lsn.Lc ronrAtLilat, tru:{ierh. I rfa Cartea RomiN,rr.i. ili:lil Siflefi Fl.r.ä Mefi:n: 1)r,iror.9ia !!!c.trad rlrratrd, Cernäütri, Tipoguii! B. E.hbrr.1l. llilrlr. rin!..n Iriorea X'Iarian: S,irr,nrlrile kl ro,ntri, l3ucu.eiti, Ddiiu.a 18nrl; Pärcsjmrte ^cademiei liomän.; Ciitrli.*jic l 8 ! ' . ri C j n . i D e c i n c r 1lCr. 227 I I lrlrrca : LeO.rdc, B!.ufcSti. tl]3?. El.ra Niculilä-Vororca : D.iineic Ai crcdiLt|ic totorului |ateü\ dduinta $i ayzatc itt ardinc m i l o i o g i . d . C e r n ä u i i , T j F c jtrafia Isidor \Vi.jlld-. 1e'l:. Tu.lof Pa.rlilc : Pdr.stco irPii dc d.ftzlt, Rr.u..sLl. I-ii)irjil. S..cc si cornp. llrli T u d . r r P e n l i r . : L n r i . . l t o r i i . l c 1 ' t r i l a r . r i r a r r , B u . ü . c i t i , L : r r ri f i j l e S o . c . $ i c r J $ p . .1 9 r 1 ) Ioir P.p neleganul: Polrnii d/.rL?i.4.tli, D!.xr.1i. lidnufr lrrliCUPRINS C . R i r d u L € s c uC o . j i n : h r . r n l rcttilrllti, P.r.tjti si I.g.rCr .tr, ir.t.r, llürrf.ß1i. LiLrifia Sor... ltlrl NrsLo. Ur..hi1 : irr'r,i.l. i. ,rcnrtr. pns.irir.. !!r!r..i1i, t,l irrä iil€fa.:'r n alas.i S.ol!1o.. r9ji. ll Siu.iii Bäc.scü l,{ihri C I Pnsriril. n1 nalncr!:lt!turn ti tiala Fap.tani /omtr). llrclüa,sri, j,lrlllNf. Acan.nriei RP.11. l9rit Birrca Ovidiu : irIi.a cicl.t..F..Iie ( por.iriiiJr r.,ranetti, Fu.!f.iLj. Dditlrrr Siiinlilicri lj ninciclop.di.ir. l!i(i. rinl.x Oridiu: |1ntLtt'ul tat rnu!1 , ll!.ir ..ti, tt.LLt!! ),1iiri rr, v . l . I - 1 9 1 1 ,v o l . I I - 1 0 0 : 1 . Candf.a I ,{.: t.r'on licrclar, B!cLrr.sli, Cull!rr ratioräli. 19:8. (liriä:i xtihri : )rii toLasie p.prktrn romAn.as.:n. Vi.t1litoar.te ltnzdr;rtiri, llucnr.sli. adir ra X{iDer!a. l'rilN. E!sc.! lvan: .SinLr.ieri ior.bft.p, iirniilarr. Eilii!La lracla, 1ur7. I,apahngi T.ch.: lrri. di(lturrr I.!ir,rtr. Eucuf.iri, Edillira \!i, Por, Xlih.i Rr.:r:ndniu I'rr'.1 . rai(tar iirctut ror(ii.s.. fca1i, Edil,.:! Dr.ir(i.il tL trr.ilasoer!at, tgiii trr.! A iL?Aenda brebenoculuil f ,1r7.irLca bärbänocuiui ötu5.deitr1 Surrioc Si brinduia rüs:Liocul ii bujorui Leq.ndr crinDloi I'o!es1.a crin!1Lri Crln!l t,:q.f.ia Floä.ei Soar.lui ?.7rslea Floarei Soar.tui Poveslea Florii-Soarelui L-"aen.li ghioceilor Pü.slca It c. LECI]NDELE FLONILOR ghiocel'rlui ß.i.dlsa si ghtucelul . -Zi'pa,1! ti ghiocelul Läcrämioa.ele Cfäih $i licrämioarclc L?q.nda li.rimioareli, 77 17 25 34 47 52 5+ 62 72 'i:l 11 ia 81 a2 lIärAäriläre1ut Legedda macilor 88 00 02 94 229 Porc,rtea R.r!äri1ei Sila i!lei.! Pov.sl"a tlllänicei /lPovcsf,i Ln,.1.i 101 (ri,) -rf.r l,']|l'rda B r,EG!ir"Dtl,E !AliÄltIl,olt lzl t2l t25 )2? Po!r:fe. .!..ri,r.!lri De ce n-are bar:za limbi I L.1 n a ., .i iL!.rrei Jal,,.ifli. r I.ft rL : \ . : :. : ialä de im!irfall .rDir " . : ..1 i c . i r - r a , ,sl'J r,ndun'.. : F.indunica ii sfintu soare \: ul fp soaral ^ :rL.- rrv" rc - r'ndun,( | ruliufülui lVulleroaic;i de pe lumea cealaltäl I i itli.Ora Jie selecti! ö 209 2LX 215 216 218 214 213 224 222 22' 1 I lll 1,1,1 151 , ä u - J I5.] lii )l t- 'uI CL rl Slintulüi F€tre rj!l ,l riror r rrLUrrcrl I r cr :r F1,r.:i1.r ji)i.'rl.i Ii',-r lu. Lr .,...r:r)lalr-rl lrrrr.lc ri r.c].ic t62 Crn 3r li.ut r|nia It'urr-zri,(i i.ce .\iL!1 nr .c.rril..iii li'u1i,:a csi. ndrnjtir d. äfnr.ni cfcl r,rrjerd! riiCunicji 1?t 1?11 Rit r 'l ls5 : ^ : : ai r : ., : I Llfbil.:rt!l inlrfic.ii Lrrla Iti!:.lonr.a dr'i.i. I rit Itl r7, t8l I ll2 lCa 201 231) !-,-..-r{ I t395/1ee0,la rmp.üeris,.Baco!i!' B.cür. str. Miorlei nr_ ,l ,/ I ll'\ Serie consadatä publicärii, in volume antologice, a comorilor literaturii populare romänegti. Florilegiile, axate pe ge ., nuri 9i specii, pe teme qi motive popülare, olerä o imagine globalä asupra valorilor f olclol.Llui nostru, subliniate in p.efete Bibliogmf ii selective, Ia obiect, lnsolesc fiecare volum. LEI 57 rsltN 973-tr,t$3-0