LIMBA ENGLEZA MODUL INCEPATORI INTRODUCE

UNIVERSITATEA HYPERION Facultatea Jurnalism ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ Lector. univ. drd. Sorina Georgescu LIMBA ENGLEZĂ MODUL ÎNCEPĂTORI ‐ INTRODUCERE ÎN CURSUL DE SINTEZĂ‐ 1 2 INTRODUCERE (INTRODUCTION) Pentru a facilita înţelegerea limbii engleze şi a modelelor de presă britanică şi americană de către studenţii de toate nivelele de la forma de Frecvenţă Redusă, din cadrul Facultăţii de Jurnalism, şi în special pentru a veni în ajutorul începătorilor, cursul de faţă îşi propune o introducere atât în gramatica şi vocabularul limbii engleze, în general cât şi în cel cu specific de presă, structurată după cum urmează: Alfabetul şi simbolurile fonetice, Gramatica – noţiuni elementare, Vocabular general şi specificnivel elementar, Modele de presă britanică şi americană, Cum să scriem/gândim un eseu – De la paragraf la scrierea academică. 1 CAPITOLUL 1 (FIRST CHAPTER) ALFABETUL SI SIMBOLURILE FONETICE (THE ALPHABET AND THE PHONETIC SYMBOLS) Obiective specifice: Prin capitolul de fa studentul încep tor va deprinde competen a de a pronun a corect suntele limbii engleze. Subcapitole: 1. Alfabetul 2. Simbolurile fonetice 1. ALFABETUL (THE ALPHABET) A [ei] G [dЗi] M [em] S [es] X [eks] B [bi] H [eit∫] N [en] T [ti:] Y [wai] C [si] I [ai] O [əu] U [ju:] Z [zed] D [di] J [dЗei] P [pi:] V [vi:] E [i:] F [ef] K [kei] L [el] Q [kju:] R [ar] W [dΛbəl ju:] 2. SIMBOLURILE FONETICE (THE PHONETIC SYMBOLS) De ce ne trebuie simbolurile fonetice? Simbolurile fonetice ne trebuie pentru a în elege mai bine cum se pronun un cuvânt atunci când îl vedem în dic ionar. Aceast introducere îşi propune o mai bun transmitere şi receptare a sunetelor limbii engleze şi a simbolurilor fonetice corespunz toare, de c tre studen ii încep tori, prin echivalarea aproximativ a respectivelor sunete cu cele ale limbii române. a)Vocalele (the vowels): Sunetul în limba englez (the sound in English) Exemplu de cuvânt în limba englez (Example of English Words) Sunetul aproximativ în limba român şi pronun ia din român a cuvântului englezesc (the sound in Romanian and the Romanian pronunciation of the English word) [i:] [I] See [si:] (= a vedea) His [hIz] (= al lui) [ii] – [sii] [i] – [hiz] 2 [i] [e] [æ] Twenty [‘twenti] (=20) Ten [ten] (= 10) Stamp [stæmp] (= timbru) [a:] Father [‘fa:ðə] (B.E*)/ [‘fa:ðər] (A.E) (= tata) [o] [o:] Hot [hot] (= fierbinte) Morning [‘mo:niŋ] (B.E)/ [‘morniŋ] (A.E) (= diminea a) Football [‘futbo:l] (= fotbal) You [ju:] (= tu) Sun [sΛn] (= soare) Learn [lə:n] (B.E)/[ r lə n](A.E)sau [l3:n] (= a înv a) Letter [‘letə] (B.E}/[letər] (A.E) (= liter , scrisoare) [u] [u:] [Λ] [ə: ] sau [3:] [ə] [i] – [tuenti] [e] - [ten] [e-a] (între e şi a) – [steamp] [aa] – [faa+ z peltic (cu limba între din i) + + (în engl. american r retroflex (îndoit spre cerul gurii) [o] – [hot] [oo] – [moo (o + r retroflex în engl. american ) nin (ŋ = ng, cu g mai degrab mut)] [u] – [futbool] [uu] – [iuu] [a] – [san] [ ] – [l n] / [l rn] (r retroflex) [ ] – [let ]/ [let r] (r retroflex) * - B. E, A. E = British English (engleza britanic ), American English (engleza american ) b) Diftongii (dou vocale împreun ) – Diphthongs (two vowels together) Sunetul în limba englez (the sound in English) Exemplu de cuvânt în limba englez (Example of English Words) [ei] [əu] [ai] [au] [oi] [iə] Name [neim] (= nume) No [nəu] (=nu) My [mai] ( = al meu) How [hau] (= cum) Boy [boi] (= b iat) Hear [hiə] (B.E.)/ [hiər] (A.E) (= a auzi) Where [weə] (B.E)/ [weər] (= unde) Tour [tuə] (B.E)/ [tuər] (A.E) (= tur) [eə] [uə] 3 Sunetul aproximativ în limba român şi pronun ia din român a cuvântului englezesc (the sound in Romanian and the Romanian pronunciation of the English word) [ei] – [neim] [ u] – [n u] [ai] – [mai] [au] – [hau] [oi] – [boi] [i ] – [hi ] / [hi r] [e ] – [ue ] / [ue r] [u ] – [tu ] / [tu r] c) Consoanele (the consonants) Sunetul în limba englez (the sound in English) Exemplu de cuvânt în limba englez (Example of English Words) [p] [b] [t] [d] [k] [g] [f] Pen [pen] (= stilou) Big [big] (= mare) Tea [ti:] (= ceai) Do [du:] (= a face) Cat [kæt] (=pisica) Go [gəu] (= a merge) Four [fo:] (B.E)/ [fo:r] (A.E) (= 4) Very [‘veri] (= foarte) Son [sΛn] (= fecior, copil) Zoo [zu:] (= gradina zoologic ) Live [liv] (= a tr i, a locui) My [mai] (= al meu) Near [niə] (B.E)/ [niər] (A. E) (= lâng ) Happy [‘hæpi] (= fericit) Red [red] (= roşu) Yes [jes] (= da) Want [want] (= a vrea) Thanks [ æŋks] (= mul umesc) The [ðə] (= articolul hot rât] She [∫i:] (= ea) Television [‘telivi3n] (= televiziune) Child [t∫aild](= copil) German [d3ə:mən] (B.E)/ [d3ərmən] (A.E) English [‘iŋgli∫] (= Englez( )) [v] [s] [z] [l] [m] [n] [h] [r] [j] [w] [ ] [ð] [∫] [3] [t∫] [d3] [ŋ] Sunetul aproximativ în limba român şi pronun ia din român a cuvântului englezesc (the sound in Romanian and the Romanian pronunciation of the English word) [p] – [pen] [b] – [big] [t] – [tii] [d] – [duu] [c] – [chet] [g] – [g u] [f] – [foo]/ [foor] [v] – [veri] [s] – [san] [z] – [zuu] [l] – [liv] [m] – [mai] [n] – [ni ] / [ni r] [h] – [hepi] [r]- [red] [iî] – [ies] [u] – [uant] [‘s’ peltic, pronun at cu limba între din i] – [ encs] [‘z’ s’ peltic, pronun at cu limba între din i] – [ð ] [ş] – [şii] [j] - [‘telivijân] [ce/ci] – [ciaild] [ge/gi] – [ge- rm n] [niî/ng] – [ingliş] Exerci iu: Scrie i fonetic, în limba englez , urm toarele cuvinte: Boy =………. Paper = ………. Journalism = ……….. Girl = ………. Newspaper = ……… journalist = …………. 4 CAPITOLUL 2 (SECOND CHAPTER) GRAMATICA – NO IUNI ELEMENTARE (GRAMMAR – BASICS) Obiective specifice: Prin capitolul de fa studentul încep tor va deprinde competen a de a conjuga corect verbele auxiliare ale limbii engleze, de a la utiliza în situa iile corespunz toare. De asemenea, va înv a cum se formeaz timpurile verbale, vorbirea indirect , diateza pasiv , pronumele, ordinea adjectivelor, şi pluralul substantivelor Subcapitole: 1. Verbele auxiliare “to be”, “to do”, “to have” 2. Reguli de formare – timpurile 3. Vorbirea indirect 4. Diateza pasiv 5. Pronumele 6. Articolul 7. Pluralul substantivelor 8. Ordinea adjectivelor 1. VERBELE AUXILIARE (THE AUXILIARY VERBS): “TO BE” (A FI), “TO DO” (A FACE) , “TO HAVE” (A AVEA) Ce sunt verbele auxiliare? Verbele auxiliare sunt verbele cu care putem construi formele de interogativ (întreb rile) şi de negativ în limba englez . În aceast introducere verbele auxiliare vor fi conjugate la prezentul simplu (present simple) şi la trecut (past tense simple), atât cu forma lung (long form), cât şi cu forma scurt (short form), care este cea mai utilizat în limba engleza, atât în cea scris cât şi în cea vorbit . Se va da pentru fiecare caz in parte atât transcrierea fonetic specific limbii engleze, cât şi o echivalare în limba român . a) Verbul “to be” (The verb “to be” [tu: bi:] = a fi 1. Prezentul simplu (Present Simple) a) Afirmativ (Affirmative / Statements) Prezentul simplu, afirmativ, limba englez , forma lung (Present simple, Prezentul simplu, afirmativ, limba român (Present simple, 5 Prezentul simplu, afirmativ, limba englez , forma scurta (Present simple, affirmative/statement, long form, English version) I am [ai æm] / [ai em] You are [ju: a:r] / [iu ar] He is [hi: iz] / [hi iz] She is [∫i: iz] / [şii iz] It is [ it iz] / [it iz] We are [wi: a:r]/ [uii ar] You are [ju: a:r] / [iu ar] They are [ðei a:r] / [zei ar] affirmative/statement, Romanian version) (Eu) sunt (I = eu) (Tu) eşti (you = tu) (El) este (he = el) (Ea) este (she = ea) (El/ea) este (it = el/ea când ne referim la obiecte, lucruri din natur sau bebeluşi) (Noi) suntem (we = noi) (Voi) sunte i (you = tu, voi) Ei/ele sunt (they = ei/ele) affirmative/statement, short form, English version) I’m [aim] You’re [iur] He’s [hiz] She’s [şiz] It’s [i ] Prezentul simplu, negativ, limba român (Present simple, negatives, Romanian version) (Eu) nu sunt (Tu) nu eşti (El) nu este (Ea) nu este (El/ea) (obiect) nu este (Noi) nu suntem (Voi) nu sunte i (Ei/ele) nu sunt Prezentul simplu, negativ, limba englez , forma scurta (Present simple, negatives, short form, English version) I’m not You aren’t He isn’t She isn’t It isn’t We aren’t You aren’t They aren’t We’re [ui r] You’re [iur] They’re [zei r] b) Negativul (Negative) Prezentul simplu, negativ, limba englez , forma lung (Present simple, negatives, long form, English version) I am not You are not He is not She is not It is not We are not You are not They aren’t c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions) Prezentul simplu, interogativ, limba englez , (Present simple, “yes/no questions, English version) Am I…..? Are you…..? Is he……? Is she…….? Is it……….? Are we……..? Are you…….? Are they…….? Prezentul simplu, interogativ, limba român (Present simple, “yes/no questions”, Romanian version) Sunt (eu)…….? Eşti (tu)……? Este (el)…….? Este (ea)…….? Este el/ea (obiecte)……..? Suntem (noi)…….? Sunte i (voi)……? Sunt (ei)…….? 6 !!! ATEN IE!!! Dup cum observa i, forma de interogativ prezent a verbului “to be”, se formeaz prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + am (verb), pentru ca la interogativ s avem întâi “am” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “am” (verb), la care vom ad uga marca nega iei, adic “not”. Deci “I am not”. 2. Timpul trecut (Past Tense Simple) a) Afirmativul (Affirmative/ Statements) Timpul trecut, forma de afirmativ, limba englez (Past Tense Simple, affirmative/statments, English version) I was [ai woz]/[wəz] (forma slab ) / [ai u z] You were [ju: wə:r] / [iu: u r] He was [hi: wəz] / [hii u z] She was [∫i: wəz] / [şii u z] It was [it wəz]/ [it u z] We were [wi: wə:r] / [uii u r] You were [ju: wə:r] / [iu: u r] They were [ðei wə:r]/ [zei u r] Timpul trecut, forma de afirmativ, limba român (Past Tense Simple, affirmative/statments, Romanian version) (Eu) am fost (Tu) ai fost (El) a fost. (Ea) a fost. (El/ea) (obiecte) a fost. (Noi) am fost. (Voi) a i fost. (Ei/Ele) au fost. b) Negativul (Negatives) Timpul trecut, forma de negativ, forma lung , limba englez (Past Tense Simple, negatives, long form, English version) I was not You were not He was not She was not It was not. We were not. You were not They were not. Timpul trecut, forma de negativ, limba român (Past Tense Simple, negatives, Romanian version) (Eu) nu am fost (Tu) nu ai fost (El) nu a fost. (Ea) nu a fost. (El/ea) (obiecte) nu a fost. (Noi) nu am fost. (Voi) nu a i fost. (Ei/ele) nu au fost. Timpul trecut, forma de negativ, forma scurt , limba englez (Past Tense Simple, negatives, short form, English version) I wasn’t You weren’t He wasn’t She wasn’t. It wasn’t. We weren’t. You weren’t They weren’t. c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions) Timpul trecut, interogativ, limba englez , (Past tense simple, “yes/no questions, Timpul trecut, interogativ, limba român (Past tense simple, “yes/no questions”, 7 English version) Was I? Were you? Was he? Was she? Was it? Were we? Were you? Were they? Romanian version) Am fost (eu)? Ai fost (tu)? A fost (el)? A fost (ea)? A fost (el/ea) (obiect)? Am fost (noi)? A i fost (voi)? Au fost (ei/ele)? !!! ATEN IE!!! Dup cum observa i, forma de interogativ trecut a verbului “to be”, ca şi cea de interogativ prezent, se formeaz prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + was (verb), pentru ca la interogativ s avem întâi “was” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “was” (verb), la care vom ad uga marca nega iei, adic “not”. Deci “I was not”. Când folosim verbul “to be”? # Când vrem s exprim m vârsta Carlos is eight. (Carlos are opt ani) Anna is ten. (Anna are zece ani) # Când vrem s exprim m na ionalitatea I’m English. (Sunt englez) She’s Romanian. (Ea este românc ) # Când vrem s spunem care este meseria cuiva. Jim is a teacher. (Jim este professor) Are you a student? (Eşti student?) # Cu un adjectiv You’re right. (Ai dreptate) I’m happy. (Sunt fericit) # Cu “this/that” [ði:s]/ [ðæt], [ziis]/[zeat] (“acesta/acela”) This is my book. (Aceasta este cartea mea) Is that your newspaper? (Este acela ziarul t u?) 8 # În întreb ri Is Tom here? (Este Tom aici?) Are they Spanish? (Sunt ei spanioli?) Is this your house? (Este aceasta casa ta?) Are you ten? (Ai zece ani?) Is it easy? (E uşor?) # Ca verb auxiliar, pentru construirea formelor de continuu. I am learning English at the moment. (În acest moment înv limba englez ) Exerci ii: 1. Completa i propozi iile cu forma corect de prezent a verbului “to be”: 1. 2. 3. 4. 5. 6. I………..eight. He………..ten. You…………right. ………I a student? Jim……….a teacher. ………..they Chinese? 2. Completa i propozi iile cu forma corect de trecut a verbului “to be”: 7. I………..eight. 8. He………..ten. 9. You…………right. 10. ………I a student? 11. Jim……….a teacher. 