Compozitie CURS 02

TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA FUNCTIUNE – STRUCTURA - FORMA Sunt factori formatori, avand aceeasi vocatie in determinarea arhitecturii. Niciunul dintre acesti factori nu ar trebui prevaleze in dauna celorlalti. Aeroportul Barajas / Madrid FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE FUNDAMENTAL IN ORICE EXPRESIE ARHITECTURALA. TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA Arhitectura are menirea de a ne proteja fizic fata de ambient, de a crea un cadru adecvat activitatilor noastre si, dincolo de toate acestea, de a exprima valori simbolice si etice. Cat de mult influenteaza functiunea forma arhitecturala devine clar cand ne figuram diversele activitati ale unei cladiri si cum anume acestea ii pot influenta conformarea. Problema rezida in coordonarea formei si functiunii. Daca aceasta coordonare nu poate fi stapanita, rezultatul este o simpla forma goala si conditii nesatisfacatoare dpdv functional. Pregnasona House – Mario Botta FORMA PRIMEAZA FATA DE FUNCTIUNE Exista si a existat in fiecare epoca tendinta de a accentua importanta unuia sau altuia dintre cei doi factori determinanti ai arhitecturii. | SEMESTRUL | 2009-2010 TA02 Stilul Rococo / Basilica Ottobeuren FORMA ESTE REZULTATUL FUNCTIUNII 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA F.L.Wright – Falling Water House Jorn Utzon – Sidney Opera Intotdeuna insa functiunea reprezinta punctul de pornire fundamental in determinarea formala a arhitecturii, chiar daca prin functiune nu se intelege numai satisfacerea unoi nevoi strict materiale. FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE FUNDAMENTAL IN ORICE EXPRESIE ARHITECTURALA. FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE FUNDAMENTAL IN ORICE EXPRESIE ARHITECTURALA. Locuirea unei case trebuie sa produca insa si satisfactie, placere si bucurie. TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA Prima preocupare a arhitectului ar trebui sa fie proiectarea oricarei case conform unei scheme functionale care sa fie logica si rationala adica: (1) organizarea relatiilor functionale = spatii (2) organizarea secventelor functionale = circulatii House Stabio – Mario Botta TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA RAUMPLAN versus PLAN LIBRE Este insa o formidabila problema determinarea preferintelor individuale ale cuiva relativ la modul de locuire. Fiecare om va raspunde acestei intrebari in functie de tiparele de comportament spiritual si intelectual ce-i sunt proprii. Un architect cu experienta stie insa foarte bine ca proiectarea dupa solutii particularizate, “pe masura”, rezista cu dificultate in timp. Un nou locatar va avea de ales intre a se resemna sa locuiasca dupa obiceiurile predecesorului si a demola peretii noii sale, atat cat ii permite structura de rezistenta, pentru a o adapta propriului sau system de locuire. De aceea s-a formulat teoria dupa care un plan liber si dimensiuni armonioase permit o mai mare flexibilitate in utilizarea unui spatiu. FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE FUNDAMENTAL IN ORICE EXPRESIE ARHITECTURALA. Aprecierea modului de ordonarea functiunilor intr-o cladire nu poate fi facuta asa simplu printr-o comparatie “bine” – “rau”. Este totusi usor sa observam cand lucrurile sunt evidente intr-o directie sau alta TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ROB KRIER: Este evident ca procesul de proiectare nu poate fi rationalizat matematic. Conceptul de organizare merge alaturi de ideea succedarii secventiale a spatiilor. Organizarea arhitecturala nu are formule standard. O solutie functionala perfecta nu are totdeuna ca rezultat o buna arhitectura. Exemple extrase din cartea Architectural Composition (Rob Krier – Rizzoli Editions) TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ORGANIZAREA SECVENTIALA A FUNCTIUNILOR (1) CENTRAL (2) LINEAR Modul de functionare specific unei cladiri poate sugera adoptarea unor diverse formule constructive care sa asigure anumite rute de orientare in parcurgerea cladirii. Principii de organizare (1) Linear (2) Central / axial (3) Central + Linear (4) In pieptene (5) In retea (6) Suprapunere (7) Labirint (1) Palladio – Vila Americo (La Rotonda), Vicenza (2) Palladio – Borromini / Palazzo della Sapienza dupa Rob Krier / Architectural Composition / Rizzoli Editions (3) CENTRAL-LINEAR (4) IN FURCHETA (5) IN RETEA TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ORGANIZAREA