12. ………..they Chinese? b) Verbul “to do” [tu: du:]= a face 1. Prezentul simplu (Present Simple) a) Afirmativ (Affirmative / Statements) Prezentul simplu, afirmativ, limba englez , (Present simple, affirmative/statement, English version) I do [ai du:]/ [ai duu] You do [ju: du:] / [iuu duu] He does [hi: dΛz] / [hii daz] She does [∫i: dΛz] / [şii daz] It does [it dΛz] / [it daz] We do [wi: du:] / [uii duu] You do [ju: du:] / [iuu duu] They do [ðei du:] / [zei duu] Prezentul simplu, afirmativ, limba român (Present simple, affirmative/statement, Romanian version) (Eu) fac (Tu) faci (El) face (Ea) face (El/ea) (obiecte) face (Noi) facem (Voi) face i (Ei/ele) fac 9 !!! ATEN IE!!! Observa i termina ia în “s” la persoana a treia singular a formei de afirmativ, prezentul simplu, pentru verbul “to do” (“does”). O vom întâlni la toate verbele din limba englez cu excep ia celor modale. b) Negativul (Negatives) Prezentul simplu, negativ, limba englez , (Present simple, negative, English version) I do not (= auxiliary); I do not do You do not; You do not do He does not; He does not do She does not; She does not do It does not; It does not do We do not; We do not do You do not; You do not do They don’t; They don’t do Prezentul simplu, negativ, limba român (Present simple, negatives, Romanian version) Eu nu …(auxiliar); Eu nu fac (Tu) nu…..; (Tu) nu faci (El) nu….; (El) nu face (Ea) nu….; (Ea) nu face Prezentul simplu, negativ, limba englez , forma scurt (Present simple, negatives, short form, English version) I don’t (auxiliar, r spuns scurt); I don’t do You don’t; you don’t do He doesn’t; he doesn’t do She doesn’t; She doesn’t do (El/ea) (obiecte) nu….; (El/ea) nu face (Noi) nu….; (Noi) nu facem (Voi) nu....; (Voi) nu face i (Ei/ele) nu…..; (Ei/ele) nu fac. It doesn’t; it doesn’t do We don’t; we don’t do You don’t; you don’t do They don’t; they don’t do !!! ATEN IE!!! Ca verb auxiliar, “to do” are ca form de negativ, “I do not”, prescurtat “I don’t”, el ajutând de fapt la formarea negativului celuilalt verb de conjugat, de exemplu “I do not write”, sau “I don’t write”, “Eu nu scriu”. Ca verb de sine st t tor, cu sensul de “a face”, el formeaz negativul cu el însuşi pe post de auxiliar, urmat de infinitivul scurt “do”: “I don’t do that”, “Eu nu fac asta”. Dup cum se observ în tabelul de mai sus, infinitivul scurt “do” este valabil pentru toate persoanele de singular şi de plural. c)Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions) – ca auxiliar, îl vom înso i de aceea de un verb de conjugat: “write [rait]” ( a scrie) Prezentul simplu, interogativ, limba englez , (Present simple, “yes/no questions, English version) Do I write? Do you write? Does he write? Does she write? Does it write? Prezentul simplu, interogativ, limba român (Present simple, “yes/no questions”, Romanian version) Scriu (eu)? Scrii (tu)? Scrie (el)? Scrie (ea)? Scrie (el/ea) (obiecte)? 10 Do we write? Do you write? Do they write? Scriem (noi)? Scrie i (voi)? Scriu (ei/ele)? !!! ATEN IE !!! Observa i ordinea la interogativ: auxiliarul “do” + subiect “I” + verbul la infinitiv “write”. Vom întâlni aceast ordine la forma de interogativ prezent a tuturor verbelor limbii engleze cu excep ia celor modale şi a verbului “to be”, pe care l-am conjugat mai devreme. Observa i, de asemenea, faptul c la persoana a treia singular, unde la afirmativ avem “he/she/it writes”, deci cu termina ia “s”, la interogativ, vom folosi doar “s”-ul de la persoana a treia singular a verbului auxiliar “do”, deci “does”, iar verbul de conjugat, “write” în cazul de fa , va r mâne tot la infinitivul scurt. Aşadar, avem “Does he/she/it write?” şi NU “Does he/she/it writes?” 2. Timpul trecut (Past Tense Simple) În cazul verbului “to do”, avem o singur form de trecut (past tense simple) pentru toate persoanele, şi anume “did”. Afirmativ: I/He/We/You/They did the shopping. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au f cut cump r turile). Negativ: I/He/We/You/They did not do (didn’t do) the shopping. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au f cut cump r turile). Interogativ: Did I/he/we/you/they do the shopping? (Am/au f cut eu/el/noi/voi/ei cump r turile?). !!! ATEN IE!!! Observa i şi în acest caz forma de infinitiv scurt a verbului de conjugat, în construc iile “did not do” şi “did I do”. Când folosim verbul “to do”? # Ca verb auxiliar (auxiliary verb): - în întreb ri: Do you like tennis? (Iţi place tennisul?) What do you do in the evenings? (Ce faci seara?) - în nega ii: I don’t like tennis. (Nu-mi place tennisul) I don’t do much in the evenings. (Nu fac prea multe seara) Don’t go. (Nu te duce). - în emfaze (accentuarea unei p r i a propozi iei): 11 Do sit down! (Stai jos, te rog!) I do love her. (Chiar o iubesc) - în inversiune (verb înaintea subiectului): At no time did he lose his self-control. (Nu si-a pierdut controlul nici un moment). - elipsa (folosim un verb auxiliar în locul unui verb întreg): You saw Allen, didn’t you? (L-ai v zut pe Allen, nu-i aşa?) # Ca verb cu scop general - activit i nedefinite – “ceva” (something [sΛm iŋ] / [samsing]), “nimic” (nothing [nΛ iŋ] / [nasing]), “orice” (anything [eni iŋ] /[ enising]): Do something! (F ceva!) - pentru “munc ” I do the shopping, you do the cooking. (Eu fac cump r turile, tu g teşte) Exerci ii: 1. Completa i propozi iile cu forma corect de prezent a verbului “to do”: 1. 2. 3. 4. 5. ......you like tennis? I.............like tennis. ........she like tennis? ............read! They............like her! 2. Completa i propozi iile cu forma corect de trecut a verbului “to do”: 6. 7. 8. 9. ......you like tennis? I.............like tennis. ........she like tennis? They............like her! c) Verbul “to have” [tu: hæv] = a avea 1. Prezentul simplu (Present simple) a) Afirmativ (Affirmative / Statements) Prezentul simplu, afirmativ, limba englez , forma lung (Present simple, affirmative/statement, long form, English version) I have [ai hæv] / [ai hev] You have [ju: hæv] / [iuu hev] Prezentul simplu, afirmativ, limba român (Present simple, affirmative/statement, Romanian version) (Eu) am (Tu) ai 12 Prezentul simplu, afirmativ, limba englez , forma scurt (Present simple, affirmative/statement, short form, English version) I’ve [aiv] You’ve [iuv] He has [hi: hæz]/ [hii hez] She has [∫i: hæz] / [şii hez] It has [it hæz] / [it hez] We have [wi: hæv] / [uii hev] You have [ju: hæv] / [iuu hev] They have [ðei hæv]’/ [zei hev] (El) are (Ea) are (El/ea) (obiecte) are. (Noi) avem He’s [hiz] She’s [şiz] It’s [i ] We’ve [uiv] (Voi) ave i You’ve [iuv] (Ei/ele) au They’ve [zeiv] !!! ATEN IE!!! Observa i şi în cazul verbului “to have” termina ia “s” de la persoana a treia singular, pentru forma de prezent simplu. b) Negativul (Negatives) Prezentul simplu, negativ, limba englez , forma lung (Present simple, negatives, long form, English version) I have not / I do not have You have not / You do not have He has not/ He does not have She has not/ She does not have It has not/ It does not have We have not / We do not have You have not / You do not have They have not / They do not have Prezentul simplu, negativ, limba român (Present simple, negatives, Romanian version) (Eu) nu am (Tu) nu ai (El) nu are. (Ea) nu are. (El/Ea) (obiecte) nu are. (Noi) nu avem. (Voi) nu ave i. (Ei/Ele) nu au. Prezentul simplu, negativ, limba englez , forma scurt (Present simple, negatives, short form, English version) I haven’t/ I don’t have You haven’t/ You don’t have He hasn’t/ He doesn’t have She hasn’t/ She doesn’t have It hasn’t/ It doesn’t have We haven’t/ We don’t have You haven’t/ You don’t have They haven’t/ They don’t have !!! ATEN IE!!! Verbul “to have” poate fi verb auxiliar, ajutând la formarea unor întreb ri pentru formele de perfect, caz în care forma de negativ prezent este “I haven’t….”, fie ca r spuns scurt, fie ca urmat de verbul de conjugat, forma a treia: “I haven’t written” (Nu am scris). Ca verb de sine st t tor, cu sensul de “a avea”, “to have” are ca form de negativ “I don’t have”, deci îl utilizeaz ca verb auxiliar pe verbul “to do” despre care am vorbit mai devreme. 13 Aceleaşi observa ii sunt valabile şi pentru formele de interogativ prezent , pe care le vom vedea în tabelul de mai jos. c) Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions” Prezentul simplu, interogativ, limba român (Present simple, “yes/no questions”, Romanian version) Am…..? Am (eu)? Ai…..? Ai (tu)? A…….? Are (el)? A…….? Are (ea)? A…….? Are (el/ea) (obiecte)? Am……? Avem (noi)? A i…..? Ave i (voi)? Au…….? Au (ei/ele)? Prezentul simplu, interogativ, limba englez , (Present simple, “yes/no questions, English version) Have I…..?/ Do I have? Have you…..? / Do you have? Has he…..? / Does he have? Has she…..? / Does she have? Has it…..? / Does it have? Have we…..?/ Do we have? Have you…..?/ Do you have? Have they…..?/ Do they have? 2. Timpul trecut (Past Tense Simple) În cazul verbului “to have” avem o singur form pentru timpul trecut (past tense simple) şi anume “had”, pentru toate persoanele. Afirmativ : I/He/We/You/They had a car. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au avut o maşin ). Negativ: I/He/We/You/They didn’t have a car. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au avut o maşin ) Did I/he/we/you/they have a car? Am/au avut eu/el/noi/voi/ei/ o maşin ? Interogativ: !!! ATEN IE!!! Observa i formarea negativului şi a interogativului verbului “to have” ca verb de sine st t tor cu past tense-ul auxiliarului do, deci did, urmat de infinitivul scurt al verbului de conjugat “have”. Aşadar, avem didn’t have, şi did I have şi NU “didn’t had” şi “did I had”. Observa i de asemenea c în limba englez este obligatorie exprimarea/folosirea subiectului, “did I have”, pe când în limba român el poate fi omis, “Am avut (eu)?” Când folosim verbul “to have”? # Ca auxiliar 1. Pentru formele de perfect (perfect verb forms): I have read the book. (Am citit/citii cartea) (present perfect – prezent perfect) 14 I had read the book. (Citisem cartea) (past perfect – mai mult ca perfectul) I will have read the book by this time tomorrow. (Voi fi citit cartea pân mâine pe vremea asta).(future perfect – viitorul perfect) I’d like to have read this book ten years ago. (Mi-aş dori s fi citit cartea asta acum zece ani) (perfect infinitive – infinitivul perfect) Having read the book before, he knew what to expect. (Citind/ Dat fiind c citise cartea înainte, ştia la ce s se aştepte). 2. Întreb ri şi nega ii Have you read the book? (Ai citit/citişi cartea?) I haven’t read the book. (Nu am citit/ nu citii cartea). # Când vorbim despre posesie, rela ii şi alte situa ii/st ri: They have three newspapers. (Ei au trei ziare). Have you got any brothers or sisters? (Ai fra i sau surori?) Do you often have headaches? (Ai des dureri de cap?) # Când vorbim despre ac iuni şi experien e: I’m going to have a shower. (O s fac un duş) We’re having a meeting next month. (Vom avea o întrunire luna viitoare). # Când vorbim despre obliga ii I had to read yesterday. (Ieri a trebuit s citesc). # Când vorbim despre cauzarea sau experimentarea unor ac iuni şi evenimente His son had everybody laughing. (Fiul s u i-a f cut pe toţi s râd ) I must have my shoes repaired. (Trebuie s -mi repar pantofii) We had our car stolen last week. (Ni s-a furat maşina s pt mâna trecut ) Exerci ii: 1. Completa i urm toarele propozi ii cu forma corect de prezent a verbului “to have”: 1. 2. 3. 4. 5. I ………..a book. He ……….a car. ……..you………a picture? She ……….not ……water. He………..a newspaper. 15 2. Completa i urm toarele propozi ii cu forma corect de trecut a verbului “to have”: 6. I ………..a book. 7. He ……….a car. 8. ……..you………a picture? 9. She ……….not ……water. 10. He………..a newspaper. 2. REGULI DE FORMARE (FORMATION RULES)- TIMPURILE (TENSES) 1. Prezentul simplu (Present simple) – obiceiuri, ac iuni generale I/You/We/They read He/She/It/ reads (to read [ri:d] / [riid] = a citi) Negative: You don’t read He doesn’t read Interogativ: (Questions): Do you read…..? Does he read….? Afirmativ (Positive): 2. Prezentul continuu (Present continuous): - ac iuni care au loc la momentul vorbirii Afirmativ (Positive): Negative: Question: I am reading. You/We/They are reading. He/She/It is reading. I am not reading. You aren’t reading. She isn’t reading. Am I reading? Are you reading? Is she reading? 3. Prezentul perfect (Present perfect): - ac iuni din trecutul apropiat, cu consecin e vizibile în prezent Afirmativ (Positive): Negative (Questions): Interogativ: I/You/We/they have written. He/she/it has written. (to write = a scrie) They haven’t written. He hasn’t written. Have they written? Has he written? 4. Past (Trecut) Simple: ac iune desf şurat în trecut, cu m rci ale trecutului, ca “ieri”, “anul trecut”, etc. 1. Regulat (Regular): positive: I/You/He/She/It/We/They stopped. negative: You didn’t stop. interogative: Did you stop? 2. Neregulat (Irregular): positive: I/You/He/She/It/We/They wrote. (to write – wrote- written) 16 negative: You didn’t write. interogativ: Did you write? 5. Past (Trecut) continuu (Past Continuous): ac iune trecut ce se desf şoar în timpul altei ac iuni trecute) (Afirmative) Positive: Negativ: Interogativ: I/He/She/It was writing. You weren’t writing. Were you writing? You/We/They/ were writing. She wasn’t writing. Was she writing? Exerci iu: Trece i verbele date la infinitiv la timpurile cerute în parantez . 1. 2. 3. 4. 5. I ………….. (to read – prezent simplu). You………. .(to go – prezent continuu) He …………. (to write – prezentul perfect) We……………… (to watch TV – past tense simplu) They………….. (to speak – past tense continuu) 3. VORBIREA INDIRECT (REPORTED SPEECH) Direct Reported ‘I never eat vegetables’ (Nu m nânc niciodat legume) He said (that) he never ate vegetables. (El a spus c nu m nânc niciodat legume) ‘I’m reading’. ‘I’ll write to you soon.” ‘I’ve read it.’ ‘I took it.’ ‘I was reading.’ She said (that) she was reading. He said (that) he would write to you soon. She said (that) she had read it. She said (that) she had taken it. She said (that) she had been reading. Exerci iu: Trece i propozi iile urm toare la vorbirea indirect : 1. 2. 3. 4. 5. ‘I’m writing’ ‘I’ll talk to you soon’ ‘I’ve seen it’ ‘I ate it’ ‘I was laughing’. ……………………. ……………………. ……………………… …………………….. ………………………. 17 4. DIATEZA PASIVA (PASSIVE VOICE) Active He helps. (El ajut ) He has helped. He helped. He will help. Passive He is helped. (El este ajutat) He has been helped He was helped. He will be helped. 5. PRONUMELE (PRONOUNS) # Pronume personale cu func ie de subiect (Subject pronouns [sΛbd3ekt] [prounauns]/ [sabgect pronauns]: I [ai] = eu You [ju:] / [iuu] = tu He [hi:] / [hii] = el You [ju:] / [iuu] = voi She [∫i:] / [şii] = ea It [it] = el/ea pentru obiecte sau elemente din natur We [wi: ] / [uii] = noi They [ðei] / [zei] = ei/ele # Pronume personale cu func ie de complement (Object [obd3ekt]/ [obgect] pronouns) Me [mi: ] / [mii] = pe mine, mie You [ju:] / [iuu] = pe tine, ie Him [him] = pe el, lui You [ju:] / [iuu] = pe voi, vou Her [hər] / [h r] = pe ea, ei It [it] = pe el/ea, lui/ei Us [Λs] / [as] = pe noi, nou Them [ðem] /[zem] = pe ei/ele, lor # Pronume posesive (Possessive pronouns): Mine [main] = al meu Yours [jo:rz] / [iorz] = al t u His [hiz] = al lui Yours [jo:rz] / [iorz] = al vostru Hers [hərz] / [h rz] = al ei its [its] / [i ] = al lui/ei Ours [auərz] / [au rz]= al nostrum Theirs [ðeəz] / [ze rz] = al lor # this şi that Singular: Plural this [ði:s] / [ziis] = acesta These [ðiz] / [ziz] = acestea that [ðæt] / [ze-at] = acela those [ðous ] / [zous] = acelea # one, ones [wΛn] / [uan] I like that place aceea. I don’t like the blue plac cele albastre. 18 Exerci iu: Completa i propozi iile cu pronumele corespunz toare: 1. ……..am reading a book. 2. ………is writing his homework. 3. ………are going to the cinema. 4. ………is my house. 5. ………house is ……..` 6. ARTICOLUL (THE ARTICLE) # Articolul hot rât (the definite article) – the # Articolul nehot rât (the indefinite article) – a – în fa a consoanelor - an - în fa a vocalelor 7. PLURALUL SUBSTANTIVELOR (PLURAL NOUNS) În limba englez pluralul substantivelor se formeaz prin ad ugarea unui “s” la forma de singural, aşa cum vom vedea mai târziu. Mai jos vom vedea doar câteva exemple de substantive neregulate. Man [mæn] / [me-an] – men [men] = b rbat Woman [wumən] / [um n] – women [wimin] / [uimin] = femeie Child [t∫aild] / [ciaild] – children [t∫ildrən] = copil Tooth [tu: ] / [tuus] – teeth [ti: ] / [tiis] = dinte Mouse [maus] – mice [mais] = şoarece Foot [fut] – feet [fi:t] / [fiit] = picior (de la glezn în jos) 8. ORDINEA ADJECTIVELOR (ORDER OF ADJECTIVES) În limba englez adjectivul se aşaz înaintea substantivului: A beautiful girl. O fat frumoas . Beautiful [bju:təful] / [biut ful] = frumos Girl [gərl] / [g rl] = fat Când avem dou substantiv) Pozi ia: sau mai multe adjective (pozi ia 1 – cel mai departe de 1. Unul sau mai multe din urm toarele tipuri de adjective: 19 1a Opinie: beautiful 1b M rime: large [lard3] / [largi] = lung 1c Vârst : old [ould] = b trân 1d Form : round [raund] = rotund 1e Temperatur : cold [kould]/ [could] = rece Pozi ia: 2. Culori: green [gri:n] / [griin] (verde), blue [blu:] / [bluu] (albastru) 3. Materialul (din ce este f cut): wooden [wudən] / [uud n] = din lemn; plastic 4. Scop (pentru ce este): a running shoe [ə rΛniŋ ∫u:] / [ raning şuu] = un pantof pentru alergat 5. Substantivul 1c An old, 1c Some (nou), 1a A beautiful, 3 leather, (din piele) 2 new orange (portocaliu), 2 green, 4 football 5 boot (bocanc) 3 lycra, 4 cycling 3 silk (m tase) 5 shirt 20 5 shorts CAPITOLUL 3 (CHAPTER THREE) VOCABULAR (VOCABULARY) Obiective specifice: Prin capitolul de fa studentul încep tor va deprinde competen a de a se prezenta corect în limba englez , ca şi aceea de a utiliza corect cuvinte din cele mai frecvente şi uzuale ale limbii engleze, precum şi cuvinte specifice jurnalismului. Subcapitolele: 1. Vocabular general – nivel elementar 2. Vocabular specific de pres VOCABULAR GENERAL – NIVEL ELEMENTAR (GENERAL VOCABULARY – ELEMENTARY LEVEL) # Prezentarea (Introducing ourselves) Hello, my name is Tom. = Bun , numele meu este Tom. hello [hel’ou] = bun name [neim] = nume What is your name? = Care este numele t u? what [wot] /[uo-at] = ce, care Who are you? = Cine eşti tu? who [hu:] / [huu] = cine I am from Romania = Eu sunt din România. from [from] = din Where are you from? = De unde eşti tu? where [weər] / [ ue r] = (de) unde I live in Bucharest = Locuiesc în Bucureşti. to live [tu: liv] / [tuu liv] = a tr i, a locui Where do you live? = Unde locuieşti tu? I am a journalist. = Sunt jurnalist. journalist [d3ərnəlist] / [gi rn list] = ziarist I am working for Adevărul. = Acum lucrez pentru (ziarul) Adevărul. to work [tu: wərk] / [tuu u rc] = a lucra, a munci What is your job? = Care este meseria ta? (slujba ta acum) job [d3ob] / [giob] = ocupa ia, slujba, etc. What do you do (for a living)? = Ce faci/lucrezi (ca sa-ti castigi existen a)? for [for] = pentru living [liviŋ] / [living] = existen , trai, mod de via 21 I am 24 (years old) = Am 24 de ani. year [jiər] / [ii r] = an old [ould] = b trân How old are you? = Ce vârst ai? Câ i ani ai? What is your age = Ce vârst ai? age [eid3] / [eigi] = vârst # Cum salutăm şi cum răspundem la salut (Greeting and replying to greetings) Good morning! = Bun diminea a! good [gud] = bun, bine morning [morniŋ] / [morning] = diminea a Good afternoon! = Bun ziua (la prânz spre dup -amiaz ) afternoon [aftərnu:n] / [aft rnuun] = dup -amiaz Good evening! = Bun seara! evening [i:vniŋ]/ [iivning] = seara Good night! = Noapte bun ! night [nait] = noapte Salut formal (Formal greeting) How do you do? = Bun ziua! V salut!; S rut mâna!; Îmi pare bine! Încântat de cunoştin ! How do you do? how [hau] = cum Salut neoficial/ informal (Informal greeting) Hello, how are you? = Bun , ce mai faci? (Cum mai eşti?) Fine, thanks. And you? = Bine, mul umesc. Şi (Dar) tu? fine [fain] = bine, bun, frumos, pl cut, minunat to thank [tu: æŋk]/ [tuu senc] = a mul umi thanks [ æŋks]/ [sencs] = mul umesc - varianta scurt (= mersi) and [end] = şi Întreb ri despre s n tate (Asking and replying about health) How are you? = Ce mai faci? I’m all right, thanks = Sunt bine, mul umesc. Not so good = Nu chiar atât de bine. all right [o:l rait] / [ool rait] = în regul so [sou] = atât de How do you feel? = Cum te sim i? 22 I feel fine/ great/ awful = Ma simt bine/ minunat/ groaznic. to feel [fi:l ]/ [fiil] = a (se) sim i great [greit] = minunat awful [o:ful] / [ooful] = groaznic S spunem “La revedere” (Saying goodbye) Goodbye [gud bai] = la revedere Bye! [bai] = Pa Bye for now = Pa, pe curând. now [nau] = acum See you tomorrow = Pe mâine to see [tu: si:] / [tuu sii] = a vedea tomorrow [təmorou] / [t morou] = mâine See you soon! = Pa, pe curând. soon [su:n] / [suun] = curând See you! = Pa (ne vedem) # Cum ne cerem scuze (Apologizing, Making excuses) I’m (very) sorry. – Îmi pare (foarte) r u. Îmi cer scuze. sorry [sori]= scuza i, întristat, mâhnit very [veri] = foarte Sorry, it was my fault. = Scuza i, a fost vina mea. fault [fo:lt] / [foolt] = vin Excuse me = M scuza i (când vrem s trecem de cineva care st în drum; la începutul întreb rilor adresate persoanelor necunoscute) to excuse [ tu: iks’kju:s] / [tuu icschiuus] = a (se) scuza I’m sorry I’m late. = Îmi cer scuze c am întârziat. to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a întârzia Never mind = Nu conteaz . Nu are nimic. Las . never [nevər] / [nev r] = nu, niciodat mind [maind] = minte, suflet, ra iune, importan . That’s all right = E în regul . Don’t worry = Nu- i f probleme. Nu te îngrijora. to worry [tu: wΛri] / [tuu uari] = a se îngrijora # Cum aprobăm sau dezaprobăm (Agreeing and disagreeing) I agree = Sunt de acord. to agree [tu: əgri:] / [tuu grii] = a fi de accord. That’s right = Aşa este. Corect. I like this film. So do I. = Îmi place acest film. Şi mie. to like [tu: laik] / [tuu laic] = a(-i) pl cea 23 I don’t like this film. Neither do I. = Nu-mi place acest film. Nici mie. neither [naiðər] / [naiz r] = nici (unul – din doi) I don’t agree. = Nu sunt de acord. I don’t think so = Nu cred asta. Nu cred c este aşa. Nu prea cred to think [tu: iŋk] / [tuu sinc] = a crede # Cum cerem informaţii (Asking for information) Do you know the time? (informal) = Ştii cât e ceasul? (neoficial, informal) to know [tu: nou]/ [tuu nou] = a şti the time [ðə taim] / [z taim] = timpul, ora Excuse me, could you tell me the time? = Fi i amabil, a i putea s -mi spune i cât este ceasul? (formal, oficial) could [kud] /[cud] = forma de condi ional a verbului “can” = a putea to tell [tu: tel] / [tuu tel] = a spune What does this mean, please? = Ce înseamn asta, v rog? to mean [tu: mi:n] / [tuu miin] = a însemna please [pli:z] / [pliiz] = a ruga How do you say (…..) in English? = Cum spui (se spune) (…) în englez ? to say [ tu: sei] / [tuu sei] = a spune # Cum cerem şi cum dăm sfaturi? (Asking and giving advice) What do you think I should do? = Ce crezi c ar trebui s fac? should [∫ud]/ [şud] = forma de condi ional prezent a lui “shall”, cu sensul de “ar trebui” What would you do? = Tu ce ai face? would [wud] / [uud] = forma de condi ional prezent a lui “will”, cu sensul “ai” (ai face) I think you should (go.....) = Cred c ar trebui s (te duci….) to go [tu: gou] / [tuu g -ou] = a merge, a se duce If I were you, I would (go.....) = Dac aş fi în locul t u, aş (merge….) if [if]= dac Why don’t you (go…..)? = Ce-ar fi s te duci…? De ce nu te duci....? why [wai]/ [uai]= de ce What about (going.....)? = Ce-ar fi s te duci? Ce-ai zice despre mersul....? about [əbaut] / [ baut] = despre How about (going.....)? = Ce-ar fi s te duci? Cum ar fi s te duci/mersul….? Shall we (go for a walk)? = Mergem (la plimbare)? walk [wo:k] / [uooc] = plimbare Let’s (go for a walk) = Hai/ S mergem. (la plimbare). 24 # Cum cerem, cum acordăm şi cum refuzăm permisiune? (Asking for, giving and refusing permission) Can I (leave early?) (informal)= Pot (pleca devreme)? can [kæn] / [chen] = a putea to leave [tu: li:v] / [tuu liiv] = a pleca early [ərli] / [ rli] = devreme Yes, you can.= Da, po i. No, you can’t. = Nu, nu po i. Is it alright if I (leave early)? (informal) = E în regul dac (plec devreme)? Sure. That’s OK. = Sigur. E ok (în regul ). sure [∫uər] / [şu r] = sigur Sorry, no. = Îmi pare r u, nu. May I (leave early)? (formal)= Aş putea (pleca devreme?) may [mei]= a putea, a avea voie, a-i fi permis Yes, you may. Da, ai putea. No, you may not. = Nu, nu ai putea. Do you mind if I (open the window)? (formal) = Te superi dac (deschid fereastra?) to open [tu: oupən] / [tuu oup n] = a deschide the window [ðə windou] / [z uindou] = fereastra That’s fine. = E ok. Go ahead = D -i drumul. ahead [əhed] / [ hed] = înainte All right = În regul . No problem = Nici o problem . Sorry, but (I’m cold) = Îmi pare r u, dar (mi-e frig). but [bΛt] / [bat] = dar, îns cold [kould] / [could] = frig, rece # Cum invităm şi cum răspundem la invitaţii (Inviting and replying to invitations) Do you want to (go to the cinema)? (informal) = Vrei s (mergi la cinema?) to want [tu: wont] / [tuu uo-ant] = a vrea Do you feel like (going to the cinema)? (informal) = Ai chef s (mergi la cinema?) Would you like to (go to the cinema)? (formal) = Ai vrea s (mergi la cinema?) Thanks, I’d love to (go) = Mersi, mi-ar face mare pl cere s (merg). to love [tu: lΛv] / [tuu lav] = a iubi I’m sorry but (I’m going to a party). = Scuze dar (merg la o petrecere). party [parti]= petrecere I’m afraid I can’t = Mi-e team c nu pot. 25 to be afraid [tu: bi: əfreid] / [tuu bii freid] = a-i fi team # Cum oferim (Making an offer) Can I help (you)?