SECVENTIALA A FUNCTIUNILOR (3) Palladio – Proiect pentru Palazzo / Battista Grzadore, Vicenza (4) Palladio – Proiect pentru Palazzo / Battista dalla Torre (5) Palladio – Vila cu atrium toscan (Quattro Libri del’Architettura) dupa Rob Krier / Architectural Composition / Rizzoli Editions (6) SUPRAPUNERE (7) LABIRINT TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ORGANIZAREA SECVENTIALA A FUNCTIUNILOR (6) Manastirea St.Blasien / Baden (7) Palatul din Karnak, Theba / Egipt dupa Rob Krier / Architectural Composition / Rizzoli Editions TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA Nici sistemul constructiv (structura), nici functiunea nu pot fi tratate izolat de intregul care este arhitectura. Sistemul constructiv este strans legat de functiune. Un concept de organizare spatial clar definit cere o solutie structurala proprie. Cu cat aceasta unitate este mai armonioasa, cu atat suntem mai aproape de un produs arhitectural complet SISTEME DE CONSTRUCTIE (1) Zidarie portanta sistem monolit din elemente mici solidarizate cu lianti (1) Schelet sistem alcatuit din elemente liniare verticale si orizontale (1) Sistem mixt o combinatie din cele doua sisteme (zidarie + schelet) Sistemul constructiv a depins intotdeuna de conditiile locale: climat si materiale disponibile. TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ZIDARIE PORTANTA Zidul a fost intotdeuna nu numai un element portant pentru acoperis ci si un paravan de separare public-privat / interior-exterior si de protectie impotriva factorilor adversi (clima, agresori). Daca din timpuri stravechi constructiile pe schelet au fost facute din lemn, arhitectura s-a facut din materiale durabile (piatra, caramida arsa). Castelul fortificat - Verona In consecinta zidaria portanta a fost prima optiune pentru arhitectura. Prima si eterna problema au fost golurile (accesele, ferestrele). Golurile, elemental vital al compozitiei unei fatade, au evoluat odata cu sistemele de constructii. Zidul de aparare - Verona TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA SISTEM CU SCHELET Primele incercari de a solutiona conflictul intre masivitatea zidurilor si nevoia de lumina si de goluri mai mari au fost tentate in perioada romanica. Ingrosari ale peretilor la colturile absidelor, contraforti pentru a prelua impingerile cupolei. Biserica San Vitale / Ravena TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA SISTEM CU SCHELET Solutia constructiva ingenioasa specifica arhitecturii gotice – bolta in arc frant (ogiva) si arcul de sustinere (arc butant) sistemul de contraforti pentru descarcarea fortelor de impingere ale acoperisului. Pentru a face loc luminii sa patrunda la interior se schimba raportul plin-gol, peretele dispare / apare scheletul. Domul din Milano Notre Dame / Paris CLADIRE CU PORTIC STRADA CU COLONADA ACOPERIS IN CONSOLA SUSTINUT DIN INTERIOR AGORA TEMPLUL GREC 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA SISTEM MIXT (1) Structura portanta este constituita de peretii portanti iar trama stalpilor este un element de atenuare a raporturilor exterior-interior / privatpublic - templul grec - locuinta traditionala cu pridvor - locuinta cu atrium (Roma) (2) Structura portanta este constituita de reteaua de stalpi iar peretii sunt numai element de “inchidere” TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL FORUM CASA CU ATRIUM TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA GOLUL - FEREASTRA Primele solutionari au avut ca model insasi formulele oferite de natura Templul megalitic Hagar Qim / Malta Fereastra albastra / Insula Gozo / Malta TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA GOLUL - FEREASTRA In functie de mijloacele tehnice si implicit de evolutia sistemelor de constructie pentru realizarea golurilor s-au adoptat solutii cu impact direct asupra expresiei arhitecturale. Templul megalitic Hagar Qim / Malta Palatul Uxmal / arc Maja Banteay Srei / Siam TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA GOLUL – PORTALUL DE ACCES Atunci cand a existat coerenta in arhitectura intre functiune (necesitati, nevoi, aspiratii), sistem constructiv (tehnici de constructie, materiale, sisteme structurale) si limbajul arhitectural (formal) s-au nascut stiluri. Portal romanic Notre--Dame / Paris Notre Portal de acces – Herat Ansari TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA GOLUL – FEREASTRA – PORTALUL DE ACCES Solutia tehnica pentru