= Pot s (te) ajut? to help [tu: help]/ [tuu help] = a ajuta Shall I help (you) = S te ajut? Do you want (some tea)? (informal) = Vrei (nişte ceai)? some [sΛm] / [sam] = nişte tea [ti: ] / [tii] = ceai Would you like (some tea)? (formal) = Ai vrea (nişte ceai)? # Cum promitem (Promises) I’ll be home at 8.30. = Voi fi acas la 8.30 home [houm] = cas (acas ) I won’t be late again! = Noi voi mai întarzia! to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a intarsia late [leit] = târziu again [əgein] / [ ghein] = din nou # Cum cerem ceva şi cum răspundem la cereri (Making requests, replying to requests) Can you (open the window), please? (informal) = Po i (s deschizi fereastra), te rog? Could you (open the window), please? (informal) = Ai putea (s deschizi fereastra), te rog? Would you mind (opening the window), please? (formal) = Ai putea (s deschizi fereastra), te rog? Can you....? Could you...? Of course. Sure. (Bineîn eles. Sigur) of course [of kors] / [of cors] = bineîn eles Would you mind…….? Nu prin r spuns, ci prin ac iune. # Cum exprimăm preferinţele (Preferences) I prefer (tea) to (coffee) = Prefer (ceaiul) (cafelei) I’d rather have (tea) than (coffee) = Aş vrea/bea mai degrab (ceai) în loc de (cafea) rather [ra:ðər] / [raaz r] = mai degrab than [ðæn] / [zen] = în loc de, decât 26 # Cum reamintim (Reminders) Don’t forget to (bring your dictionary on Wednesday). = Nu uita s (î i aduci dic ionarul miercuri). to forget [tu: fərget] / [tuu f rghet] = a uita to bring [tu: briŋ] / [tuu bring] = a adduce Wednesday[wenzdi] / [uenzdi] = miercuri Remember to (bring your dictionary on Wednesday) = Aminteşte- i s (î i aduci dic ionarul miercuri). to remember [tu: rimembər] / [tuu rimemb r] = a-şi aminti # Cum descriem pe cineva? (Asking for a description and replying) What’s George like? (Cum este George) – He’s very friendly (Este foarte prietenos) What’s George like? (Cum este Cairo)- It’s big city (Este un oraş mare) big [big] = mare city [siti] = oraş What does Tina look like? (Cum arat Tina?) – She’s tall and she’s got long hair (Este înalt şi are p rul lung) to look [tu: luk] / [tuu luc] = a privi, a ar ta (look like) tall [to:l] / [tool] = înalt has got = has = are long [loŋ] / [long] = lung hair [heə] /[he r] = p r (din cap) # Cum avertizăm (Warning) Be careful! = Ai grij ! careful [keəful] / [che rful] = grijuliu Careful! = Grij ! Watch out! = Aten ie! to watch [ tu: wot∫] / [tuu uo-aci] = a privi Look out! = Aten ie! Mind out! = Aten ie! Fereşte! # Urări (Greetings) Happy birthday! = La mul i ani! happy [hæpi] / [hepi] = fericit birthday [bər dei] / [b rsdei] = zi de naştere, aniversare Many happy returns of the day! = Mul i înainte! many [mæni] / [meni] = mult returns [ritərn] / [rit rn] = reveniri We wish you a Merry/Happy Christmas! = V dorim Cr ciun fericit! wish [wi∫] / [uiş] = a dori, a vrea 27 merry [meri] = vessel, voios Christmas [krisməs] / [crism s] = Cr ciun We wish you a Happy New Year! = V dorim un An Nou fericit! new [nju:] / [niuu] = nou Happy Anniversary! = Aniversare fericit ! Happy Fourth of July! = La mul i ani cu ocazia zilei de 4 iulie! (ziua na ional in cazul Statelor Unite) # Calendarul (Calendar) 2(nd) August 2nd Aug Thursday 2nd August, 2010 American English: 08/ 2/ 10 August 2(nd) Aug 2nd Thursday August 2nd 2010 În limba vorbit (Speaking): B.E – the second of August, 2010; August the second, 2010 A. E August second a) În scris (Writing) – British English: 2/ 08/ 10 b) Anii (Years): 1997 (lba scris ) = nineteen ninety-seven (lba vorbit ) 2010 (lba scris ) = two thousand and ten (lba vorbit ) c) Zilele (Days): Monday [mΛndi] / [mandi] = luni Tuesday [tju:zdi]/ [tiuuzdi] = mar i Wednesday [wenzdi] / [uenzdi] = miercuri Thursday [ ə:zdi] / [s zdi] = joi Friday [fraidi] = vineri Saturday [sætərdi] / [se-at rdi] = sâmb t Sunday [sΛndi] / [sandi] = duminic I’ll visit you on Sunday. (Te vizitez duminic ) tomorrow [təmorou] / [t -îmorou] = mâine the day after tomorrow =poimâine after [a:ftər] / [aaft r] = dup next week [nekst wi:k] / [necst uiic] = sapt mâna viitoare week [wi:k]/ [uiic] = sapt mâna next Sunday [nekst sΛndi] / [necst sandi] = dumica viitoare yesterday [jestədi] / [iest rdi] = ieri the day before yesterday = alalt ieri before [bifo:r] / [bifoor]= înainte last week = sapt mâna trecut last [la:st] / [laast] = ultimo, cel din urm last Sunday = duminica trecut 28 d) Lunile (Months): January [d3ænjuəri] / [geaniu ri], February [februəri] / [febru ri] , March [ma:t∫] / [marci], April [eiprəl] / [eipr l] , May [mei], June [d3u:n]/ [giuun], July [d3u:lai] / [giuulai], August [o:gəst] / [oog st], September [septembər] / [septemb r], October[oktoubər] / [octoub r], November [nouvembər] / [nouvemb r], December [disembər] / [disemb r] - formele prescurtate – short forms Jan Feb Mar Apr Aug Sept Oct Nov Dec I’ll be back in June. = M voi întoarce în iunie. back [bæk] / [bec] = înapoi next month [mΛn ] /[ mans] = luna viitoare last month = luna trecut e) Anotimpurile (seasons): spring = prim vara; summer [sΛmər] / [sam r] = vara autumn [o:təm] / [oot m] = toamna winter [wintər] / [uint r] = iarna I’m going to Portugal in the winter. next summer = vara viitoare last winter = iarna trecut # Timpul (Time) a) Momentele zilei (Parts of the day) in the morning [in ðə mo:niŋ] / [in z morning] = diminea a in the afternoon [in ði a:ftənu:n] / [in zi aaft rnuun] = dup -amiaza in the evening [in ði i:vniŋ] / [in zi iivning] = seara at night [æt nait] / [et nait] = noaptea, seara at midday (noon) [æt middei] / [et middei] = la prânz at midnight [æt midnait] / [et midnait] = la miezul nop ii b) “a.m” şi “p.m” midnight to midday = “a.m” 1.00 a.m midday to midnight = “p.m” 4,45 p.m c) Sistemul de 24 de ore (24-hour clock) hour [auər] / [au r] = ora midnight = 12.00 a.m. midday = 12.00 p.m clock [klok] / [cloc] = ceas 13.50 – thirteen fifty [ ə:ti:n fifti] / [s rtiin fifti] = treisprezece cincizeci d) Cum spunem ora (Telling the time) 29 ora 3 fix = three o’clock [ ri:] / [srii] 3 şi 5 = five past three [faiv] 3 şi 10 = ten past three 3 şi un sfert = a quarter past three 3 şi 20 =twenty past three [twenty] / [ tuenti] 3 şi 25 = twenty-five past three 3 şi jum tate = half past three [ha:f]/ [haaf[ 4 f r 25 = twenty-five to four [fo:r] / [foor] 4 f r 20 = twenty to four 4 f r un sfert =a quarter to four 4 f r 10 = ten to four 4 f r 5 = five to four 3.12 =twelve minutes past three 3.43 = seventeen minutes to four - Sistemul digital (Digital system) 2.10 two ten 4. 26 four twenty-six 6. 40 six forty 1.15 one fifteen 5.30 five thirty 7. 45 seven forty-five Cum întreb m cât e ceasul (Asking the time) What’s the time? It’s five o’clock. (E ora cinci) What time is it? It’s twenty to nine (E nou f r dou zeci) Nu se poate spune: They are seven o’clock! # Numerele (Numbers) Numeralul cardinal (Cardinal numbers) 1 = one [wΛn] / [uan] 2 = two [tu:] / [tuu] 3 = three [ ri:] / [srii] 4 = four [fo:r] / [foor] 5 = five [faiv] 6 = six [siks] / [sics] 7 = seven [sevən] / [sev n] 8 = eight [eit] 9 = nine [nain] 10 = ten [ten] 11 = eleven [ilevən] / [ilev n] 12 = twelve [twelv] / [tuelv] 13 = thirteen [ ərti:n] / [s rtiin] 14 = fourteen [forti:n] / [fortiin] 16 = sixteen [siksti:n] / [sicstiin] 17 = seventeen [sevənti:n] / [sev ntiin] 18 = eighteen [eiti:n] / [eitiin] 19 = nineteen [nainti:n] / [naintiin] 20 = twenty [twenti] / [tuenti] 21 = twenty-one [twenti – wΛn]/ [tuenti-uan] 22 = twenty-two [twenti – tu:] / [tuenti-tuu] 30 = thirty [ ərti] / [s rti] 40 = forty [forti] 50 = fifty [fifti] 60 = sixty [siksti] / [sicsti] 70 = seventy [sevənti] / [sev nti] 80 = eighty [eiti] 90 = ninety [nainti] 30 15 = fifteen [fifti:n] / [fiftiin] 100 = a/one hundred [hΛndrəd”] / [handr d] 0 = “nought” [no:t] / [noot] sau “zero” [ziərou] / [zi rou] = pentru numerele de telefon îl pronun m ca pe litera “o”. La fotbal spunem “nil”. La tennis spunem “love” 101 = a hundred and one 200 = two hundred (“hundred” nu este la plural) 300 = three hundred 999 = nine hundred and ninety-nine 1,000 = a thousand / one thousand [ auzənd] / [sauz nd] 1,001 = a thousand and one 2,250 = two thousand, two hundred and fifty (“thousand” nu este plural) 999,999 = nine hundred and ninety-nine thousand, nine hundred and ninety-nine 1,000,000 = a million/ one million 5,000,000 = five million (“million” is not plural) Numeralul ordinal (Ordinal numbers) 1st = first 2nd = second 3rd = third 4th = fourth 5th = fifth 6th = sixth 7th = seventh 8th = eighth 9th = ninth 10th = tenth 11th = eleventh 12th = twelfth 13th = thirteenth 14th = fourteenth 15th = fifteenth 16th = sixteenth 17th = seventeenth 18th = eighteenth 19th = nineteenth 20th = twentieth 21st = twenty-first 22nd = twenty-second 23rd = twenty-third 24th = twenty-fourth 25th = twenty-fifth 26th = twenty-sixth 27th = twenty-seventh 28th = twenty-eigth 29th = twenty-ninth 30th = thirtieth 31st = thirty-first Frac ii şi zecimale (Fractions and decimals) ½ = a half (o jum tate) ¼ = a quarter (un sfert) ¾ = three quarters 3 ½ = three and a half 1.5 = one point five 1 ¼ = one and a quarter 1.25 = one point two five 4 ¾ = four and three quarters 4.75 = four point seven five # Culori (Colours) white [wait] / [uait] = alb yellow [jelou] = galben pink [piŋk] / [pinc] = roz mauve [məuv] / [m uv] = mov blue [blu:] / [bluu] = albastru black [blæk] / [blec] = negru orange [orind3] /[oringi] = portocaliu red [red] = roşu green [gri:n] / [griin] = verde 31 # Figuri geometrice (Geometrical figures) square [skweər]/ [schue r] = p trat rectangle [rectæŋgl] / [recteangl ] = dreptunghi triangle[traiæŋgl]/[traieangl] =triunghi circle [sərkl]/ [s rcl] = cerc rhombus [rombəs]/[romb s] = romb # Flori, fructe, legume (Flowers, fruit, vegetables) rose [rəuz] / [r uz] = trandafir carnation[karnei∫ən] / [carneiş n] = garoaf geranium [d3iræniəm]/ [gireani m] = muşcat hyacinth [haiəsin ] / [hai sins] = zambil dandelion [dændəlaiən] / [deand lai n] = p p die apple [æpl] = m r plum [plΛm] / [plam] = prun peach [pi:t∫] / [piici] = piersic (sweet) cherry [(swi:t) t∫eri] / [suiit ceri] = cireaş (sour) cherry [(sauə) t∫eri] / [(sau ) ceri] = vişin strawberry [strobəri] / [strob ri] = c pşun raspberry [ra:sberi] / [raasberi] = zmeur lemon [lemən] / [lem n] = l mâie tulip [tjulip] / [tiulip] = lalea trifoi [trefoil] = trifoi lily [lili] = crin pear [peər] = par apricot [eiprikot] / [eipricot] = cais grape [greip ] = strugure blackberry [blæk~]/ [blec~] = mur nut [nΛt] = nuc (hazel)nut [heizəl ~] = alun lemon [lemən] / [lem n] = l mâie orange [orind3] / [oringi] = portocal carrot [kærət] / [chear t] = morcov tomato [təma:təu] / [t maat u] = roşie dovlecel eggplant [egpla:nt] / [egplaant] = vân ta cucumber [kju:kΛmb r] / [chiuucamb r] = castravete pumpkin [pΛmpkin] /[pampchin] = dovleac bean [bi:n] / [biin] = fasole potato [pəteitəu] / [p teit u] = cartof marrow [mærəu] / [mear u] = parsley [parsli] = p trunjel dill [dil] = m rar celery [seləri] / [sel ri] = elin parsnip [parsnip] = p stârnac pepper [pepər] = ardei peas [pi:z] / [piiz] = maz re # Detalii personale (Personal details) name [neim] = nume age [eid3] / [eigi] = vârst to live [liv] = a tr i, a locui address [ədres] / [ dres] = adres birthday [bər dei] / [b rsdei] = zi de naştere to pass [pa:s]/ [paas] = a trece job [d3ob] / [giob] = ocupa ie girl [gərl] / [g rl] = fat friend [frend] = prieten teenager [ti:n eid3ər] / [tiin eige r] = adolescent tall [to:l] / [tool] = înalt to use [ju:s] / [iuus] = a folosi 32 old [ould] = b trân to stay [stei] = a sta house [haus] = cas to come [kΛm] / [cam] = a veni birth [bər ] / [b rs] = naştere to work [wərk] / [u rc] = a munci boy [boi] = b iat child [t∫aild] / [ciaild] = copil woman [wumən] /[uum n] = femeie high [hai] = înalt big [big] = mare to carry [kæri] / [cheari] = a duce to wear [weər] / [ue r] = a purta modern [modərn/ [mod rn] = modern to describe [diskraib] / [discraib] = a descrie to appear [əpiər] / [ pi r] = a ap rea student [stju:dənt] / [stiuud nt] = student to marry [mæri] / [meri] = a se c s tori marriage [mærid3] / [merigi] = c s torie what [wot] / [uo-at] = ce? after [a:ftər] / [aaft r] = dup like [laik] / [laic] = ca, a pl cea young [jΛŋ]/ [iang] = tân r new [nju:] / [niuu] = nou to look [luk] / [luc] = a privi to study [stΛdi] / [staid] = a studia double [dΛbəl] / [dab l] = dublu married [mærid] / [merid] = c s torit to get[ get] / [ghet] = a ob ine, a lua where [weər] / [ue r] = unde? alike [əlaik] / [ laic] = asemenea # Familia (Family matters) family [fæmili] / [femili] = familie children [t∫ildrən] / [cildr n] = copii daughter [do:tər] / [doot r] = fiic brother [brΛðər] / [braz r] = frate husband [hΛzbənd] / [hazb nd] = so father [fa:ðər] / [faz r] = tat grandfather [grænd~] / [grend~] =bunic grand son = nepot aunt [a:nt] / [aant] =m tuş niece [niis] = nepoat (de m tuş ) relatives [relətiv] / [rel tiv] = rude person [pərsən] / [p rs n] = persoan stranger [streind3ər] / [streinge r] = necunoscut foreigner [forinər] / [forin r] = str in, din alt ar eldest [eldəst] / [eld st] = cel mai în vârst dintre fra i child [t∫aild] / [ciaild] = copil parent [peərənt] / [pe r nt] = p rinte son [sΛn][san] = fiu sister [sistər] / [sist r] = sor wife [waif] / [uaif] = so ie mother [mΛðər] / [maz r] = mam grandmother = bunic grand daughter = nepoat uncle [Λŋkəl] / [anc l] = unchi nephew[ nevju:] / [neviuu] = nepot people [pi:pəl] / [piip l] = lume know [nou] = a cunoaşte meet [mi:t] / [miit] = a întâlni twins[twin] / [tuin] = gemeni # Timpul liber (Free time) vacuum cleaner [vækjuəm kli:nər] / [ve-achiu m cliin r] = aspirator to do the housework [hauswərk] / [haus u rc] = treburile gospod reşti alarm clock [əlarm klok] / [ larm cloc] = ceas deştept tor to wake up [weik Λp] / [ueic ap] = a se trezi shampoo [∫æmpu:] /[şempuu] = şampon to wash your hair [wo∫] / [uo- ş] = a te sp la pe cap compact disk (CD) [sidi] = CD (video) cassette = caset (video) to listen to music [ lisən] / [lis n], [mju:zik]/ [miuuzic] = a asculta muzic camera [kæmərə] / [cheam r ] = aparat de fotografiat, camer de televiziune to take photos [teik foutous] / [teic foutous] = a face poze piano [pja:nou] / [piaanou] = pian to play the piano [plei] = a cânta la pian 33 television [telivi3ən] / [telivij n] = televiziune television set = televizor to watch television [wot∫] / [uo- ci] = a privi , a se uita la TV brush [brΛ∫] / [braş] = pensul to paint a picture = a picta un tablou to paint [peint] = a picta picture [ pikt∫ər] / [picci r] = tablou book [buk] / [buc] = carte best [best] = cel/cea mai bun( ) favourite [feivərit] / [feiv rit ] = favorit to make [meik] / [meic] = a face to join [d3oin] / [gioin] = a se al tura to spend [spend] = a petrece (timpul liber) fun [fΛn] / [fan] = haz, glum , distrac ie to have fun = a se distra hobby [hobi] = hobi, pasiune empty [empti ] = gol member [membər] / [memb r] = membru spare [speər] / [spe r] = liber team [ti:m] / [tiim] = echip (spare time- timp liber) the cinema [sinimə] / [sinim ] = cinema to walk [wo:k] / [uooc] = a se plimba to travel [trævəl] / [trev l] = a c l tori to enjoy [ind3oi] / [ingioi] = a se bucura de to draw [dro:] / [droo] = a desena danger [deind3ər] / [deinge r] = pericol dangerous = periculos stamp [stæmp] / [stemp] = timbru song [soŋ] / [song] = cântec to sing [siŋ] / [sing] = a cânta game [geim] / [gheim] = joc # Camerele (Rooms) ceiling [si:liŋ] / [siiling] = tavan floor [flo:r] / [floor] = podeaua light [lait] = lumin armchair = fotoliu radiator [reidieitər] / [reidieit r] = radiator dining room [dainiŋ ru:m] / [daining ruum] = sufragerie living-room [liviŋ ru:m] / [living ~] = camer de zi to close [klouz] / [clo- uz] = a închide to stop [stop] = a opri breakfast [brekfəst] / [brecf st] = mic dejun to hit [hit] = a lovi to put [put] = a pune to turn on = a porni furniture [fərnit∫ər] / [f rnici r] = mobil place [pleis] = loc area [eəriə] / [e ri ] = suprafa cottage [kotid3] / [cotogi] = vil cas curtain[kərtən] / [c rt n] = perdea bookcase [buk keis] / [buc cheis] door [do:r] / [door] = uş wall [wo:l] / [uo- ll] = zid chair [t∫eər] / [ce r] = scaun window [windou] / [uindou] = fereastr kitchen [kit∫in] / [chicin] = buc t ria bedroom [bedru:m] / [bedruum] = pat bathroom [ba:ð ~] [baas ~] = baie study [stΛdi]/ [staid] = camer de studiu to turn off [tərn] / [t rn] = a stinge (lumina) to shut [∫Λt] / [şat] = a închide, a zavorî lunch [lΛnt∫] / [lanci] = prânz dinner [dinər] / [din r] = cin to knock [nok] / [noc] = a bate (la uş ) to open [oupən] / [oup n] = a deschide desk [desk] / [desc] = birou upstairs [Λpsteərz] / [apste rz] = la etaj space [speis] = spa iu bedsit [bedsit] = garsonier saloon [səlu:n] / [s luun] = salon mirror [mirər]/ [mir r]= oglinda office [ofis] = birou library [laibrəri] / [laibr ri]= bibliotec 34 = bibliotec , dulap pt c r i cupboard [kΛbəd] / [cab d] = buffet wardrobe [wordroub] / [uordroub] = garderob, şifonier college [kolid3] / [coligi] = colegiu accommodations[əkomədei∫ən]/ [ com deiş carpet [ka:rpit] / [carpit] = covor to share [∫eər] [ şe r] = a împ r i hostel [hostəl / [host l] = c min home [houm] = (a)cas n] = locuin # Locuri (Places) greengrocer [gri:n grousər] / [griingrous r] = zarzavagiu bank [bæŋk] / [benc] = banc chemist’s = la farmacie butcher [but∫ər] / [bace r] = m celar newsagent [nju:z eid3ənt] / [niuuz eige nt] = agent de pres , vânz tor de ziare field [fi:ld]/ [fiild] = câmpie centre [sentər] / [sent r] = centru village [vilid3] / [viligi] = sat land [lænd] / [lend] = p mânt mountain [mauntin]= munte to find [faind] = a g si road [roud] = drum, cale, şosea direction [direk∫ən] / [direcş n] = direc ie, sens journey [d3ərni] / [gi rni] = c l torie straight on [ streit] = drept înainte on = pe by [bai] = pe la, de c tre block of flats [blok of flæt] / [bloc of flet] = bloc de apartamente police station[pəli:s]/ [p liis] = sec ie de poli ie greengrocer’s = la aprozar market [markit] / [marchit] = pia chemist [kemist] / [chemist] = farmacist baker [beikər] / [beic r] = brutar post office [poust ofis]= poşt city [siti] = oraş country [kΛntri] / [cantri] = (la) ar capital [kæpitəl] / [cheapit l] = capitala town [taun] = oraş villa [vilə]/ [vil ] = cas de vacan earth [ər ] / [ rs] = planeta p mânt world [wərld] / [u rld] = lume to leave [li:v]/ [liiv] = a pleca way [wei] /[uei] = drum, cale far [fa:r] / [faar] = departe distance [distəns] / [dist ns] = distan over [ouvər] / [ouv r] = peste through [ ru:]/ [sruu] = prin at [æt] / [et] = la station [stei∫ən] / [steiş n] = sta ie, gar hotel [houtel] = hotel restaurant [restərəŋ] / [rest r n] = restaurant theatre [ iətər] / [si t r] = teatru # Ocupaţii, meserii (Jobs) job [d3ob] / [giob] = ocupa ie, meserie typewriter [taipraitər] / [taiprait r] maşin de scris dentist [dentist] = dentist electrician [ilektri∫ən] / [ilectriş n] = electrician teacher [ti:t∫ər] / [tiici r] = înv tor, profesor de liceu journalist [d3ərnəlist] / [gi rn list] company [kΛmpəni] / [camp ni] = firm typist [taipist] = dactilograf doctor [doctər] / [doct r] = doctor electric [ilektrik] / [ilectric]= = electric cook [kuk] / [cuc] = buc tar cooker [~ər] / [~ r] = cuptor professor [prəfesər] / [pr fes r] = prof univ vet [vet] = medic veterinar judge [d3Λd3] / [geagi] = judec tor 35 = jurnalist mechanic [mikænik] / [micheanic] = mechanic carpenter [karpintər] / [carpint r] = dulgher, templar plumber [plΛmər]/ [plam r] = instalator architect [arkitekt] / [architect] = arhitect steward [stjuərd] / [stiu rd] = administrator de moşie, intendent musician [mju:zi∫ən]/[miuuzişən] = musician scientist [saiəntist] / [sai ntist] = om de ştiin sale assistant [seil əsistənt] / [seil sist nt] = vânz tor employment [imploimənt] / [imploim nt] = serviciu, slujba advertisement [ ədvərtismənt] / [ dv rtism nt] = reclam , anun experience [ikspiəriəns] / [icspi ri ns] = experien interview[intəvju:]/ [int viuu] = interviu references [refərəns] / [ref r ns] = raport, referin , trimitere tailor [teilər] /[teil r] = croitor plumber [plΛmər]/ [plam r] = instalator farmer [farmər] / [farm r] = fermier actor [æktər] / [e-act r] = actor sailor [seilər] / [seil r] = marinar soldier [sould3ər] / [souldge r] = soldat gardener[gardənər] / [gard n r ] = gr dinar lawyer [lo:jər] / [lo:i r] = avocat nurse [nərs] / [n rs] = asistent scientist [saiəntist] / [sai ntist] student [stju:dənt]/ [stiuud nt] = student waiter [weitər] / [ueit r] = chelner writer [raitər] / [rait r] = scriitor builder [bildər] / [bild r] = constructor sign [sain] = semn notice [noutis] = aviz, înştiin are previous [pri:viəs] / [priivi s] = anterior manager [mænid3ər]/[menige r] = manager review[rivju:]/ [riviuu] = revist , bilan to offer [ofər] / [of r] = a oferi, ofert referee [refəri] / [ref ri] = arbitru, persoan care d referin e # În casă (Inside the house) poster [poustər] / [poust r] = afiş lamp [læmp] /[lemp] = lamp sofa [soufə]/ [souf ] = canapea blanket [blæŋkit] / [blenchit] = cuvertur , p tur pillow [pilou] = pern bookshelf [buk∫elf] / [bucşelf] = bibliotec , rafturi de c r i central heating [sentrəl hi:tiŋ] / [sentr l hiiting] = înc lzire central basin [beisn] = lighean, chiuvet tap [tæp] / [tep] = robinet shelf [∫elf] / [şelf] = raft table [teibəl] / [teib l] = mas fridge [frid3] / [frigid] = frigider dustbin [dΛstbin] / [dustbin]= lad de gunoi shower [∫auər]/ [şau r]= duş stove [stouv] = sob , cuptor seat [si:t]/[siit] = loc de şezut chimney [t∫imni] / [cimni] = şemineu fireplace [faiər pleis] / [fai r pleis] = = c min, şemineu # Mâncare şi băutură (Food and drink) biscuits [biskits] / [bischits] = biscui i salad [sæləd] / [se-al d] = salat sausage [sosid3] / [sosigi] = cârnat, salam fruit [fru:t] / [fruut] = fruct chips [t∫ips] / [cips] = cartofi t ia i felii sub iri chicken [t∫ikin]/ [cichin] = pui bread [bred] = pâine 36 food [fu:d] / [fuud] = mâncare menu[ menju:] / [meniuu] = meniu snack [snæk] / [snec] = aperitiv, gustare to boil [boil]= a fierbe water [wo:tər] / [uootər] = ap cup [cΛp]/ [cap] = can to fry [frai] = a pr ji, a frige oil [oil] = ulei, petrol fresh[ fre∫] / [freş] = proasp t meat [mi:t]/ [miit] = carne vegetable [ved3təbəl] / [veget b l] = legum vegetarian [ved3iteəriən] / [vegite ri n]= = vegetarian fork [fork] / [forc] = furculi plate [pleit] = farfurie straw [stro:] / [stroo] = pai meal [mi:l]/ [miil] = mas , mâncare picnic [piknik] / [picnic] = picnic course[kors] / [cors] = fel de mâncare cook [kuk]/ [cuc] = a g ti to pour [po:r] / [poor] = a turna to bake [beik] / [beic] = a coace fish [fi∫] / [fiş] = peşte bill [bil] = nota de plat frozen [frouzən] / [frouz n] = înghe at oven [Λvən] / [avən]= cuptor loaf [louf] = franzel jug [d3Λg]/ [geag] =ulcior knife [naif] = cu it spoon [spu:n] / [spuun] = lingur tray [trei] = tav # Animale (Animals) horse [hors] = cal cat [kæt] / [chet] = pisic monkey [mΛŋki] / [manchi] = maimu pet [pet] = copil, animal favorit to shout [∫aut] / [şaut] = a striga to run [rΛn] / [ran] = a alerga lion [laiən] / [lai n]= leu wild [waild]/ [uaild] = s lbatic to feed [fi:d] / [fiid] = a hr ni to eat [i:t] = a mânca low [lou] =jos deep [di:p]/ [diip] = adânc tail [teil] = coad to jump [d3Λmp] / [geamp] = a s ri snake [sneik] / [sneic] = şarpe sleep [sli:p]/ [sliip] = a dormi mouse [maus] = şoarece hen [hen] = g in dog [dog] = câîne bird [bərd] / [b rd] = pas re lizard [lizərd] / [liz rd] = şopârl toy [toi] = juc rie to bark [bark] / [barc] =a l tra to fly [flai] = a zbura tiger [taigər] / [taig r] = tigru ride [raid] = a c l ri to climb [klaim] / [claim] = a se c ra deep [di:p]/ [diip] = adânc sea [si:] / [sii] = mare (litoral) to bite [bait] = a muşca to bite [bait] = a muşca parrot [pærət] / [per t] = papagal to hunt [hΛnt] = a vâna duck [dΛk] / [dac] = ra goose [gu:s] /[guus] = gâsc cock[kok] / [coc] = cocoş #Hainele (Clothes) skirt [skərt] / [sc rt]= fust long [loŋ] / [long] =lung glasses[gla:sis] / [glaasis] = ochelari pullover [pulouver] = pullover suit [su:t] / [suut] = costum beard [biərd] / [bi rd] = barb hair [heər] / [he r] =p r jeans [d3i:ns] / [giins] = blugi tracksuit [træksu:t]/[trecsuut] =trening 37 ear-rings [iər- riŋ] / [i r-ring] = cercei belt [belt] = curea, centur costume [kostju:m] / [costiuum] = costum overcoat [ovərkout] / [ov rcout] = palton underwear [Λndəweər] / [and rue r] = izmene shirt [∫ərt] / [ş rt] =c maş size [saiz] = m rime, dimensiune label [leibəl] / [leib l] = etichet hat [hæt] / [het] = p l rie glove [glΛv]/ [glav] = m nuş sock [sok] / [soc] = şoset to dress [dres] = a se îmbr ca blouse [blauz] = bluz trouser [trauzər]/[trauz r] = pantalon large [lard3]/ [largi] = larg, mare bargain [bargin] / [barghin] = târg #Vremea (Weather) it’s hot [hot] =foarte cald it’s snowing [snouiŋ] /[snouing] = ninge it’s raining [reiniŋ] / [reining] = plou sky[ skai] / [scai] = cer rain [rein] = ploaie storm [storm] = furtun shower [∫auər] / [şau r] = avers to blow [blou] = a sulfa, a bate sunshine [sΛn∫ain] / [sanşain] = lumina soarelui lightning [laitniŋ] / [laitning] = fulger heavy [hevi] = greu (ploaie mult ) sunburn [sΛnbərn] / [sanb rn] = bronzare it’s cold [kould] = rece it’s windy[windi]/ [uindi] = bate vânt it’s cloudy [klaudi] / [claudi]= nor cloud [ klaud]/ [claud] = nor dark [dark] / [darc] = întuneric thunder [ Λndər] / [sand r] = tunet wind [wind] / [uind]= vânt wet [wet] / [uet] = ud sunny [sΛni] / [sani] = însorit to freeze [fri:z] / [friiz] = a înghe a watery [wo:təri] / [uoot ri] = apos # Corpul (The body) eye [ ai] = ochi arm [arm] = bra leg [leg] = picior (de la şold la glezn ) finger [fiŋgər] / [fing r] = deget (mân ) ear [iər] / [i r] = ureche head [hed] = cap nose [nouz] = nas neck [nek] / [nec]= gât to laugh [la:f] / [laaf] = a râde to bite [bait] = a muşca to wink [wiŋk] / [uinc] = a clipi, a face cu ochiul to kiss [ kis] / [chis] = a s ruta mouth [mau ] / [maus] = gur hand [hænd] / [hend] = mân foot [fut] =picior (de la glezn în jos) nose [nouz] = nas back [bæk] / [bec] = spinare knee [ni:] / [nii] = genunchi toe [tou] = deget de la picior waist [weist] / [ueist] = talie to kick [kik]/[chic] = a da din picior to smell [smel] = a mirosi to blink [bliŋk] / [blinc] = a clipi to shout [∫aut] / [şaut] = a striga # Să ne menţinem sănătoşi (Staying healthy) soap [soup] = s pun operation [opərei∫ən] / [op reiş n] = opera ie ill [il] = bolnav hospital [hospitəl] / [hospit l] = spital accident [æksidənt] / [ecsid nt] = accident 38 to wash [wo∫] / [uoş] = a (se) sp la a cold [ə kould] / [ could] = r ceal pain [pein] = durere medicine [medisin] = medicament] heat [hi:t] / [hiit] = c ldur temperature [temprit∫ər] / [temprice r] = temperatur thermometer [ ərmomitər] / [s rmomit r] = termometru to sneeze [sni:z] / [sniiz] = a str nuta wound [wu:nd] / [uund] = ran to smoke [smouk] / [smouc] = a fuma dangerous [deind3ərəs] / [deinge r s] = periculos injured [ind3əd] [inge rd] = r nit headache [hedeik] / [hedeic] = durere de cap sore throat [so:r rout] / [soor srout] = durere de gât back ache [bæk eik] / [bec eic] = durere de spate stomach ache [stΛmək ~]/ [stam c ~] = durere de stomac broken arm [broukən arm]/ [brouc n arm] = bra rupt earache [iəreik] / [i reic] = durere de ureche patient [pei∫ənt] / [peiş nt] = pacient to fell [fel] = a c dea to bleed [bli:d] / [bliid] = a sângera plaster [pla:stər] / [plast r] = plasture to fit [fit] = a se potrivi healthy [helði] / [helzi] = s n tos sore [so:r] / [soor] = dureros fever [fi:vər]/ [fiiv r] = febr dizzy [dizi] = ame it # Lumea din jurul nostru (The world around us) bush [bu∫] / [buş] = tufiş field [fi:ld] / [fiild] = camp lake [leik]/ [leic] = lac stream [stri:m]/ [striim] = râu, şuvoi river [rivər]/ [riv r] = râu island [ailənd] / [ail nd] = insul lake [leik] / [leic] = lac beach [bi:t∫] / [biici] = plaj outside [autsaid] = afar coast [koust] / [coust] = coast castle [ka:səl] / [caas l] = castel bridge [brid3] / [brigi] = pod fence [fens] = gard flower [flauər] / [flau r] = floare hill [hil] = deal tree [tri:] / [trii] = pom garden [gardən]/ [gard n] = gr din land [lænd] / [lend] = p mânt ocean [ou∫ən] / [ouş n] = ocean seaside [si:said] / [siisaid] = litoral country [kΛntri] / [cantri] = (la) ar side [said] = parte, latur forest [forist] = p dure # Transportul (Transport) bus [bΛs] / [bas] = autobus stop [stop] = sta ie de autobus to drive [draiv] = a conduce (maşina) on foot [on fut] = pe jos return ticket [ritərn tikit]/ [rit rn tichit] = billet dus-întors to miss [mis] = a pierde (autobuzul), a-i fi dor airport [eərporrt] / [e rport] = aeroport welcome [welkəm]/ [uelc m] = bine a i venit voyage [voiid3] / [voiigi] = c l torie, voiaj to run [rΛn] / [ran] = a alerga 39 station [stei∫ən]/ [steiş n] = sta ie car [ka:r] / [caar] = maşin trip [trip] = excursie to arrive [əraiv] /[ raiv] = a sosi to leave [li:v] / [liiv] = a pleca to lose [lu:z] / [luuz] = a pierde to hurry [hΛri] / [hari] = a se gr bi train [trein] = tren