descarcarea eforturilor date de zidaria de deasupra golului a constituit baza pentru imbogatirea continua a limbajului arhitectural. TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA GOLUL – FEREASTRA Mario Botta: Inainte sa stii “cum ?” se face o fereastra, este bine sa intelegi “de ce ?” se face o fereastra. Louis Kahn / Parlamentul / Dacca Louis Kahn / Ahmedabad TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA GOLUL - FEREASTRA In plina Miscare Moderna Louis Kahn a reluat forme traditionale de tratare a golurilor, cu mijloace moderne, creind un vocabular formal nou. Betonul armat a permis solutionarea preluarea impingerilor laterale la arce Iar expresia arhitecturala este inedita TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA GOLUL - FEREASTRA Este un nou mod de “croire” a golurilor, rezultand din ratiuni ce par la prima vedere strict structurale, dar care au justificari evidente dpdv functional (captarea si protejarea de lumina, relatia interior – exterior) si formal (marcarea si emfazarea unor accente, relatia plin-gol) Acest “stil” a influentat covarsitor arhitectura contemporana. House /Mario Botta Louis Kahn / Ahmedabad TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ACOPERIREA – SISTEME DE BOLTIRE Prin sistemul pe schelet dispare Peretele si apare alt element important pentru arhitectura fatadelor: trama si ritmul. Acoperirea evolueaza de la planseu cu grinzi la bolti cilindrice si arce intersectate (butante) Valencia TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ACOPERIREA – SISTEME DE BOLTIRE Acoperirea evolueaza de la planseu cu grinzi la bolti cilindrice si arce intersectate (butante) TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ACOPERIREA – SISTEM DE BOLTIRE Sistemul constructiv rezultat ca raspuns la necesitatile functionale (functiune, materiale, tehnici de constructie, conditii social-politice) poate da nastere la ceea ce se numeste stil prin coerenta relatiei fuctiune – structura ca sistem Cupola moldoveneasca / Biserica din Patrauti TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ACOPERIREA – SISTEME DE BOLTIRE Sistemele de acoperire au cunoscut o evolutie spectaculoasa odata cu inventarea cupolei. Panteonul din Mosta / Malta TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ACOPERIREA – SISTEME DE BOLTIRE Sistemele de acoperire au cunoscut o evolutie spectaculoasa odata cu inventarea cupolei. Hagia Sfanta Sofia / Istanbul TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ACOPERIREA – SISTEME DE BOLTIRE Hagia Sfanta Sofia / Istanbul Sistemul de descarcare a sarcinilor din greutatea cupolei prin jumatati de emisfere a facut posibila aceasta dimensiune colosala Sistemul devenit formula standard TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ARHITECTURA HI-TECH Arhitectura contemporana cunoaste si in aceasta directie revalorari pornind de la tehnologiile, materialele si sistemele de constructie moderne. Calatrava Richard Rogers / Aeroportul Barajas / Madrid TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA ARHITECTURA HI-TECH Astazi numim High-Tech un trend in arhitectura caracterizat prin utilizarea unor tehnologii de avangarda si materiale noi, expresia arhitecturala fiind continuta intrinsec in solutia constructiva. In decursul istoriei insa gasim momente similare cand expresia arhitecturala a fost intim legata de sistemul constructiv, solutia structurala si materialele noi. Parthenon / Athena Sagrada Familia / Barcelona Catedrala / Brazilia TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA Richard Rogers / Aeroportul Barajas / Madrid ARHITECTURA HI-TECH Functia decorativa este preluata de structura care detine un rol important in determinarea expresiei arhitecturale. Functia decorativa este preluata si de elemente cu caracter frunctional. TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA Functiune – structura - forma Arhitectii din diverse epoci lucreaza cu o imagistica similara dar cu mijloace materiale diferite. Este evident ca exista ceva comun care defineste arhitectura dincolo de tehnologii, de functiune, de sistemele de constructie. Ca sa gasim raspunsul va trebui sa investigam ultimul element al Trinomului - FORMA TA02 | 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATED CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH COMPOZITIA TIA IN ARHITECTURA PERCEPTIA KINESTEZICA PERCEPTIA TACTILA PERCEPTIA AUDITIVA PERCEPTIA VIZUALA PERCEPTIA OLFACTIVA