to fly [flai] = a zbura journey [d3ərni]/ [ge rni] = c l torie to lead [li:d] / [liid] = a îndruma, a to reach [ri:t∫] / [riici] = a ajunge pân la, a atinge path [pa: ] / [paas] = potec plane [plein] = avion flight [flait] = zbor boat [bout] = barc to take off [teik] / [teic] = a decola motorway [moutərwei] / [mout ruei] = autostrad double-decker bus [dΛbəl dekər] / [dab l dec r] = autobus cu dou etaje conduce (pe cineva) street [stri:t] / [striit] = strad way [wei] / [uei] = drum to fine [fain] = amenda bike [baik] / [baic] = biciclet ship [∫ip] / [şip] = vapor to row [rou] = a vâsli # Lucruri utile (Useful things) tin opener [tin oupənər] / [tin oup n r] = deschiz tor de conserve dishwasher [di∫ wo∫ər] / [diş uoş r] = maşina de sp lat vase mobile phone [moubail ~] = telefon mobil pencil [pensəl] / [pens l] = creion sharpener [∫arpnər] / [şarpn r] = ascu itoare scissors [sizər] / [siz r] = foarfec light [lait] = lumin washing machine [wo∫iŋ mə∫i:n]/ [uoşing m şin] = maşina de sp lat rufe envelope [envəloup] / [env loup] = plic frying pan [frainŋ pæn] / [fraing pe-an] = tigaie candle [kændəl] / [cheand l] = lumânare saucepan [so:s pæn] / [soos pe-an] = oal , crati camera [kæmərə] / [cheam r ] = aparat foto kettle [ketəl] / [chet l] = ceainic phone [foun] = telefon can [kæn] / [chen] = conserv pen [pen] = stilou to lock [lok] / [loc] = a încuia key [ki:] / [chii] = cheie tissue [tisju:] / [tişiuu] = stof , batist r ruler [ru:lə ] / [rul r] = linie, rigl bowl [boul] = castron bulb [bΛlb]/ [balb] = bec mug [mΛg] / [mag] = can , pahar # Alte ţări (Other countries) passport [pa:sport] /[paasport] = paşaport continent [kontinənt] / [contin nt] = continent Europe [juərəp]/[iu r p] = Europa Anthem [æn əm]/ [ens m] = imn national [næ∫ənəl] / [neş n l] =na ional the Alps [ælps] [ealps] = Alpii Turkey [tərki] / [t rchi]= Turcia Italian [itæljən] / [ite-aliən] = italian Spanish [spæni∫] / [speniş] = spaniol(esc) Germany [d3ərməni] / [ge rm ni] = Germania French [frent∫]/ [frenci] = francez, fran uzesc Greek [gri:k] / [griik] = grec, grecesc Brazilian [brəziliən] / [br zili n] = brazilian 40 country [kΛntri] / [cantri] = ar map [mæp] / [meap] = hart abroad [əbro:d]/ [ brood] = în str in tate dish [di∫] / [diş] = fel de mâncare South [sau ]/ [saus] = Sud range [reind3] / [reingi] = lan Turkish [tərki∫]/ [t rchiş] = turc(esc) Italy [itəli] / [it li] = Italia Spain [spein] = Spania German [d3ərmən] / [ge rm n] = neam , nem esc, german France [fra:ns] / [fraans] = Fran a Greece [gri:s]/ [griis] = Grecia Brazil [brəzil] / [br zil] = Brazilia Switzerland[switsərlənd]/ [suits rl nd] = Elve ia Poland[poulənd]/[poul nd] = Polonia Argentina [ard3ənti:nə] /[arge ntiin ] = Argentina r Norway[no wei]/ [noruei] = Norvegia Swiss [swis] / [suis] = elve ian Polish [poliş] / [poliş] = polonez Argentinian [ard3əntinjən]/[arge ntini n] = argentinian r Norwegian [no wi:d3ən] / [noruiige n] = norvegian Hungarian [hΛŋgeəriən] / [hanghe ri n] = ungur(esc) Mexican [meksikən] / [mecsic n] = mexican Dutch [dΛt∫] / [daci] = olandez Irish [aiəri∫] / [ai riş] = irlandez Swede [swi:d] / [suiid] = suedez Egyptian [i:d3ip∫ən] / [iigip∫ n] = egiptean Scot [skot] / [scot] = sco ian Warsaw [worso:] / [uorsoo] = Varşovia Lisbon [lizbən] / [lizb n] = Lisabona Athens [æ inz] / [easinz] = Atena Austria [ostriə] / [ostri ] = Austria Hungary [hΛŋgəri] / [hang ri] = Ungaria Mexico [meksikou] / mecsicou] = Mexic Holland [holənd] / [hol nd] = Olanda Ireland [aiərlənd]/[ai rl nd] = Irlanda Sweden [swi:dən]/[suiid n] = Suedia Egypt [i:d3ipt] / [iigipt] = Egipt Scotland [skotlənd] / [scotl nd] = Sco ia Budapest [bju:dəpest] / [biuud pest] = Budapesta London [lΛndən]/ [land n] = Londra Japan [d3əpæn] /[ge pen] = Japonia England[iŋglənd]/[ingl nd] = Anglia # In clasă (In the clasroom) to read [ri:d]/ [riid] = a citi test [test] = test dictionary [dik∫ nəri] / [dicş n ri] = dic ionar exercise [eksəsaiz] / [ecs saiz] = exerci iu homework [houmwərk] / [houmu rc] = tem to learn [lərn] / [l rn] = a înv a geography [d3iogrəfi] / [giogr fi]= geografie biology [baioləd3i] / [baiol gi] = biologie chemistry [kemistri] / [chemistry] = chimie to mean [mi:n] / [miin] = a însemna to answer [a:nsər] / [aans r] = a r spunde meaning [mi:niŋ] / [miining] = sens knowledge [nolid3] / [noligi] = cunoaştere attention [əten∫ən] / [ tenş n] = aten ie example [igza:mpəl]/ [igzaamp l] = exemplu behaviour [biheivjər] / [biheivi r] = purtare to realize [riəlaiz] / [ri laiz] = a în elege to repeat [ripi:t] / [ripiit] = a repeat to explain [iksplein] / [icsplein] = a explica 41 to study [stΛdi] / [stadi] = a studia hard [hard] = din greu absent [æbsənt] / [ebs nt] = absent to fail [feil] = a eşua, a pica un examen to teach [ti:t∫] / [tiici] = a preda lesson [lesən] / [les n] = lec ie maths [mæ s] / [meas] = mate history [histəri] / [hist ri] = istorie physics [fiziks] / [fizics] = fizic word [wərd] / [u rd] = cuvânt to guess [ges] / [ghes] = a ghici to ask [a:sk] / [aasc] = a întreba model [modəl] / [mod l] = model sample[sa:mpəl] /[saamp l] = mostr to behave [biheiv] = a se purta to hear [hiər] / [hi r] = a auzi to attend [ətend] = a fi prezent to retell [ri:tel] / [riitel] = a repovesti to copy [kopi] / [copi] = a copia to practise [præktis] / [prectis] = a exersa to underline [Λndərlain]/[and rlain] = a sublinia attendance [ətendəns] / [ tend ns] = prezen timetable [taim teibl] = orar, program project [prod3ekt]/[ progect] = proiect uniform [ju:niform] / [iuuniform] = uniform subject [sΛbd3ikt] ] / [sabgict] = subiect, materie exam [igzæm] / [igzem] = examen break [break] / [breic] = pauz class [kla:s] / [claas] = clas note [nout] = noti term [tərm] / [t rm] = semestru report [riport] = raport chapter [t∫æptər] / [ceapt r] = capitol information [infərmei∫ n] / [inf rmeiş n] = informa ie school [sku:l] / [scuul ] = şcoal # Să ieşim afară (Going out) to record [riko:d] / [ricord] = a înregistra to swim [swim] / [suim] = a înota cartoon [kartu:n] / [cartuun] = desen animat party[parti] = petrecere to discuss [diskΛs] / [discas] = a discuta to change [t∫eind3] [ceingi] = a schimba to admire [ədmaiər] / [ dmai r]= a admira stadium [steidiəm] / [steidi m] = stadion pool [pu:l]/ [puul] = iaz, piscin competition [kompiti∫ən] / [compitiş n] = competi ie marathon [mΛrə ən]/ [mar s n] = maraton doubles [dΛbəls] / [dab ls] = la dublu tape [teip] = band singer [siŋər] / [sing r]= cânt re to win [win] / [uin] = a câştiga keen on [ki:n] / [kiin] = mort dup to find [faind ]= a g si to hate [heit] = a urî club [klΛb] / [clab] = club court [kort] / [cort] = curte trak [træk] / [trec] = pist diving[daiviŋ]/[daiving] = scufund ri cup [kΛp]/[cap] = cupa final [fainəl] / [fain l] = finala match [mæt∫] / [meci] = meci # La cumpărături (Shopping around) to buy [bai] = a cump ra receipt [risi:t] / [risiit] = chitan money [mΛni] / [mani] = bani to try [trai] = a încerca to close [klouz] / [clouz] = a închide bag [bæg] / [beg] = sac, geant price [prais] = pre to spend [spend] = a cheltui to book [buk] / [buc] = a înregistra bunch [bΛnt∫] / [banci] = buchet crowd [kraud] / [craud] = mul ime packet [pækit] / [pechit] = pachet (de ig ri) lump [lΛmp] = bulg re, calup cube [kju:b] / [chiuub] = cub container [konteinər] / [contein r] = recipient customer [kΛstəmər] / [cast m r] = client pocket [pokit] / [pochit] = buzunar 42 shoe [∫u:] / [şuu] = pantof to cost [kost] / [cost] = a costa cash [kæ∫] / [cheş] = bani ghea shop [∫op] / [şop] = magazine to sign [sain] = a semna sack [sæk] / [se-ac] = sac (de pânz ) cheque [t∫ek] / [cec] = cec parcel [parsəl] / [pars l] = pachet bottle [botl] = sticl pile [pail] = gr mad box [boks] / [bocs] = cutie tube [tju:b] / [tiuub] = tub bar [bar] = lingou, bucat kilo [ki:lou] / [chiilou] = kg trolley [troli] = c rucior vagonet sale [seil] = vânzare cheap [t∫i:p] / [ciip] = ieftin various [veəriəs] / [ve ri s] = divers, variat expensive [ikspensiv] / [icspensiv] = scump often [ofən] / [of n] = adesea square [skweər] / [scue r] = pia , p trat market [markit] / [marchit] = pia , târg 2. VOCABULAR SPECIFIC DE PRES # Presa, ziarele, televiziunea, radioul (Press, Newspapers, Tv, Radio) news [nju:s]/ [niuuz] = ştire news agency [~ eid3ənsi] / [~ eige nsi] = agen ie de ştiri news agent [~ eid3ənt] / [~ eige nt] = agent de pres , vânz tor de ziare newsboy [~boi] = vânz tor de ziare (b iat sau tân r) newscast [~ka:st] / [~ caast] = (rad, telev) buletin de ştiri; radiojurnal sau telejurnal newscaster [~ər] / [~ r] = (rad, tv), crainic (care transmite ştirile) news conference [~ konfrəns] / [~ confr ns] = conferin de pres newsman [~mən] / [~m n] = reporter, corespondent; vânz tor de ziare news media [~mi:diə] / [~miidi ] = mass media news monger [~ mΛ gər] / [ ~ mang r] = colportor, bârfitor newsmongering [~mΛ gəri ] / [~mang ring] = ştiri necontrolate, zvonuri newspaper [~peipər] / [~peip r] = ziar, gazet newspaper man [~~ mən] / [~~m n] = ziarist, gazetar newsprint [~print] = hârtie de ziar news reel [~ ri:l] / [~ riil] = (rad, cin, telev) (jurnal de ) actualit i news room [~ ru:m] / [~ruum] = sal de lectur a periodicelor; redac ie de actualit i, ştiri news sheet [~ ∫i:t] / [~şiit] = foaie de ziar news stall [~ sto:l] / [~ stool] = chioşc de ziare news stand [~ stænd] / [~ steand] = chioşc de ziare (A.English) news vendor [~ vendər] / [~ vend r] = vânz tor de ziare newsworthy [~ wə:ði] / [~ u rsi] = important, care merit s fie publicat newsy [~zi] = plin de nout i “What’s the latest news? = Care sunt ultimele ştiri? Here is the news = Iat ştirile. That’s no news to me = Asta nu e o noutate pentru mine No news (is) good news. = Lipsa de veşti înseamn veşti bune Ill news flies fast/apace = vestea rea alearg repede He is in the news = se vorbeşte despre el în ziare; e în centrul aten iei press [pres] = pres , publicitate press agency [~eid3ənsi] / [~ eige nsi] = agen ie de ştiri/ pres press agent [~eid3ənt] / [eige nt]= agent de publicitate press conference [~konfərəns]/ [conf r ns] = conferint de pres press officer [~ofisər]/ [ofis r] = ataşat de pres 43 press release [~rili:s]/ [riliis] = declara ie de pres press review [~rivju:] / [riviuu] = revista presei press room [~ru:m] / [ruum] = camera (rezervat ) ziariştilor radio [reidiou] = radio (difuziune), aparat de radio, a transmite prin radio radio announcer [~ənaunsər] / [~ nauns r] = crainic (de radio) radio broadcasting [~bro:dka:sti ]/ [~broodcaasting] = radiodifuziune radio communication [~ kəmju:nikei∫ən] = radiocomunica ie radio drama [~dra:ma] ‘ [~draama] = teatru radiofonic radioreceiver [~risi:vər] / [~risiiv r] = (radio)receptor television [telivi3ən]/ [teliviji n] = televiziune teleprompter [~promtər] / [~promt r] = teleprompter telerecord [~riko:d]/ [~ricord] = a înregistra pe band video telethon [telə on]/ [tel son] = program Tv foarte lung teleview [~vju:]/ [~viuu] = a viziona, a urm ri (un program televizat) televiewer [~vju:ər] / [~viuu r] = telespectator television set [telivi3ən set] / [teliviji n set] = televizor televisional [~əl]/ [~ l] = televizat, transmis prin televiziune television buff [~bΛf] = telespectator pasionat, maniac televisor [telivaizər] / [telivaiz r] = televizor bulletin [ bulitin] = buletin (de ştiri) forecast [forka:st] / [forcaast] = prevdere (meteo) actuality [æktjuæliti] / [eactuealiti] = înregistrarea unui eveniment actual sau a a cuiva care vorbeşte ad [æd] / [ead] = prescurtare pentru ‘advertisment’ ( = reclam ) audio[o:dio] / [oodio] = material sonor broadsheet [bro:d∫i:t] / [broodşiit] = foaie de ziar (23 inchi/16inchi) – pres de calitate bulletin [bulitin] = program de ştiri (UK); ştire (US) byline [bailain] = numele reporterului care apare cu un articol classified [klæsifaid (ad) ] / [cleasifaid (ad)] = mica publicitate copy [kopi] / [copi] = materialul scris produs de jurnaliştii de la ziare; uneori folosit şi de cei din radio copy flow [~ flou] = drumul parcurs de material correspondent = 1. jurnalist care acoper un anumit loc sau o anumit regiune (ex: corespondent la Paris, sau într-un sat) 2. jurnalist specialist (corespondent politic, de afaceri, etc) deadline [dedlain] = termenul limit pân la care trebuie scris articolul display [displei] = reclamele mari dub [dΛb] / [dab] = un articol înregistrat de pe o caset pe alta edit = a edita, a preg ti pentru tipar, a publica, a redacta editing = îmbun t irea şi verificarea unui articol sau a unei înregistr ri; munca unui editor 44 editor = responsabil, din punct de vedere legal, la un ziar, pentru întregul con inut al ziarului; editor de carte; redactor şef edition [idi∫ən] / [idiş n] = edi ie editorial = articol de fond, editorial editorial board = comitet de redac ie editorialize = A.E. – a-şi exprima p rerile în articole de fond; informa ii tenden ioase (în ziare) editorial office = redac ie de ziar editorial staff = personal de redac ie editor-in-chief = redactor şef; redactor responsabil editorship = conducere redac ional edit out = a elimina cuvinte editress = editoare de carte, responsabil de edi ie; redactoare şef embargo = interzicerea de a publica înaintea unei perioade de timp specificate; declara iile de pres sunt adesea distribuite în avans si supuse embargoului feature = articol dintr-un ziar care nu este ştire feature writer = jurnalist care scrie astfel de articole, deci nu ştiri (scrise de reporteri) freelance = jurnalist care nu apar ine personalului de redac ie, liber profesionist headline = titlul unui text inside back = penultima pagin layout = desingn-ul unei pagini de ziar middle-market = presa dintre ziarele de calitate şi tabloide: Daily Mail newsprint = hârtia pe care sunt tiparite ziarele nib = paragrafe ale ştirilor scrie de obicei într-o coloane (< news in brief) package = raport f cut din contribu ia unui jurnalist şi dintr-un eveniment de actualitate pagination = num r de pagini pictures = fotografii producer = persoan din radio responsabil cu transmiterea buletinului de ştiri quality = ziare serioade (“broadsheet, up-market”) reporter = jurnalist preocupat în principal de colectarea ştirilor script = exemplarul jurnalistului din radio story = articol, sau poten ial articol sub-editor = jurnalist care verific , corecteaz şi preg teşte exemplarul pentru tip rit tabloid = dimensiunea paginii (jum tate din broadsheet), folosit pentru a descrie presa de slab calitate text = principalul material tip rit într-un ziar, ca diferit de titluri, grafice, fotografii, etc. 45 Exerci iu: Completa i urm toarele texte: A. My name……………John. Who …….you? B. I…………..Maria. I………..20 years old. And you? A. I………….22 years old. B. How………..you do! Nice to meet ……. A. Nice to meet you, too. How……….you? B. I am ……….thanks! Hello, everybody! I………..Maria, and I ……….20 years old. I…………from Deva and right now I………..living in Bucharest. I am a……………, so I interview people. 46 CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4) MODELE DE PRES ANGLO-AMERICAN Obiective specifice: Prin capitolul de fa studentul încep tor va deprinde competen a de a în elege corect prima pagin , titlul, şi lumea presei anglo-americane. Subcapitole: 1. Prima pagin a unui ziar 2. Titlurile de ziare 3. Tipuri de ziare în lumea anglo-saxon 1. PRIMA PAGIN A UNUI ZIAR (= FRONT PAGE) Ave i în imagine prima pagin din ziarul american The New York Times varianta online, c ci pe acest tip de variant se va baza tot restul cursului. (www.nytimes.com). masthead [ma:sthed] / [maasthed] = numele primei pagini (numele ziarului) = cutia de pe pagina editorial cu numele celor mai importan redactori = cutia cu numele, numerele de telefoane si adrese de pe primele pagini ale ziarului headline [hedlain] = titlul unui articol de ziar crosshead [kroshed] / [croshed] = câteva cuvinte folosite pentru a desp r i fragmente mari de text, şi care sunt, în mod normal, luate din textul principal. Acestea se folosesc adesea în interviuri byline [bailain] = numele jurnalistului la începutul articolului dateline [deitlain] = un rând la începutul articolului indicând loca ia povestirii caption [kæp∫ən] / [cheapş n] = un text tip rit folosit sub o poz pentru a o descrie (= cutline) infographics [infou græfiks] / [infou greafics] = reprezenta ii vizuale ale informa iei, datelor sau cunoştiin elor (ex: a hart a metroului) diagram [daiəgræm] / [dai gream] = desen sechematic sau tehnic box [boks]/ [bocs] = material încadrat, complet sau par ial, de un dreptunghi lead-story [li:d sto:ri] / [liid stoori] = ştire de importan major subhead [sΛb hed] / [sabhed] = un titlul mai scurt/mic, de un rând, pentru un articol subheading [sΛbhedi ]/ [sabheding] = subtitlu 47 2. TITLURILE DE (ARTICOLE) DE ZIARE ( = HEADLINES) a. Titlurile de ziare nu sunt întotdeauna propozi ii complete. Multe titluri const din expresii substantivale f r verbe: ex: More Wage Cuts = Mai multe reduceri la salarii more = mai multe wage = salarii cuts = reduceri b. Titlurile con in adesea şiruri de trei, patru, sau mai multe substantive; substantivele de la începutul şirului le modific pe cele care urmeaz : ex: Furniture Factory Pay Cut Row = a “row” ( = un dezacord) despre o “cut” (= reducere) în ce priveşte plata (“pay”) la o fabric “factory” de mobil (furniture) furniture = mobil factory = fabric (to) pay = a pl ti (to) cut = a t ia row = dezacord c. Adesea, titlurile las la o parte articolele şi verbul “to be” ex: Woman Walks on Moon = O femeie / Femeia merge pe Lun (în mod normal “the moon”) woman = femeie (to) walk = a se plimba, a merge, a p şi (the) moon = luna de pe cer d. În titlurile de ziare, timpurile simple sunt adesea folosite în locul formelor progresive sau continue. Prezentul simplu este folosit atât pentru evenimentele prezente cât şi pentru cele trecute: Ex: Blind Girl Climbs Everest = ….has climbed…. = O fat oarb s-a c rat pe Everest. blind = orb girl = fat (to) climb = a se c ra Students Fight For Course Changes = …are fighting…. = Studen ii lupt pentru schimbarea cursurilor (to) fight = a (se) lupta course = curs changes = schimb ri Prezentul continuu poate fi folosit, în special pentru a vorbi despre schimb ri. De obicei nu folosim şi “be”. Britain Getting Warmer, Say Scientists = “is getting” 48 oamenii de ştiin . = Marea Britanie se înc lzeşte (devine mai) cald , spun Warm = cald – warmer = mai cald (to) say = a spune scientists = oamenii de ştiin e. Multe cuvinte din titluri sunt folosite fie ca substantive, fie ca verbe, iar substantivele sunt adesea folosite pentru a modifica alte substantive (a se vedea paragraful “b” de mai sus). Aşadar, nu este întotdeauna uşor s ne d m seama de structura unei propozi ii sau fraze. Compara i: U.S. CUTS AID TO THIRD WORLD ( = The U.S. reduces its help…..CUTS este verb, AID este substantiv) = [S.U.A reduce ajutorul dat lumii a treia] (to) cut = a t ia, a reduce aid = ajutor third = a(l) treia/treilea world = lume AID CUTS ROW ( There has been a disagreement about the reduction in aid – AID şi CUTS sunt ambele substantive) = [A fost a neîn elegere în ce priveşte reducerea ajutorului acordat) Aid = ajutor (to) cut = a t ia, a reduce row = dezacord, neîn elegere CUTS AID REBELS (= The reduction is helping the revolutionaries. CUTS este substantiv, AID este verb) = [Reducerea îi ajut pe revolu ionari] (to) cut = a t ia, a reduce aid = ajutor rebels = rebeli, revolu ionari f. Titlurile folosesc adesea infinitivul pentru a se referi la viitor. HOSPITALS TO TAKE FEWER PATIENTS. (Spitalele vor lua/primi mai pu ini pacien i) Hospital = spital To take = a lua (primi) – sens de viitor Fewer < few = pu ini = mai pu ini Patient = pacient Putem folosi “for” pentru a ne referi la ac iuni sau planuri viitoare: TROOPS FOR GLASGOW? ( = Vor fi solda i trimişi la Glasgow?) g. În ce priveşte structurile pasive, de regul nu sunt folosite verbele auxiliare, ci doar participiile trecute. SIX KILLED IN EXPLOSION ( = Six people have been killed in explosion) = (6 persoane au fost ucise în explozie) Six = 6 Killed <have been killed = au fost ucişi 49 Observa i c forme ca held (a fi de inut), killed (a fi ucis), attacked (a fi atacat), sunt de obicei participii trecute cu sens pasiv, nu timpuri trecute (acestea fiind rare în titlurile de ziare) Compara i: AID ROW: PRESIDENT ATTACKED ( = the President has been attacked) = (Preşedintele a fost atacat) AID ROW: PRESIDENT ATTACKS CRITICS (= the President has attacked his/her critics) = (Preşedintele şi-a atacat criticii) h. Semnul de punctua ie “dou puncte” este adesea folosit pentru a separa subiectul dintr-un titlu de ceea ce se spune despre subiect: MOTORWAY CRASH: DEATH TOLL RISES (A avut lot o ciocnire pe autostrad : num rul victimelor creşte) Motorway = autostrad (to) crash = a se ciocni, a se pr buşi death = moarte toll = victime (to) rise = a creşte Semnele cit rii (ghilimelele) sunt folosite pentru a ar ta ca altcineva a spus cuvintele respective, şi c ziarul nu îşi asum în mod necesar adev rul lor: CRASH DRIVER ‘HAD BEEN DRINKING’ = They said that the driver involved in the crash had been drinking (Se spune/ Lumea spune c şoferul implicat în accident b use alcohol/era beat) Driver = şofer (to) drink = a bea Semnul de întrebare este adesea folosit când ceva nu este sigur: CRISIS OVER BY SEPTEMBER? (Criza se va termina în septembrie?) Crisis = criza Over = gata 3. TIPURI DE ZIARE ÎN LUMEA ANGLO-SAXON (AMERICAN/BRITISH TYPES OF NEWSPAPERS) A. În Marea Britanie: Se vând s pt mânal cam 200 de milioane de ziare, şi multe alte milioane sunt citite pe gratis. Marea Britanie are 21 de ziare na ionale, 89 de ziare regionale, şi mai mult de 1500 de ziare s pt mânale locale. De fapt, nic ieri în lume nu se citesc atât de multe ziare – de exemplu, britanicii cump r de trei ori mai multe ziare pe cap de locuitor decât francezii. Ziarele publicate în Marea Britanie se încadreaz în una din urm toarele categorii: 50 - - - ziare naţionale – se vând în toat ara şi abordeaz atât subiecte care afecteaz sau sunt relevante pentru întreaga na iune, cât şi subiecte din str in tate; ziare regionale - abordeaz întâmpl ri şi evenimente care afecteaz o parte a rii sau oraşului, dar şi probleme majore na ionale sau interna ionale ale zilei; cu una sau dou excep ii, ca acelea distribuite gratuit navetiştilor din metroul londonez, acestea se pl tesc ziare locale – vorbesc despre o zon sau o comunitate mai mic , mai detaliat decât cele regionale sau na ionale. Din ce în ce mai multe ziare locale sunt finan ate prin publicitate şi sunt distribuite gratuit tuturor caselor sau companiilor din zona respectiv . Pentru altele se pl teşte. Probleme neobişnuite sau foarte importante, cum ar fi o crim , vor fi abordate în toate cele trei tipuri de ziare, dar o întrunire a cercetaşilor va ap rea doar în ziarul local, deşi ar putea fi publicat şi de ziarul regional dac r mâne spa iu dup ce au fost abordate problemele importante. Unele ziare na ionale şi regionale sunt publicate zilnic, fie diminea a devreme, fie târziu dup -amiaza, în timp ce altele pot ap rea doar s pt mânal sau de dou ori pe s pt mân , ca ziarele na ionale de duminic şi cele locale. La un cotidian, pot fi publicate trei sau patru versiuni/edi ii updatate (aduse la zi) ale ziarului. Cel mai mare proprietar de ziare din Anglia este Rupert Murdoch, care controleaz News International, The Sun, Today, News of the World, The Times, Sunday Times, plus multe alte trusturi de pres (radio-difuziune) din lume. News International angajeaz cam 3600 de oameni în Marea Britanie, majoritatea, la sediul s u din Wapping. Grupul de ziare Mirror, al r posatului Robert Maxwell, parte dintr-un trust interna ional mai mare, controleaz The Daily Mirror, Daily Record (varianta sco ian a lui Mirror), The People si Sunday Mirror. Daily Mail al Lordului Rothermere şi General Trust publicau Daily Mail, Mail on Sunday şi The London Evening Standard, cel mai mare cotidian regional din Marea Britanie. United Newspaper este responsabil pentru Daily Express, Daily Star şi Sunday Express. Grupul Hollinger al canadianului Conrad Black este ac ionar majoritar la Daily Telegraph şi Sunday Telegraph. Dintre celelalte ziare, Sunday Sport este independent, Financial Times este de inut de Pearson. Grupul Media The Guardian, cu ziarele sale cotidiene na ionale şi regionale, a cump rat recent şi The Observer. The Independent a fost preluat de un consor ium interna ional în care Grupul Mirror este majoritar. Cele 21 de cotidiene na ionale şi ziare duminicale la care ne-am referit pân acum reprezenint majoritatea celor vândute, şi totuşi, de departe cel mai mare procentaj al jurnalismului de informare, adic 80%, se practic în afara Londrei. Ştirile nu se întâmpl doar în capital , aşa cum vor m rturisi miile de reporteri care lucreaz în regiune. De fapt, este corect s spunem c ziarele locale şi regionale sunt în mod frecvent o surs de inspira ie pentru cele na ionale, şi în mod sigur servesc ca principal teren de instructaj pentru viitorii reporteri ai ziarelor cotidiene. [tradus de autorul cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996] 51 B. În Statele Unite ale Americii: Jurnalismul are mul i critici, şi pe bun dreptate. Jurnalismul este adesea prea superficial, prea orientat spre celebrit i, prea preocupat de faptele cititorilor şi spectatorilor cu venituri ridicate. Anumi i editori şi directori de Radio-Tv ar trebui mai degrab s vând pantofi în loc de ştiri. Ceea ce conteaz în redac ia de ştiri este standardizarea şi productivitatea mai mult decât calitatea. Unii directori folosesc ştirile, conştient sau inconştient, pentru a-şi sprijini propriile interese financiare şi sociale, sau pe cele ale prietenilor lor. Unii reporteri sunt leneşi, şi nu dau niciodat cinci telefoane dac pot s dea dou . Internetul este pentru redac ia de ştiri ceea ce telefonul nu era acum mai bine de o sut de ani; unii reporteri stau în redac ie ca şi cum ar fi biciui i acolo. Unii reporteri se tem s vorbeasc atunci când nu sunt de acord cu decizia redac iei. Nivelul educa ional şi salariile jurnaliştilor sunt mai sus ca niciodat , şi sunt ocazii importante de a primi mai mul i bani prin apari ii televizate şi contracte pentru c r i. Mul i jurnalişti, conştien i de posibilitatea îmbog irii, sunt mult mai interesa i în a-şi îmbun t ii propriul destin, şi nu pe acela al altora. Totuşi, este la fel de adev rat ca jurnalismul, a transformat America, de-a lungul secolelor şi pân ast zi, într-o ar mai bun . De fapt, jurnalismul a ajutat la crearea Statelor Unite, prin ‘newsletter-urile’ (buletinele informative) (ale) lui Samuel Adams şi al ii, şi prin eseurile lui Thomas Paine care informau şi inspirau coloniştii în timpul Revolu iei Americane. În anii 1800, jurnalişti ca William Lloyd Garrison şi Frederick Douglass [fost sclav negru, fugit] au ajutat la crearea presiunii pentru sfârşirea sclaviei, în timp ce un aboli ionist, Elijah Lovejoy, a murit pentru jurnalismul s u. Un anun dintr-un mic ziar s pt mânal New Yorkez a atras mul imi surprinz toare spre o conven ie a drepturilor femeilor la Seneca Falls (Cascadele Seneca), New York, 1848, şi de-a lungul anilor jurnalismul a fost instrumental în asistarea sufragetelor care lucrau din greu pentru o mai mare egalitate a drepturilor femeilor în America. În timpul R zboiului Civil, reporteri şi fotografi (jurnalismul modern a fost în mare parte inventat în timpul R zboiului Civil) au comis multe erori, dar au ar tat Americii ororile şi scopul nobil al cauzei Uniunii. În anii 1940, un grup de tineri reporteri sportivi, majoritatea din presa neagr , au condus eforturile pentru distrugerea barierei de culoare în Major League Baseball. Editorialele scrise de un num r mic de jurnalişti sudişti curajosi din anii 1950 şi-au ajutat comunit ile spre ob inerea drepturilor egale pentru negri. În anii 1960 şi 1970, câteva voci din pres au jucat un rol important în a-şi determina ara s -şi reconsidere ac iunile din R zboiul din Vietnam. Jurnalismul a ajutat la crearea Parcului Na ional Yosemite din California, a zonei s lbatice Boundary Waters din Nordul Minnesotei, a Drumului Appalachian din Georgia spre Maine, a Parcului Na ional Everglades din Florida, şi a parcului C&O Canal în Districtul Columbiei şi Maryland. Jurnalismul a ar tat neglijen a îngrozitoare fa de b rba ii negri suferinzi de sifilis în Tuskegee, Alabama şi a tras un semnal de alarm în ce priveşte replica neadecvat a comunit ilor publice şi private de s n tate în leg tur cu apari ia SIDA la începutul anilor 1980. Jurnalismul a ajutat la crearea de biblioteci publice gratuite şi, de asemenea, a educa iei publice gratuite şi a dezv luit scandalul de la licita ia Salt Lake City pentru Jocurile Olimpice din 2002. Jurnalismul a b gat şi scos 52 lumea din închisoare, uneori dup ce le fusese decis data execu iei. Aşa cum spunea Joseph Pulitzer, dup ce luase în st pânire St. Louis Post şi the Dispatch, în 1878: “Teama de a fi expus în ziare previne mai multe infrac ionalit i, imoralit i şi tic loşii, decât toate legile, statutul şi morala inventate vreodat .” Jurnalismul a plasat oameni la conducere şi a for at oamenii s demisioneze. Preşedintele Richard Nixon, judec torul Abe Fortas, purt torul de cuvânt al Casei, John Cannon, Senatorul George Lorimer din Ilinois, şi mul i al i şerifi, membri ai consiliului oraşului, şi primari, ar fi r mas la putere mult mai mult dac nu era jurnalismul. Reporterii au cauzat reformarea sau închiderea unor spitale, cur area proviziilor de ap municipale, noi reguli pentru operatorii de ‘ferry boat’-uri din San Francisco, şi au f cut eforturi pentru ajutorarea muncitorilor federali expuşi la plutonium. Jurnaliştii au ajutat la crearea p durilor na ionale acum mai mult de un secol, iar ast zi pun problema managementului acestor p duri. Şi exemplele ar putea continua. Unii jurnalişi au luat premii pentru acest tip de munc . Al ii nu, dar nu asta conteaz . Jurnalismul nu ar trebui s fie despre premii şi se pare c unul din principalele sale defecte ast zi este goana dup premii în locui oric rui alt scop. [tradus de autorul cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996] Acest tip de jurnalism, tipic american şi ap rut de altfel în Statele Unite, poart numele de muckracking, de la muck = gunoi (în engleza american ) şi rake = greblă, denumire ce îi apar ine preşedintelui Theodore Roosvelt, care îl critica foarte tare. Aşa cum ne explic dl Cristian Florin Popescu în Dicţionar de Jurnalism, relaţii publice şi publicitate, ap rut în anul 2007, o “serie de muta ii/fenomene sociale” au dus la apari ia sa în S.U.A: “valurile masive de emigran i în a doua jum tate a secolului al XIX-lea, urbanizarea masiv , corolar al industrializ rii.” Dar şi „constituirea/ dezvoltarea presei populare, inclusiv impunerea magazinelor”. Se milita pentru dreptate social , ca în exemplul lui Edward Willis Scripps, citat atât de Judith şi William Serrin în cartea lor Muckracking! The Journalism that Changed America, din anul 2002, cât şi de dl Cristian Florin Popescu în dic ionarul s u: “Am un singur principiu, şi anume, efortul de a face ca celor boga i s le fie tot mai greu s se îmbog easc în continuare, iar s racilor s le fie mai uşor s reuşeasc s nu devin şi mai s raci". Tot conform acestui dic ionar, o serie de reviste populare, precum McClure's, Cosmopolitan şi Munsay „şi-au sc zut pre ul la 10 cen i”, atingând, „pân la începutul secolului urm tor”, tiraje de sute de mii de exemplare, urmate de Ladie's Home Journal, Collier's, Everybody's şi Sunday Evening Post, care: "s-au înscris cu mare entuziasm în cruciada împotriva marilor afaceri, a corup iei şi pentru dreptate social " dup cum ne spune Michael Emery, citat de acelaşi Cristian Florin Popescu. Se ajunge astfel la concluzia ca prin „muckraking” vorbim atât de predecesorul juralismului de investiga ie, cât şi al fenomenului numit „New Journalism”. Exemple de texte importante din istoria presei americane evocate în acest dic ionar, sunt: cazul Ida Tarbell, care, în 18 numere din revista McClure's, între anii 1902-1904, dezv luie „afacerile necurate ale trustului Standard Oil”; cazul Samuel Hopkins Adams, care, la 1906, dezv luie în revista Collier's, „Marea fraudă americană, în leg tur cu publicitatea mincinoas în domeniul medicamentelor şi a tratamentelor medicale”. Alte exemple ar mai fi Jack London şi „condi iile de trai ale „poporului umil”, sau John Steinbeck şi „lag rele de emigran i din California”. Dezv luirea vânz rii alimentelor alterate şi contraf cute, de c tre Upton Sinclair în 1906, duce la votarea de c tre Congresul SUA a Legii Alimentelor şi a Medicamentelor. 53 În concluzie, când vorbim despre presa american , şi mai ales despre „Muckraking Era”, cum o numeşte dl Popescu, vorbim despre demascarea cazurilor de corup ie a politicienilor, despre egalitatea social , inclusiv atingând socialismul, şi, in fine, despre drepturile femeilor şi ale popula iei de culoare. CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4) CUM S SCRIEM UN ESEU/ARTICOL (HOW TO WRITE AN ESSAY/ARTICLE) Obiective specifice: Prin capitolul de fa a scrie corect un eseu/articol de ziar. Subcapitole: studentul încep tor va deprinde competen a de 1. Introducere: Procesul de a scrie 2. Structura unui eseu 1. INTRODUCERE: PROCESUL DE A SCRIE Procesul de a scrie are şase paşi: A. Înainte de a scrie (Pre-writing) 1 – alegerea unei teme 2 – adunarea ideilor = gândirea temei 3 – organizarea ideilor – ce vrem s folosim şi unde B. Ciorna (Drafting) 4- scriem paragraful sau eseul de la început la sfârşit. C. Revedem ce am scris 5 – revedem structura şi con inutul D. Rescrierea 6 – s-ar putea s fie nevoie s explic m ceva mai clar, sau s ad ug m mai multe detalii, sau chiar s schimb m organizarea - citim textul înc o dat pentru ortografie, gramatic şi cuvintele alese - facem corec iile finale 2. STRUCTURA UNUI ESEU: 1. Definitia eseului: - eseul este un grup de paragrafe scrise despre o singur tem şi cu o idee central . Trebuie s aib m car trei paragrafe, dar eseul obişnuit este cel de cinci paragrafe. 2. Structura eseului: a) Introducerea: - primul paragraf al unui eseu; explic tema prin idei generale; are o teză ( = propozi ia care ne d ideea principal ; de obicei este aproape de sfârşitul paragrafului) 54 b) Corpul (cuprinsul) eseului: - paragrafele care explic şi sprijin teza sunt între introducere şi concluzie. Trebuie s fie unul sau mai multe paragrafe în corpul principal al unui eseu. c) Concluzia: - ultimul paragraf al unui eseu; rezum şi re-afirm teza şi ideile care sprijin eseul. * Exemple de teze puternice (strong thesis statements) - - - teza este propozi ia care ne spune ideea principal a întregului eseu/articol. Este de obicei plasat la finalul paragrafului introductiv. ea ne spune p rerea autorului sau o idee important despre tem . Aceast idee ar trebui s poat fi discutat şi explicat de ideile suport. Ex: Când studiem o limb str in , sunt câteva feluri de a ne îmbun t i folosirea limbii. teza nu trebuie s fie o propozi ie care doar spune un fapt despre o tem ; Ex (NU): În Emisfera Nordic , lunile de var sunt mai calde decât cele de iarn . teza nu trebuie s afirme dou laturi ale unui argument în mod egal: Ex (NU): Sunt avantaje şi dezavantaje în ce priveşte utilizarea energiei nucleare. (ne d tema dar nu şi p rerea pentru aprobare sau dezaprobare) Varianta corect : Deşi exist unele avantaje, folosirea energiei nucleare prezint multe dezavantaje şi nu ar trebui s fac parte din planul energetic al rii noastre. * Exemplu de eseu Schimbarea limbii engleze: Influen a Afro-American (Introducere): Dac întreba i americanii obişnui i de unde le provine limba, probabil v vor spune ‘Anglia’. Totuşi, vocabularul englezesc a fost influen at şi de cele ale altor ri şi grupuri de oameni. Unele cuvinte sunt împrumutate din alte limbi, cum ar fi typhoon, care la origine provenea din cuvântul chinezesc, ‘tai-fung’, însemnând ‘vânt mare’. Skunk, numele unui animal mic, mirositor, şi alb-negru, provenea în englez dintr-o limb a indienilor nativi din America. Şi afro-americanii au adus cuvinte noi în limba englez şi au schimbat sensurile unora deja existente. (teza) (Corpul principal – main body – paragrafele care sprijin teza): Afro-americanii, mul i dintre str moşii c rora au fost aduşi în State ca sclavi cu sute de ani în urm , au introdus un num r de cuvinte în englez din limbile pe care le vorbeau în rile lor native. Cuvântul englezesc obişnuit OK este folosit ast zi în toat lumea, dar nu apar inut întotdeauna vocabularului englezesc. O teorie este c sclavii din America foloseau în propria lor limb o sintagm care suna ca OK pentru a spune ‘e în regul ’. Americanii au auzit sintagma şi au început s o foloseasc . Ast zi, aproape toat lumea foloseşte OK pentru a spune ‘e în regul ’. Un alt exemplu bun de cuvânt ‘nou’ este cuvântul jazz. Muzicienii afro-americani din Statele Unite au început s cânte muzic de jazz în oraşul New Orleans, şi au folosit cuvântul jass sau jazz pentru descrierea muzicii şi a anumitor 55 stiluri de dans. Nimeni nu ştie sigur de unde a provenit cuvântul, dar pe m sur ce muzica de jazz a devenit tot mai popular , cuvântul jazz a devenit un cuvânt englezesc obişnuit. Uneori sensurile cuvintelor se schimb de-a lungul timpului. Un exemplu bun este cuvântul cool. Cool a fost folosit mult vreme în limba englez pentru descrierea temperaturii care este ‘nu cald dar nu prea rece’, sau pentru descrierea unei persoane care este ‘calm sau ne-emotiv ’. Totuşi, un sens adi ional a fost dat cuvântului cool în ultimii 100 de ani. Ca şi în cazul cuvântului jazz, muzicienii afro-americani au folosit cuvântul cool pentru descrierea muzicii pe care o cântau. Pentru ei, cool însemna ‘bun’. Pe m sur ce muzica de jazz şi alte forme de muzic cântate de muzicienii afro-americani au devenit populare, din ce în ce mai mul i oameni au început s utilizeze cuvântul cool în conversa ie. Ast zi, este înc un cuvânt frecvent utilizat, mai ales de tineret, cu sensul de ‘bun’ sau ‘minunat’. Un cuvânt cu sens opus este square (p trat). ‘P tratul’ este, bineîn eles, o form , dar este folosit şi pentru descrierea unei persoane care nu este ‘cool’. Aceasta poate fi pentru c o persoan care este prea demodat şi nu este flexibil , este ca o form cu patru laturi drepte şi patru col uri. (Concluzia) Engleza datoreaz unele dintre cele mai interesante şi pline de culoare cuvinte afro-americanilor. Grupurile etnice existente în Statele Unite, ca şi noii imigran i, vor continua cu siguran s aduc noi cuvinte limbii engleze şi s confere sensuri proaspete cuvintelor existente. Cine ştie care vor fi cuvintele ‘cool’ ale zilei de mâine? [tradus de autorul cursului din Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Academic Writing From Paragraph to Essay, Macmillan: 2003] Exerci iu: Încerca i şi voi s scrie i un paragraf, sau chiar un mic eseu, care s aib elementele men ionate mai sus. 56 R SPUNSURILE LA EXERCI II: Capitolul “to be”: 1. 1. am; 2.is; 3 are; 4. am; 5. is; 6. are 2. 7. was; 8. was; 9; were; 10. was; 11. was; 12. were Capitolul “to do”: 1. 1. do; 2. don’t’; 3. does; 4. do; 5. do 2. “did” pentru toate cazurile Capitolul “to have” 1. 1. have; 2. has; 3. do…..have; 4, does…..have; 5. has 2. 6. had; 7. had; 8. did…..have; 9. did….have; 10 had Capitolul “Formarea Timpurilor” 1. I read; 2. are going; 3. has written; 4. watched TV; 5. were speaking Capitolul “Vorbire indirect ” 1. 2. 3. 4. 5. She said she was writing He said he would talk to you soon She said she had seen it. She said she had eaten it. She said she had been laughing. Capitolul “Pronumele” 1. I; 2 he/she/it, 3. you/we/they; 4. this; 5; this, …mine Capitolul “Vocabular” A: is, are B: am, am A: am B: do, you A: are B: fine Am, am, am, am, am, journalist/reporter 57 Bibliografia: Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996 Popescu, Cristian Florin. Dicţionar de Jurnalism, relaţii publice şi publicitate. Niculescu, Bucureşti: 2007 Serrin, Judith &William. Muckraking. The Journalism that Changed America. The New Press, New York: 2002 Soars, Liz & John. The New Headway. Elementary. Oxford University Press:2003 Swan, Michael. Practical English Usage. Oxford University Press:1998 Vince, Michael. Elementary Language Practice with Key. English Grammar and Vocabulary. Macmillan: 2003 Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Academic Writing From Paragraph to Essay, Macmillan: 2003 58